Pe 10 februarie, Outdoor Centre (din eng. Outdoor – în aer liber) „Linia Montana” a anunțat începutul selecției anuale pentru Școala de alpinism pentru începători. Iar „Linia Montana” este una dintre cele mai mari, dacă nu cea mai extinsă, platformă de comercializare a îmbrăcămintei și a utilajelor profesioniste pentru turism, alpinism, schi și alte tipuri de sport, apropiate de cele extreme.

În general, în opinia autorului, „Linia Montana” este un exemplu interesant al faptului cum nu doar un simplu hobby, ci un mod de viață devine baza unei afaceri de succes. Și nu este chiar atât de important la ce etapă se formează profitul: în timpul evenimentelor de promovare; a organizării de event-uri și team building-uri în Moldova sau în momentul escaladării Alpilor, în Caucaz, Himalaya; la construcția peretelui de alpinism; în timpul vânzării costumelor de schi sau a covorașelor pentru yoga. Nu contează, atâta timp cât omul trăiește cu toate acestea și nu numără cu speranță zilele rămase până vineri, iar cu regret pe cele până luni.
Dar să le parcurgem treptat.

„Desigur, în acest tip de activitate totul trebuie să fie într-un ansamblu, - spune co-fondatorul „Linia Montana”, Andrei Hohlov. – Îmbrăcămintea, încălțămintea, echipamentele, utilajele: trebuie nu doar să le vinzi, susținând faptul că dacă ele sunt costisitoare, înseamnă că sunt de o calitate foarte bună. Inițial, trebuie să înveți să le înțelegi, probându-le, să vezi cum lucrează în outdoor. Ne-am întors recent din Nepal, unde am realizat un trekking în jurul muntelui Annapurna, cu altitudinea de opt mii de metri, cercetând zonele pentru expediția moldovenească din Himalaya, din anul 2016. Și eu pot recomanda cu încredere un produs sau altul, deoarece l-am încercat personal de nenumărate ori în condiții extreme.

De aceea, profesioniștii au încredere în noi. De exemplu, noi l-am ajutat pe Andrei Carpenco să se echipeze pentru a urca Everestul, el fiind singurul cetățean al Moldovei căruia i-a reușit să o facă. Noi l-am ajutat să se pregătească de drum pe Ghenadie Șatov, cel care a făcut înconjurul lumii pe motocicletă, alegând cele mai simple trasee. Cu ajutorul echipamentelor noastre, frații Șerbatiuc au participat la Campionatul Mondial de Alpinism și s-au calificat pe locul trei. Și noi personal testăm anual echipamentele noastre în cadrul expedițiilor de munte, căci TOT personalul companiei noastre, chiar și vânzătorii, se ocupă de alpinism – cineva un an, iar cineva 20 de ani.

Respectiv, este căpătată încrederea celor care abia își doresc să se testeze în condiții dificile. Atunci când, anul trecut, am anunțat faptul că se deschide Școala de Alpinism, timp de 20 de ore a fost format un grup din 15 persoane. În ciuda faptului că lecțiile sunt constra cost.

Printre altele, noi construim pereți de alpinism. Sunt niște obiecte simulatoare a stâncilor naturale, destinate lecțiilor de alpinism sportiv și de divertisment. De exemplu, la comanda clubului de fitness „Doza”, am realizat doi astfel de pereți. Unul, confecționat din materialul modern Rocktopia, imită cu desăvârșire suprafața rocilor de granit. Altul – din placaj, cu acoperire specială. Destinat diverselor tipuri de activități.

Iar cel mai renumit perete de alpinism, creat de noi, este amplasat în Aventura Park. Acolo decurg și lecțiile pentru alpiniștii începători. Desigur, sub îndrumarea profesorilor și a instructorilor din Clubul Montan al RM, Outdoor Centre „Linia Montana” și a specialiștilor invitați (cu o experiență în alpinism între 1 și 35 de ani). Apropo, printre care se numără și Andrei Carpenco.

În paralel, începătorii urmează și un curs teoretic, care include numeroase subiecte. Cultura alpinismului. Echipamentele moderne: îmbrăcămintea, încălțămintea, utilajele. Tehnica de parcurgere a diverselor tipuri de relief. Bazele asigurării cu funii în alpinism. Alimentația în munți. Acordarea primului ajutor medical în caz de accident și a bolilor tipice de munte. Bazele de mers în încălțămintea pentru gheață și în utilizarea toporului de gheață.

În același timp, în fiecare marți, stagiarii își modelează aspectul fizic.

La finalizarea Școlii se dau două examene: - teorie (peretele de alpinism din Aventura) și practica – plecarea în munți (înainte – în Crimeea, acum – în România), cu escaladări reale, cu o durată de 3 zile”.

„Trebuie diferențiați munții, escaladarea cărora le poate reuși doar alpiniștilor profesioniști, - continuă Andrei Hohlov, - și cea în care vor avea succes persoanele inițiate în cunoștințele și abilitățile de bază, având și o pregătire fizică bună. Printre astfel de munți se numără și Mont Blanc, și Kazbek, și Elbrus, și unii munți cu altitudinea de peste 7 mii de metri.

Dar dacă e să vorbim despre conceptul, aflat la baza activității „Linia Montana”, el poate fi descris destul de simplu: promovarea unui alt stil de viață. Nu a unei vieți anuale de club, deși un astfel de mod de divertisment fiecare persoană îl alege uneori.

Dar viața nu ar trebui să fie compusă doar din calculator, haine la modă, o mașină luxoasă și fraza: „Elbrusul se vede bine și din avion!”.

De aceea, membrii echipei „Linia Montana” își desfășoară evenimentele și la astfel de festivaluri cum ar fi „Gustar”, în timpul expozițiilor de la „Moldexpo”, în cadrul evenimentelor centrului etno-cultural „Vatra” ș.a. Disponibilitatea echipamentelor (un întreg magazin!) permite organizarea de outdoor-hoteluri în natură.

„Linia Montana” este cel mai mare operator de organizare a team buiding-urilor nu doar în Moldova, ci și în întreaga regiune.
Judecând după faptul cât de dezvoltate sunt astfel de tipuri de divertisment extrem în alte țări (nu doar alpinismul, dar și săriturile cu parașuta, zborurile cu deltaplanul, diving-ul, speologia ș.a.), Moldova are un potențial uriaș.

Teoretic, acesta a fost fondat de către doi oameni importanți. În urmă cu mulți ani, Boris Grebenshikov a formulat nevoia: „Nu în zadar toate oglinzile din casă sunt din lut. Pentru ca de dimineață să nu întrevezi ceva mai mult în ochii viselor”.

Iar calea practică a fost arătată de Steve Jobs, când în anul 1983 el, într-o manieră destul de dură, i-a propus președintelui „PepsiCo”,  John Sculley, care, timp de mulți ani, își învăța subalternii că ei „trebuie să iubească să vândă Pepsi”: „Vrei ca până la sfârșitul vieții tale să vinzi apă dulce? Sau vrei să mergi cu mine și să schimbi lumea?”.

Sculley a ales a doua variantă.

Foto: Olesea Curalova

Articol pregătit de MyBusiness.md

Meșterul popular Olga Coșel aparține acelui mic grup de femei-olari, care sunt dedicate acestei meserii vechi și care, în ciuda circumstanțelor economice și personale defavorabile, o transformă într-o afacere personală.

Meșterița se ocupă de olărit deja de zece ani. În această perioadă Olga a înțeles că olarul nu reprezintă doar o profesie, e un mod de viață, în care o parte importantă ocupă ideea de afacere. Aparent, în Moldova lutul e sub picioare – l-ai luat și ai începtu să lucrezi. Aparențele, însă, înșeală. Pentru a deschidere afacerea și a procura cuptoare speciale, Olga a luat împrumutul de la bancă. “Sunt niște utilaje costisitoare care nu se produce la noi. Astfel, pentru a le procura din germania, am cerut banca să-mi ofere creditul. A ezitat, aflând că sunt meșter popular. Dar, până la urmă, am obținut împrumutul, pe care l-am returnat în doi ani”, - a povestit pentru mybusienss.md Olga Coșel.

Pentru început, Olga a arendat în Chișinău încăperea cu o suprafață de 100 m.p. “Este minimul necesar pentru un atelier. Însă prețul ridicat pentru arendă și alte circumstanțe m-au obligat să mă mut într-un atelier în afara orașului cu o suprafață de 30 m.p., ceea ce a restrâns esențial posibilitatea de producție. Volumul a scăzut de două ori. Totuși, am reușit să găsesc avantaje în schimbări. Dacă organizezi eficient spațiul de muncă, poți să-ți plasezi lucrările și într-o arie restrânsă. E important să faci treaba bine! Deja de 8 ani nu am avut o singură zi de odihnă. Lucrez câte 12 ore pe zi. Mereu sunt în lut. De fapt, cred că un olar trebuie să creeze departe de zone zgomotoase și aglomerate. Arta ceramicii e o muncă complicată, în care lutul îți dictează programul de zi. Dacă nu realizezi la timp o etapă din cadrul procesului de producție, întreaga lucrare se va deforma. Drept rezultat apar pierderi”, - spune Olga.

După spusele ei, atelierul de ceramică de dimensiuni necesare îi permite olarului să se dezvolte în trei direcții: realizarea articolelor de uz casnic; execuția suvenirelor sau a articolelor exclusive la comenzi individuale; oferirea lecțiilor de olărit începătorilor (în societate a crescut intersul pentru meseriile populare și numărul de doritori de a participa la un masterclass). Pentru moment, Olga Coșel își concentrează activitatea pe primele două direcții și are succes. Cât despre organizarea masterclass-urilor, acestea nu fac parte din planurile ei de viitor. Ea dorește să-și realizeze ideile și să obțină mereu rezultate pozitive. Olarii au o vorbă: rezultatul necesar e posibil, dacă ai metri, kilograme și timp. Meșterița nu are destul spațiu pentru lecții de olărit, în schimb are parte de pasiune și de dorința de a crea. Cu atît mai mult, are multe comenzi la care, din păcate, renunță din cauza acestei capacități mici de realizare. Cât despre reclamă, Olga devine cunoscută datorită recomandărilor făcute de clienții mulțumiți. Vei avea clienți numai dacă un produs este interesant și de calitate.

Răspunzând la întrebarea, de ce olarii singuratici nu se strâng împreună pentru a realiza mai multe comenzi, Olga Coșel a remarcat: “E greu să construiești o echipă din mai multe motive. În Moldova nu există instituții de învățământ care ar fi oferit lecții de ceramică. Cei care se ocupă de olărit studiază individual sau sunt sculptori care și-au schimbat domeniul de activitate și care prefer să lucreze individual. Pentru a forma o echipă, ai nevoie de olari universali, care ar fi capabili să execute munca calitativ la toate etapele de producție. În plus, e nevoei de o persoană care ar strânge echipa și ar rezolva problemele de organizare, care includ căutarea comenzilor și a clienților. Iar Moldova are nevoie de olari. De multe ori am primit comenzi de realizare a articolelor cu ridicata. În același timp, clienții îmi cereau reducerea prețurilor pentru lucrările mele, argumentând prin faptul că e o comandă mare. Ei, însă, mereu uită că obiectele din lut se execută manual. Deaceea, majoritatea “meșterilor singuratici” renunță la aceste comenzi, știind că mereu își vor găsi de lucru în atelierul de ceramică”.

În prezent, sortimentul articolelor din ceramică de la Olga Coșel include suvenire, panouri, farfurii exclusive și ceainice din argilă expandată. Prețul variază între 30 și 1000 lei, în dependență de mărimea și complexitatea lucrării. “Prețul pentru articole este format din mai multe componente: cheltuieli de energie, consumul de argilă, o parte din care o procur peste hotare, deoarece câteva tipuri, cum ar fi argila albă, nu pot fi găsite în Moldova, și costul materialelor de decor. Însă cel mai scump e timpul cheltuit”.

Aceste obiecte din ceramică pot fi procurate la iarmarocuri și expoziții (de Hramul Orașului sau la Ziua Vinului), în magazine de suvenire (inclusiv în duty-free, aflat pe teritoriul Aeroportului din Chișinău) și pe “Arbatul” din Chișinău. Olga Coșel afirmă că nu are încă posibilitatea să-și vândă produsele în rețele comerciale mari, astfel încât magazinele sunt interesate în comenzi mari și nu în lucrări exclusive.
 
Vorbind despre planurile de afacere a micului atelier de ceramică, Olga Coșel a spus: “Pe primul plan voi plasa dezvoltatea, mai mult calitativă decât cantitativă. Voi avea articole noi. Niciodată nu știu dacă modelul nou creat va avea succes sau nu. Sunt unele obiecte care rămân neobservabile o perioadă lungă de timp, iar după apare interesul și, respectiv, se vând repede. Cât despre suvenire mai mici, aici am mereu multe comenzi”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În cadrul forumului „Fostering Knowledge Triangle”, organizat în incinta Academiei de Studii Economice, unul dintre cele mai interesante subiecte a fost raportul cu privire la activitatea „Inno-center”, un incubator inovativ al  Universității de Stat din Comrat (USC).

Incubatorul activează din anul 2013. Conferențiarul universitar al facultății de economie a USC, șeful departamentului de comercializare și transfer tehnologic al incubatorului, Svetlana Ghenova, ne-a comunicat despre activitatea lui, problemele propuse și reușitele proiectului.

Conform explicațiilor doamnei Ghenova, scopul incubatorului din Comrat constă în crearea unui mediu de afaceri, a centrelor eficiente de startup-uri și dezvoltarea lor, cu un accent pe inovație, adică dezvoltarea și implementarea inovațiilor care asigură creșterea calitativă și eficientă a proceselor sau a producției, solicitate de piață.

Svetlana Ghenova a accentuat faptul că orice afacere, care ia naștere în cadrul „Inno-center”, trebuie să fie una inovatoare. În USC lucrează câțiva oameni de știință, care posedă experiență și abilități de analiză a mediului economic, adică sunt capabili să aprecieze la justa lor valoare ideile antreprenorilor începători, și nu doar. Sunt binevenite și companiile cu experiență în domeniu, care vin cu idei absolut noi.

„A doua funcție importantă a Centrului nostru constă în activarea ideilor inovatoare pe care le creăm și le dezvoltăm, - a spus Svetlana Ghenova, - urmată de transferul tehnologic”. Această activitate decurge sub conducerea și în colaborare cu Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic a Republicii Moldova (AITT).

A treia latură componentă a activității incubatorului inovator al USC constă în serviciile de consulting. „Noi lucrăm nu doar cu antreprenorii începători, - a explicat Svetlana Ghenova. – Da, la noi se adresează începătorii, care vor să-și deschidă un startup. Dar printre membrii Centrului nostru sunt și producători majori”. Doi dintre cei mai mari rezidenți ai „Inno-center”, „Tomai Vinex” și „Goliat-Vita”, au câștigat numeroase premii la diverse expoziții din Moldova și din străinătate.

Proiectul inovator, care pare a fi interesant, primește un suport financiar. După cum presupun regulile Centrului. „Cu ajutorul AITT noi parcurgem detaliat proiectul, - a zis Svetlana Ghenova, - și, dacă el merită atenție și este posibilă ulterioara comercializare a lui, atunci, conform regulilor Centrului nostru, 50% din suma necesară pentru realizarea proiectului sunt furnizate de antreprenor. Iar restul de 50% - de AITT. Iar valoarea grantului poate ajunge la 1 milion de lei”. Este un ajutor financiar considerabil.

„Universitatea noastră nu este prea mare, - și-a continuat ideea Svetlana Ghenova, - 1,5 mii de studenți, 200 de oameni în personalul didactic, dintre care 15 predau materii legate de economie. Ei și se ocupă de consulting. În esență, sunt domeniile de management, business intelligence, consultăm în domeniul marketingului, în special cel lateral, unde vorbim despre noul mod de gândire. De exemplu, nu e neapărat să creezi un „know-how”. Poate fi modernizat un produs deja existent și se poate ieși cu el pe piață, având succes. Este acordată și o susținere informațională în domeniul finanțelor. De acest lucru se ocupă finanțatorii de la catedra de contabilitate și audit – ei sunt fixați în Centrul nostru ca și consultanți. Și, dat fiind faptul că la noi se adresează contabili, finanțatori, pentru a primi un sfat, atunci când primesc consultanță, discuția este de la egal la egal”.

„Inno-center” nu exclude și alte variante de colaborare. „Noi realizăm nu doar proiectele rezidenților noștri, dar și colaborăm cu alte companii, - a spus Svetlana Ghenova.

Serghei Anastasov, directorul Asociației Antreprenorilor din Găgăuzia și directorul general al „Goliat Vita”, a spus că, astăzi, pentru un antreprenor este foarte important să gândească nu doar cum să producă și să vândă în astfel de condiții complicate. Este important ca producția în sine să conțină elemente inovatoare. Chiar și reciclarea poate și trebuie să fie inovatoare”.

Această inovație în reciclarea deșeurilor a fost realizată de fabrica de mobilă „Goliat Vita”. În procesul de producție se formează multe deșeuri, îndeosebi talașul. Întreprinderea a proiectat un cazan de încălzire, care funcționează pe rumeguș - deșeurile producției de mobilă și de prelucrare a lemnului. Ideea a fost susținută de Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic.

„Timp de 10 ani am dezvoltat arzătorul original și, în sine, sistemul pentru cazanele, destinate pentru arderea rumegușului (în caz contrar, ele doar scot fum și mocnesc), - i-a spus reporterului MyBusiness.md Serghei Anastasov. – Primul cazan a fost instalat în fabrica noastră. Al doilea – în întreprinderea forestieră „Iargara”. Ele și-au arătat eficacitatea. Și, de luni, începem lucrul asupra mostrei de producție. Va fi un cazan cu puterea de 100-140 kW și prețul de la 4 (fără șurub) la 5 mii de euro. Conform calculelor noastre, doar în Moldova putem comercializa anual câte 500 de astfel de cazane. Și deja avem comenzi din România și Ucraina”.

„Un alt rezident major, care a primit susținerea noastră, este „Tomai Vinex”, - a zis Svetlana Ghenova. – Compania dispune de viile proprii, de aceea ei investesc în cercetările științifice – noile tehnologii. În special, cultivarea corectă a podgoriilor în gospodării, lucru care a stârnit interesul proprietarilor de grădini. Acesta este un exemplu viu pentru cooperarea fructuoasă dintre știință și practică. Și, ca rezultat, crearea de cluster – unirea incubatorului nostru și a câtorva organizații științifice și întreprinderi”.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2014 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 238,1 mii de turişti şi excursionişti, cu 16,2% mai mult decît în anul 2013.

În anul 2014, comparativ cu anul 2013 s-a majorat numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern cu 26,0%, la turismul emiţător şi receptor respectiv cu 14,7% şi 9,2%.

 

Din cei 14,4 mii de turişti şi excursionişti străini, care au vizitat Republica Moldova în anul 2014 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi turoperatorilor 58,2% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 34,5% - de afaceri şi profesionale şi 3,9% - de tratament. Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica Moldova le-au revenit cetăţenilor din România (21,2%), Federaţia Rusă (13,9%), Ucraina (10,7%), Germania (4,9%), Turcia (4,8%), Italia (4,0%), Statele Unite ale Americii (3,9%),  Israel (3,7%), Polonia (3,0%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2,9%), Bulgaria (2,7%), Belarus (2,5%), Olanda (2,3%), Austria (1,9%), Suedia (1,7%), Franţa (1,3%), Lituania (1,2%).

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2014 au plecat în străinătate 180,6 mii de turişti şi excursionişti, cu 14,7% mai mult comparativ cu anul 2013. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (98,7%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (35,2% din total plecaţi în străinătate), Bulgaria (33,4%), România (10,2%), Grecia (8,5%), Egipt (2,1%), Ucraina şi Emiratele Arabe Unite (cîte 1,6%), Spania (0,9%).

Numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern în anul 2014 a totalizat 43,0 mii de turişti, în creştere cu 26,0% comparativ cu anul 2013. Deplasarea rezidenţilor moldoveni în interiorul ţării, în scop turistic, a fost organizată în special de agenţiile de turism şi turoperatorii din municipiul Chişinău (49,5%) şi regiunile de dezvoltare: Centru (24,6%) şi Sud (21,0%).

    Notă:

    Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă ale Nistrului şi mun. Bender.

Sursă: statistica.md

Ion Taran Baciu, un taran din muntii Bucovinei, le arata orasenilor cum se traieste natural si sanatos: muschiul betiv perpelit pe jar, chisca cu hribi, zacusca de la manastire, poalele-n brau, jamboanele, toba, pastrama sau carnatii 100% naturali au fost gustati de personalitati din toata lumea, de la europarlamentari, pana la regina Angliei sau doctorul lui Barack Obama.

Sursa de inspiratie i-a fost fratele tatalui sau, nea Toader, mare mester casap, un etalon in ale macelariei din satele din Bucovina. In Al Doilea Razboi Mondial, unchiul lui Baciu a fost bucatar si seful popotei Armatei a II-a Romane, la Cotul Donului.

"Am invatat de la unchiul Toader, care taia porcii in tot satul. Nici sapte ani nu aveam si umblam cu el prin lume, ca ucenic. Atunci am invatat cum se prepara carnea si atunci mi-a picat draga meseria", povesteste Baciu pentru Ziare.com.

Ignatul era, bineinteles, cea mai aglomerata perioada. Isi aminteste ca facea cu noaptea-n cap focul la cazan, ca sa opareasca porcul si pregatea paie pentru parlit. Dupa scoala, dadea o mana de ajutor la transarea animalului sacrificat, scotea slanina. Inca mai tine minte mirosul de fum si frigul iernilor din creierii muntilor. Si nici de cainii care latrau n-a uitat.

Inainte de Revolutie, si Baciu si sotia sa, Viorica, tot cu mana pe carne au lucrat. Erau "in sistem", dar carnea "tot iesea mai buna decat ce e azi in magazin". Nea' Baciu, asa cum il stiu bucovinenii de acasa, e un om al muntelui, iar pentru el "Sfanta Bucovina ramane un pamant nepoluat si nechimizat". N-a fost niciodata de acord cu "porcul indopat ca porcul, cu hormoni", care in jumatate de an ajunge un grasun de 100 de kilograme, gata de taiat.

Afacerea cu iz habsburgic

Povestea afacerii "La Baciu - Produse traditionale din Bucovina" incepe, insa, in urma cu 17 ani, intr-o carmangerie construita in urma cu doua veacuri, in 1815, pe vremea imparatului Franz Iosef, in perioada dominatiei habsburgilor in Bucovina.

In '97, cand si-a cumparat primul abator, Baciu avea utilaje la mana a doua, pe care a platit vreo 50.000 de marci germane, bani stransi din produsele pe care le vindea in casa lui Mos Toader.

Nici nu avea nevoie de aparatura performanta, spune el, ci de materie prima de calitate: carnea de la taranii din imprejurimi, care-si hranesc natural porcii si vitele.

Facea doar produse 100% naturale, din retete culese de pe meleagurile Obcinilor. N-a folosit decat carnea cea mai buna de la animale si procesul pentru prepararea bucatelor era destul de lung. Mai ales ca la Nea' Baciu in carmangerie produsul "baituit si afumat conform retetelor traditionale scade, nu creste, ca ala de la magazin".

La inceput, a fost putin descumpanit, clientela nu se dadea in vant dupa produsele traditionale. "Ceream cam dublu fata de magazine, oamenii nu intelegeau de ce, eu le ziceam ca e vorba de calitate, nu ai cum sa dai la pretul de pe piata". Ca sa-i convinga ca produsele lui sunt bune, isi imbia clientii cu o felie de jambon ori niste slanina. Obiceiul i-a ramas si azi, cand ii serveste pe cei care-i trec pragul magazinelor cu o bucata de soric moale, un tol de tuica sau poale-n brau abia scoase din cuptor. Ca sa se hotarasca, clientul trebuie sa guste. "Gusta din 2-3 produse si cumpara cate 7", dezvaluie Baciu.

Promovare prin calitate

Baciu a ramas fidel traditiei si nu a apelat la niciun mijloc modern de promovare. Nici vorba de campanii publicitare, de reclame sau "alte minuni". "Daca ai calcat la mine-n batatura si-ti dau un muschiulet si un vinut, o ulcica de must si nu iti mai trebuie nimic", isi dezvaluie secretul.

"Le-am promovat prin calitate. S-a dus vestea din gura in gura. Cand oamenii au mers la vreo petrecere, la vreun ospat, si au gustat din produse de La Baciu, au intrebat 'unde il gasesc? Ca vrem si noi'. Clientii ne-au promovat, noi producem calitate si lumea a apreciat asta. E munca romaneasca, de calitate, oamenii ne-au recomandat", se mandreste macelarul bucovinean.

Cum bucatele bucovineanului nu mai incapeau in odaia din Fundu Moldovei, Ion Taran Baciu si-a deschis magazin in Campulung Moldovenesc, apoi in Vatra Dornei. Timp de zece ani, pana in 2007, Ion Baciu a produs in cantitati mici, pentru magazinele din cele doua orase de munte.

Momentul care l-a propulsat a fost in 2007. Familia Baciu aducea saptamanal produse la targul de la Muzeul Taranului din Bucuresti. Pentru ca nu exista un spatiu foarte bun de depozitare, aducea din Bucovina putine bucate. I s-a cerut sa vina cu 500 de kilograme de carne, dar macelarul nici n-a vrut sa auda, mai ales ca la el in magazine nu realizeaza cantitati mari pentru ca trebuie sa respecte retetele vechi, care nu includ conservanti sau aditivi.

S-a lasat greu convins, ne-a marturisit Baciu. A cugetat mult, i s-a promis ca i se va achita si cantitatea care ii ramane nevanduta si-a venit la Capitala cu jumatate de tona de carne.

"Nu am inteles la inceput ce mi se intampla, pur si simplu navaleau gramada. Eu va zic drept ca m-am si speriat, n-am inteles ce vor. Au cumparat bucurestenii tot ce aveam", isi aminteste macelarul.

Succesul s-a repetat si la alte targuri, iar un an mai tarziu Baciu si-a deschis magazin si in Bucuresti: "Aici, oamenii stiu ce e calitatea. Si daca oferi produse de calitate, ai succes pe piata". Cu toate ca nu duce lipsa de clienti, pravalia din Capitala e deschisa doar trei zile pe saptamana, de vineri pana duminica. "Realizam produsele in familie, sapte oameni lucram la ele. Noi producem, noi le vindem. De luni pana joi lucram la ele, vineri le aducem proaspete", explica antreprenorul.

Afacere in familie

Afacerea este exclusiv in familie, iar pentru produsele lui Ion Baciu pun umarul la treaba sotia sa, Viorica, cele trei fiice ale lor, Delia, Veronica si Anamaria, si ginerele sau, Cris Sfetcu, iar tatal bucovineanului este specialistul in branzeturi.


Sora lui a plecat in Italia, a lucrat doi ani la un hotel, iar criza a lasat-o fara loc de munca si s-a intors acasa.

"Ea face niste prajituri nemaipomenite, ca-ti lingi degetele, asa ca am rugat-o sa faca in fiecare saptamana niste prajituri, de la cozonaci la poale-n brau. Acuma a ajuns sa aiba clienti fideli, castiga mai bine decat in Italia", continua Baciu.

Ion Baciu nu vrea sa-si incredinteze magazinul oricarui vanzator, caci "nu toti stiu sa povesteasca, sa recomande produsele, sa tina minte preferintele clientilor".

In Bucuresti, vinde cam 400 de kilograme pe saptamana. E multumit caci, puncteaza el, daca ar produce mai mult ar inseamna sa faca compromisuri in ceea ce priveste calitatea.

Clientii sunt primiti ca la nunta, cu prajituri si alte produse traditionale din Bucovina. Vanzatorii trebuie sa fie musai ospitalieri si de cele mai multe ori se implica insusi Ion Baciu. Imbracat mereu in port traditional, cu palarie neagra, din fetru, el isi intampina clientii si le povesteste despre traditiile din Bucovina. Pe rafturile din lemn de cires afumat se gasesc si prajituri de casa de la gospodinele din sat, paine coapta-n cuptor de lut, zacusa de ciuperci facuta de maicile de la Manastirea Vatra Moldovitei, dulceturi si sirop de muguri de brad.

Le-a facut afumatoare englezilor

Ion Baciu a fost invitat in Marea Britanie la o ferma sustinuta de printul Charles, pentru a-i invata pe micii producatori britanici cum se prepara carnea in traditia romaneasca. Experienta, pe cat de interesanta, pe atat de distractiva, povesteste Nea' Baciu.

"Englezii n-aveau afumatoare. Cum sa le fac carne afumata si sa ii invat sa afume carnea fara afumatoare? Am improvizat una, c-am gasit un dulap metalic, si le-am aratat cum se face treaba la noi. N-aveau nici lemn de fag si asta e cel mai bun pentru afumatoare. Un localnic avea un dulap vechi din fag, n-a vrut bani pe el. Ni l-a dat noua si noi i-am dat produse", povesteste amuzat Baciu.

In Anglia, a primit certificate de calitate semnate chiar de membrii Casei Regale, astfel ca acum bucovineanul poate vinde produse in toata Europa.

Carmangeriile La Baciu, obiectiv turistic

Producatorul a ajuns si in Germania, Austria, Spania ori Israel la targuri internationale de produse traditionale. Nu ca sa se pregateasca de export - nici nu vrea asta - ci ca sa le arate strainilor preparatele din Bucovina. Si atat de tare le-au placut strainilor ce face Baciu, c-au ajuns sa-l viziteze, la Fundu Moldovei. Le arata turistilor abatorul, ei gusta produsul si raman impresionati.


Cand turistii au inceput sa vina in numar din ce in ce mai mare, antreprenorul a deschis si un mic han. "Ii duc sa le arat afumatoarea, se frig si se innegresc la degete, ca vor ei sa puna mana pe carnea de la afumatoare. Apoi ii cinstesc cu tuica de casa, cu o ciorba de gaina de casa si ei revin. Romania asta, mai ales Bucovina, are niste peisaje de zici ca is pictate. E ca o bijuterie cu papucii rupti, ca e prapad cu ce drumuri avem", ofteaza Nea' Baciu.

"Samsarii", marea suparare

Chiar si acum, cand stie secretul a zeci de bucate, Ion Baciu inca mai pleaca prin satele din Obcini, in cautare de retete. Atat de atasat e Nea' Baciu de ideea de mancare naturala, ca pana si condimentele si le creste singur, iar ca ingrasamant nu foloseste altceva decat balegar.

Taranul din Bucvovina are si un of: "samsarii", care vand produse de la supermarket pe care le prezinta ca a fi traditionale. "Daca te plimbi putin prin Capitala, ai impresia ca tot Sibiul s-a mutat la Bucuresti, la cate produse asa-zis traditionale sunt pe piata".

"Te uiti la certificat, mai intai, apoi la eticheta: daca are multe ingrediente, ala nu e natural. Dar cel mai bine ii recunosti dupa maini pe producatorii traditionali. Te uiti la mainile lui, daca are maini fara nicio batatura, de domnisoara care n-a pus mana niciodata pe tata vacii, ala nu e producator", ne sfatuieste macelarul din creierii Bucovinei.

Producatorii traditionali si-au facut asociatie pentru a se delimita de cei industriali tocmai din acest motiv, sa nu mai fie pacalit cumparatorul.

Planuri de viitor - sa ramana corect fata de client

Vanzarile sunt satisfacatoare, nu castiga "nici prea mult, nici prea putin". Ion Baciu vrea, insa, sa ramana corect fata de client si n-are de gand sa se extinda "deloc".

"A venit la mine un investitor odata, ca voia sa facem productie mare. Ma duceam la vale daca acceptam, l-am refuzat. Ai nevoie de timpi de maturare, timpi de afumare, n-ai cum sa produci in cantitati mari. Noi lucram in circuit inchis: noi producem, noi vindem si nu o sa schimb asta", subliniaza Ion Taran Baciu.

Investiţiile în acţiunile producătorilor de ţigarete şi de băuturi alcoolice au fost cele mai profitabile din istoria recentă a finanţelor, arată un studiu realizat de London Business School, citat de Financial Times.
 
Studiul de arheologie financiară efectuat de economiştii Elroy Dimson, Paul Marsh şi Mike Staunton, la comanda Credit Suisse, a descoperit că 1 dolar investit în anul 1900 într-un producător de ţigarete ar fi adus în prezent, dacă dividendele ar fi fost reinvestite, un câştig de 6,28 milioane de dolari.
 
Un plasament similar în producătorii de băuturi alcoolice ar fi adus un câştig de 243.152 de lire sterline, la o liră sterlină investită în Marea Britanie. O comparaţie similară cu SUA nu a putut fi realizată din cauza prohibiţiei din perioada 1920-1933.
 
Cercetarea celor trei economişti britanici a mai relevat că segmente considerate mult mai solide, cum ar fi industria de prelucrare au adus randamente mult mai slabe. Astfel, o liră investită în 1900 în companii specializate în inginerie ar fi adus un câ;tig de doar 2.280 de lire în prezent.
 
Constructorii navali, despre care se spune că au contribuit decisiv la modelarea Statelor Unite în superputerea economică din prezent, au transformat un dolar în 1.225 de dolari în acelaşi interval comparativ.
 
Principalele burse mondiale au trecut prin transformări semnificative de-a lungul secolului 20. Dacă în primele decenii, două treimi dintre companiile cotate activau în domeniul textil, în a doua jumătate a secolului cele mai multe pşoziţii erau din domeniul transportului sau tehnologiei, precum şi, mai recent, din domeniul jocurilor de noroc.

http://www.zf.ro/

Îți place să ții pasul cu cele mai noi tehnologii și ai în casă un smart TV, vorbești la un iPhone care are Siri sau deții orice alt aparat cu funcție de recunoaștere vocală? În acest caz, află că poți fi spionat extrem de simplu.

Producătorul de electronice și electrocasnice Samsung a recunoscut oficial că Smart TV-urile produse de ei înregistrează convorbirile private care au loc în camera în care se află televizorul.

În România, aproximativ o treime din piața de televizoare este reprezentată de Smart TV.

Conform unui articol apărut în „The Guardian”, în cadrul textului care prezintă politicile privind respectarea vieţii private (celebrele texte intitulate „privacy policy”), Samsung avertizează în legătură cu următorul lucru: „Vă rugăm să luaţi în considerare faptul că vorbele pe care le rostiţi conţin informații personale sau sensibile, aceste informaţii se pot regăsi printre datele capturale şi transmise către terţi”.

Parker Higgins, activistul care a adus la lumină acest text din politicile companiei privind viaţa privată, compară acest paragraf cu un pasaj din celebrul roman „1984”, scris de George Orwell.

Într-o declarație pentru „The Guardian”, Samsung a încercat să calmeze spiritele, arătând că foloseşte practici de securitate standard precum criptarea datelor, pentru a-şi proteja consumatorii.

Compania a amintit faptul că funcţia recunoaşterii vocale poate fi activată sau dezactivată de către utilizator.

Compania a precizat, de asemenea, faptul că „Samsung nu reţine date de voce şi nu le vinde către terţi. Dacă un consumator consimte şi foloseşte funcţia de recunoaştere vocală, datele de voce sunt furnizate către terţi în cadrul unui proces căutare a unei comenzi solicitată prin voce. Altfel spus, datele de voce sunt trimise la un server, care caută conţinutul şi care întoarce apoi acel conţinut la TV”.

În ciuda tuturor explicaţiilor companiei, responsabilii unor asociaţii care se ocupă de protejarea drepturilor la viaţa privată sunt de părere că ceea ce face Samsung este spionaj prin intermediul televizorului.

„Samsung trebuie să înţeleagă faptul că nu toată lumea doreşte să fie spionată prin televizor. Este revoltător faptul că grupul a scris chiar în „privacy policy” că și în condițiile în care proprietarul televizorului decide să nu-şi împărtăşească viaţa privată, compania ar putea lua oricum informaţii”, spune pentru „The Guardian”, Emma Carr, director în cadrul Big Brother Watch.

Samsung nu este singura companie asupra căreia planează controverse privind funcţia de recunoaştere vocală. Consola Xbox de la Microsoft a fost acuzată de acţiuni similare, scrie „The Guardian”, care completează lista cu nume precum Apple, care are funcţia Siri, Google sau Amazon care au dezvoltat, de asemenea, funcţii de recunoaştere vocală.

Money.ro

Un calendar lunar informativ despre apelurile de proiecte lansate de un șir de instituții finanțatoare și programe este disponibil pe site-ul Agenției de Dezvoltare Regională Nord.

Calendarul conține anunțuri în limbile română și engleză și se adresează autorităților publice locale (APL) și organizațiilor neguvernamentale (ONG).

În calendar, care va fi actualizat în permanență, sunt incluse un șir de programe și instituții finanțatoare :

- Programul bilateral România-Republica Moldova
- Programul Operațional Bazinul Mării Negre
- Programul Transnațional Dunărean
- Programul Horizont 2020 // www.ec.europa.eu/programmes/horizon2020
- Programul Cosme // www.ec.europa.eu/easme/en/cosme-eu-programme-competitiveness-enterprises-and-small-and-medium-sized-enterprises-smes
- Programul Granturi mici ale Ambasadee Cehiei // www.mzv.cz/chisinau/ro/index.html
- Ambasada Poloniei // www.kiszyniow.msz.gov.pl/ro
- Ambasada SUA // www.moldova.usembassy.gov/ro/about-us.html
- Ambasada Germaniei // www.chisinau.diplo.de
- Programul Central European Initiative (CEI) // www.cei.int
- Centrul de Informare pentru Autoritati Locale (CIAL) // www.centruinfo.org/md
- Programe şi proiecte de asistenţă pentru dezvoltare oferit de Ministerul Afacerilor Externe al României altor state // www.aod.ro/oportunitati.html
- Programe şi proiecte de asistenţă pentru dezvoltare oferită de Ministerul Afacerilor Externe al României altor state // www.mae.ro
- Polish Aid // http://www.msz.gov.pl/en/foreign_policy/polish_aid/
- Solidarity Fund // http://www.solidarityfund.pl/ru/
- Civic.md // www.civic.md/grants/26351-in-anul-2015-ambasada-germaniei-are-intentia-de-a-oferi-finantari-in-cadrul-microproiectelor.html

Recomandăm APL-urilor și ONG-urilor din Regiunea de Dezvoltare Nord să acceseze periodic Calendarul apelurilor de proiecte disponibil pe site-ul ADR Nord.

Comunicat de presă

Expoziția mondială EXPO 2015 se va desfășura la Milano, Italia, în perioada 1 mai - 31 noiembrie. Tema ediției din acest an este - «Hrană pentru Planetă. Energie pentru Viață» - dedicată viitorului planetei noastre și a securității alimentare, în contextul creșterii numărului populației globale. Republica Moldova, în premieră, va participa la cea mai importantă expoziție mondială cu pavilion propriu, fapt important nu doar prin prisma promovării de țară, dar și ca oportunitate unică pentru companiile moldovenești, interesate de parteneriate internaționale și extinderea relațiilor de export.

Organizatorii au pregătit, în acest sens, o vastă și complexă agendă destinată companiilor moldovenești, care combină acțiuni în cadrul pavilionului Republicii Moldova, și un larg spectru de posibilități oferite de EXPO 2015. Mai mult decât atât, vor fi realizate ateliere și evenimente de nișă, atât în Milano, cât și în alte regiuni ale Italiei. Producătorii moldoveni vor avea posibilitatea de a organiza  prezentări și întâlniri cu potențiali parteneri străini în cadrul pavilionului Republicii Moldova, unde, pentru aceste scopuri,  este rezervat și amenajat etajul doi. Producătorii locali, vor avea de beneficiat și din explorarea pavilioanelor altor țări prezente la expoziție, unde vor fi prezentate soluții și inovații în sectorul agroalimentar și cel industrial. Suplimentar agendei expoziționale, organizatorii și-au exprimat promptitudinea de a realiza vizite de studiu la companiile producătoare italiene,  pentru a oferi companiilor din Moldova posibilitatea   de a prelua, de la colegii italieni, know-how-ul din procesul de producție, precum și expertiza comercială a acestora.

Potențialul investițional și de comerț extern al Republicii Moldova va fi prezentat vizitatorilor EXPO 2015 în contextul diferitor evenimente specializate, care vor reflecta activitatea sectoarelor prioritare ale economiei naționale. Din luna mai până în octombrie vor fi realizate programe specializate pentru vinificatori, industria textilă, producătorii de fructe, sectorul turistic, etc. Ca și exemplu, în luna octombrie, va avea loc "Conferința mondială a distribuitorilor de vinuri moldovenești", care va include o prezentare publică cu degustare a celor mai bune vinuri moldovenești, precum și prezentarea acestora pentru presa locală de specialitate și o conferință cu participarea distribuitorilor internaționali, a rețelelor de comerț și a producătorilor de utilaj; sunt planificate vizite și ateliere  în cadrul companiilor italiene - producătoare de vinuri.

Expozițiile mondiale EXPO fac parte din cele mai importante și de anvergură evenimente ale lumii. Această expoziție este simbol al industrializării și a devenit o platformă deschisă de prezentare a inovațiilor tehnice și tehnologice. La expozițiile mondiale, țările participante prezintă tehnologii și idei capabile să schimbe lumea. În cadrul EXPO 2015 vor participa 130 țări, precum și multe organizații internaționale, numărul vizitatorilor va depăși cifra de 20 mln oameni, perimetrul total al platformei expoziționale constituind1,7mln metri pătrați. Mai multe detalii pe paginile web:  www.expo2015.org și www.worldexpo.md.

Proiectul de participare a  Republicii Moldova în EXPO 2015 este administrat de Organizația pentru Atragere Investiții și Promovare Exporturi din Moldova (MIEPO).

 

Pe poze: director MIEPO Dona Școla; hartă expoziției; pavilionul Republicii Moldova

Compania aeriană Wizz Air, cel mai mare operator aerian din România după numărul de pasageri transportaţi, vinde un bilet de avion pe relaţia Bucureşti-Palma de Mallorca şi retur, în perioada 1-8 august 2015, la preţul de 2.108 lei, adică 468 de euro, tarif care nu include mâncare, bagaj de mână mare sau bagaj de cală. Costul călătoriei depăşeşte 500 de euro, dacă sunt adăugate cele trei servicii suplimentare.

Tarifele companiilor aeriene low-cost ajung la niveluri atât de ridicate ca urmare a cererii crescute în vârful de sezon şi a lipsei concurenţei pe anumite rute.

Wizz Air anunţa în luna septembrie că preţul mediu practicat pentru un bilet de avion este de 207 lei pentru un zbor dus. "Tariful nostru mediu de 47 de euro este extrem de competitiv în toate pieţele", au declarat anterior oficialii Wizz Air.

Wizz Air a transportat, în 2013, 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, iar estimările pentru anul 2014 indică o creştere de 20% faţă de anul precedent. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

Un zbor dus-întors operat de compania Lufthansa, pe relaţia Bucureşti-Palma de Mallorca, costă 266 de euro (30 iulie-7 august 2015), potrivit site-ului companiei aeriene, diferenţa faţă de operatorul low-cost fiind de 202 euro. Preţurile pentru un zbor dus-întors între Bucureşti Otopeni şi New York, practicate de compania aeriană Aeroflot, pornesc de la 397 de euro, potrivit site-ului operatorului.

http://www.businessmagazin.ro/