Compania „Maurt” din Chișinău a început producția așa-zisei „șampanii pentru copii”, cu denumirea comercială de „Happy Bubbles”.

Conform spuselor directorului de vânzări Maurt SRL, Vladislav Babin, în interviul acordat MyBusiness.md, „Happy Bubbles” este o băutură carbogazoasă, pe bază de suc, în care concentrația de sucuri naturale este de cel puțin 12%.

Întreprinderea produce patru tipuri de „Happy Bubbles”, cu suc de: mere, struguri, piersici și căpșuni. Sticlele sunt ambalate într-o sleeve-etichetă colorată, de sărbătoare, care, de asemenea, este de producție autohtonă – a companiei „Firstline”. Desenele de pe etichetă sunt cu Cenușăreasa, Transformers etc.

De asemenea, produsului îi sunt atașate diverse cadouri-jucării: mașinuțe, păpuși, agrafe, bule de săpun ș.a. „Ne străduim să diversificăm asortimentul de jucării chiar și pentru un singur tip de băutură, pentru ca copiii de diferite vârste să-și poată alege pentru masa de sărbătoare un cadou și după gust, și pentru distracție”, - a zis dnl Babin.

În comerțul cu amănuntul, prețul șampaniei pentru copii „Happy Bubbles” (în dependență de procentul pus de magazin) este de 30-35 lei.

MyBusiness.md

Foto: maurt.md

Un robot care vine in ajutorul persoanelor bolnave a fost realizat de o echipa de studenti romani de la Facultatea de Inginerie din Baia Mare.

Numit Optimus, el poate suna la 112 in caz de urgenta. De asemenea, robotul este capabil sa anunte pacientul cand trebuie sa isi ia medicamentele, recunoaste vocea "stapanului" si il poate urmari pentru a-i acorda asistenta, informeaza Digi 24.

"El poate oferi asistenta si de sine statator, avand in vedere ca poate initializa apeluri prin Skype si poate alerta in unele cazuri chiar si autoritatile prin aceste functii, astfel incat persoana care se afla singura poate obtine un grad de siguranta in plus", a spus inginerul Alexan Alexandru din Baia Mare.

"Este o foarte mare nevoie de asistenti sociali care costa mult, centrele de asistenta sociala costa foarte mult si ideea care ne-a venit a fost sa consturim un robot pentru asistenta sociala", a declarat la randul sau Oniga Stefan, profesor conferentiar.

Echipa de cercetatori cauta acum finantare pentru a putea produce robotul in serie.

Optimus ar putea costa cel mult o mie de euro, adica de 50 de ori mai putin decat cel utilizat in spitalele din Vest.

http://www.business24.ro/

Camera de Comerţ şi Industrie a RM invită managerii întreprinderilor autohtone să aplice pentru programul de colaborare comercial-economică şi sporire a calificării managerilor moldoveni în Germania.

Programul de perfecționare a managerilor prevede un stagiu de practică în Germania, orientat spre stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare comercial-economică, vizitarea întreprinderilor, care vor fi însoţite de seminare specializate şi traininguri practice. Stagiul durează patru săptămâni fiind structurat în trei domenii:

- Traininguri în domeniul managementului ce au drept scop dezvoltarea competenţelor și sporirea abilităților individuale de organizare și management;

- Vizite colective de instruire la întreprinderile locale din Germania;

- Vizite individuale de afaceri – accesul la piaţa germană este facilitat prin contacte directe cu antreprenorii locali.

De asemenea, participanţii beneficiază de un program de traininguri de 64 de ore, organizat cu scopul pregătirii către stagiu şi desfăşurat înainte de plecarea în Germania.

Programul se va desfăşura cu susţinerea Ministerului Economiei şi Energiei al Republicii Federale Germania şi a Ministerului Economiei al RM.

În Republica Moldova, programul se derulează din anul 2008, iar până la moment 171 de manageri și-au petrecut stagiul de instruire la companiile şi întreprinderile din Germania, oferind posibilităţi şi oportunităţi noi de a cunoaşte piaţa germană, de a stabili legături de afaceri cu firme germane şi a edifica parteneriate pe termen lung.

Formularele pot fi completate până pe 17 noiembrie 2014, iar interviul de selectare va avea loc în perioada 25-27 noiembrie 2014.

Formularele de aplicare pot fi găsite, accesând următorul link:

Mai multe informații puteți afla la numărul de telefon (022) 23-32-86; (022) 23-52-94 sau scriindu-ne pe adresa de e-mail: , persoana de contact Galina Garaba.

O treime dintre ministrii numiti de premierul Indiei, Narendra Modi, duminica, au probleme in justitie, in pofida promisiunii acestuia de a face curatenie in politica. Problemele ministrilor merg de la tentativa de crima la frauda.

Sapte din cei 21 de noi ministri au probleme in justitie si ar putea fi pusi sub acuzare. Intregul cabinet numara 66 de membri si proportia ramane neschimbata dupa numirile de duminica - o treime dintre ministri au probleme de justitie, scrie Reuters.

Cel putin cinci persoane din Guvern au fost puse sub acuzare pentru infractiuni grave, precum viol si participare la proteste impotriva statului.

Ministrul indian de Finante, Arun Jaitley, a respins insa sugestiile ca in Guvern s-ar afla infractori. "Acestea sunt cazuri care apar in urma unor acuzatii penale, nu in urma unei infractiuni", a declarat acesta si a dat asigurari ca Modi i-a verificat personal pe toti nou-numitii.

Includerea acestor politicieni in Guvern nu este insa de bun augur pentru Modi, care a promis, in alegeri, ca va lupta impotriva coruptiei.

http://www.ziare.com/

A mai trecut o săptămână pentru participanții reality show-ului ”Business Factory”, timp în care cei 7 au îndeplinit prima temă pentru acasă, s-au pus pe căutat furnizori de marfă şi primii clienţi, dar şi au înfruntat prima provocare, care le-a scos la iveală calitățile antreprenoriale și abilitățile de convingere. Tot învățăceii noștri au fost inițiați în ale marketingului la o nouă lecție de Coaching.

Provocarea de a vinde un măr în stradă, cu 20 de lei, timp de 30 de minute i-a pus pe tinerii antreprenori în situaţia de a căuta variate soluţii ca să-şi atingă scopul, inclusiv accente pe promovarea produsului autohton, participarea la acte de caritate sau un lanţ de bartere la Piaţa Centrală, în cazul lui Arcadie Scobioală, până a obținut suma de 20 de lei.

Rezultatele finale:

Daniel Budici: 30 min, 0 lei
Irina Rogojina: 9 min, 27 lei
Viorel Barbănouă: 3 min, 20 lei
Valeria Cosonea: 6 min, 50 lei
Ilie Crețu: 10 min, 50 lei
Ana-Maria Cojocaru: 14 min, 20 lei
Arcadie Scobioala: 23 min, 20 lei

Vezi cum s-au descurcat participanţii, urmărind cea de-a treia emisiune:

Nu uita să urmăreşti reality showul “Business Factory” în fiecare seară de sâmbătă şi să-ţi susţii favoritul votând pe pagina proiectului TV:

http://factory.angrybusiness.md/cases

În 10 noiembrie, Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO), a prezentat publicului o nouă și unică inițiativă – hackathon-ul ”Generator”. Proiectul este organizat după principiul de maraton de idei și produse IT cu aplicare practică în activitatea de export a sectoarelor textil, vitivinicol și de turism receptor.

Obiectivele principale ale proiectului ”Generator”, în viziunea MIEPO, sunt: susținerea producătorilor locali în efortul lor de a se promova pe piețele externe; și, generarea de soluții pentru promovarea imaginii Moldovei ca și destinație de turism. Pentru o mai eficientă realizare a acestor obiective, proiectul este implementat cu participarea activă a asociațiilor de profil (Asociația Patronală din Industria Ușoară, Agenția Turismului din RM, Oficiul Național al Viei și Vinului), care se vor include pentru a asigura o mai bună înțelegere a problemelor din sectoare de către reprezentanții IT înscriși în hackathon.

Hackathon-ul ”Generator” demarează în câteva etape, pe parcursul cărora, echipele înregistrate în proiect își vor dezvolta soluțiile de la ”idee” pană la ”produs final”. Pe întreaga durată a proiectului, echipele vor beneficia de mentorat din partea experților cooptați, iar cele mai bune idei vor fi selectate pentru etapa de lansare, fiind finanțate de către organizatori. În plus, toți participanții în proiect sunt invitați să beneficieze de spațiul co-working, disponibil 24/24, pe adresa: etaj 4, bvd. Ștefan cel Mare 202 (în incinta noului bloc Kentford).

Înscrierile în hackathon-ul ”Generator” demarează în 12 noiembrie, prin completare de formular online pe: www.upgrademoldova.md.

Principalii parteneri ai MIEPO în demararea proiectului ”Generator” sunt: Asociația Patronală din Industria Ușoară, Agenția Turismului din RM, Oficiul Național al Viei și Vinului, Casa Imago, Magenta Consulting, Asociația DNT.

______________________

Pentru detalii, contactați: , 079400049.

Pe poză: director executiv Miepo Dona Școla

Foto MyBusiness.md

În data de 11 noiembrie 2014, Biroul Național de Statistică (BNS) împreună cu Secretariatul Consiliului Economic au lansat sistemul de raportare electronică. Trimiterea rapoartelor statistice în format electronic aduce beneficii agenților economici prin minimizarea costurilor și a timpului utilizat pentru raportarea statistică, iar pentru BNS, această inițiativă va reduce timpul de procesare a rapoartelor statistice și va crește calitatea datelor statistice colectate.

Serviciul de raportare statistică electronică este disponibil la adresa www.raportare.md, unde agenții economici pot, de asemenea, depune rapoartele în format electronic către Compania Națională de Asigurări în Medicină și Casa Naţională de Asigurări Sociale. La fel, din anul 2008, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat acceptă declarațiile electronice fiscale, iar Serviciul Vamal a lansat recent serviciul de declarare electronică la export.

În urma analizei sistemului de raportare, efectuate de către Secretariatul Consiliului Economic al Prim-ministrului, a fost identificată oportunitatea promovării acestei inițiative. Elaborarea sistemului  a fost finanțată de către  Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, precum și din Bugetul de stat al Republicii Moldova.

Trecerea la raportarea electronică va simplifica semnificativ procedura de raportare, va reduce povara administrativă și birocrația, ameliorând astfel activitatea sectorului de afaceri din Republica Moldova și reducând riscul corupției.

Secretariatul Consiliului Economic al Prim-ministrului

Mark Zuckerberg, CEO-ul şi cofondatorul Facebook, susţine că tricourile gri pe care le poartă deseori în conferinţe îi ajută pe acţionarii companiei să realizeze profituri mai mari, scrie Marketwatch.

Chiar dacă nu a folosit cu exactitate aceste cuvinte, Zuckerberk a dezvăluit recent că nu renunţă la tricourile gri din garderoba sa pentru a nu fi nevoit să ia decizii cu privire la vestimentaţie, iar acest lucru îi permite să se concentreze pe probleme mai importante. Cu alte cuvinte, timpul pe care alţii îl folosesc pentru a-şi alege cu precizie vestimentaţia, el îl foloseşte pentru a perfecţiona reţeaua de socializare Facebook, crescând astfel profitabilitatea companiei.

“Îmi doresc foarte mult să-mi simplific viaţa astfel încât să fiu nevoit să iau cât mai puţine decizii despre orice altceva ce nu ţine de comunitatea Facebook”, a declarat Zuckerberg în cadrul unei conferinţe la sediul Facebook din California.

Zuckerberg a precizat că există studii care îi susţin argumentul. “Există mai multe teorii în psihologie care arată că decizii simple, precum ce mâncăm la micul dejun sau cu ce ne îmbrăcăm, ne obosesc şi ne consumă din energie.

Şeful Facebook i-a asigurat pe jurnalişti că nu poartă acelaşi tricou în fiecare zi. “Aţi fi fericiţi să aflaţi că am mai multe tricouri gri la fel”.

Zuckerberg nu este primul “titan” din IT&C care preferă simplitatea în materie de vestimentaţie. Steve Jobs, cofondatorul Apple, purta aceleaşi malete negre la fiecare prezentare. Surprinzător însă, şi nume răsunătoare în industria fashion, precum Michael Kors şi Tom Ford, poartă de mai multe ori aceleaşi piese vestimentare, notează MarketWatch.

Veniturile Facebook au înregistrat o creştere solidă în trimestrul al treilea, de 59%, la 3,2 miliarde de dolari, de la 2,01 miliarde de dolari în intervalul corespunzător din 2013, contribuind la avansul de 62% din acest an, pe fondul extinderii afacerii din domeniul publicităţii mobile. De asemenea, profitul net al companiei aproape s-a dublat în perioada iulie-septembrie, la 806 milioane de dolari, faţă de 425 milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

http://www.zf.ro/

Bălți, 10 Noiembrie 2014 — Administrația Parcului Industrial a lansat un nou web site: industrialpark.md. Pagina este destinată potențialilor investitori care doresc să lanseze sau să extindă o afacere în domeniul industriei constructoare de mașini, industriei automobilistice, dar și în alte domenii de producție și servicii. Site-ul oferă o imagine sistematizată și complexă asupra ofertei Parcului Industrial „Răut” potențialilor investitori. Aici vor fi concentrate și informațiile relevante despre climatul investițional al Republicii Moldova, în special în domeniul industrial.

Menționăm că Parcul Industrial „Răut” oferă rezidenților peste 50000 de metri pătrați de încăperi de producție și oficii, precum și infrastructură inginerească și de producție necesară lansării afacerii și o serie de servicii necesare: pază, inclusiv supraveghere video, pază antiincendiară, sistem de acces pe teritoriu etc., servicii engineering, inclusiv prototipizare și teste de laborator, consulting ș.a.

În afară de oportunitatea de a obține titlul de Rezident al Parcului Industrial, Răut SA oferă și oportunitatea de a beneficia de utilajele unice și serviciile uneia dintre cele mai profesioniste echipe în domeniul proiectării și producerii echipamentului hidroacustic, de navigație, echipamentului pentru industria energetică și cea a gazelor, electronică etc.

Website: industrialpark.md
Facebook: facebook.com/raut.balti

Discuție cu directorul general al Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic, Roman Chirca.

MyBusiness.md: Anul 2014 este pe sfârșite. Am putea face deja principalele totaluri. S-a schimat ceva în Moldova, în privința abordării inovațiilor?

Roman Chirca: Și da, și ba.

De ce în întreaga lume domeniul business-ului generează, monitorizează și implementează inovații? Deoarece acest domeniu reprezintă elita proiectelor de afaceri, care neapărat garantează o profitabilitate mai mare. Nu 10-20%, coeficient care înseamnă un indicator bun pentru o întreprindere bine organizată, ci 100-150-200% pe an.

Pofta vine mâncând. Și acele întreprinderi din Moldova care au încercat să implementeze inovații și le-a reușit au „prins gust” și sunt dispuse în continuare să investească bani în noi proiecte. Deocamdată, sunt puține astfel de companii, dar ele există.

Bugetul agenției noastre pentru anul 2014 a fost de 10 milioane lei. Nu voi atrage atenția asupra faptului că pentru o perioadă de tranziție această sumă trebuie să fie de cel puțin 30 de ori mai mare, iar pentru o economie care se dezvoltă în regim normal – de 100 de ori. Dar acesta este un subiect aparte.

Din aceste 10 milioane am alocat 1 milion pentru structuri inovatoare și 8 milioane pentru cofinanțarea a 18 proiecte pentru inovare și transfer tehnologic, conform principiului 50/50. Astfel, pentru prima dată, în acest an, întreprinderile care trebuiau să aloce încă 50% au hotărât să-și mărească partea și cofinanțarea de la sectorul real a fost de mai bine de 11 milioane lei.

Se consideră că miliardele și inovațiile sunt acolo, în Silicon Valley, unde sunt create cele mai noi microprocesoare și ecranele de safir pentru iPhone-uri. Iar la noi sunt roșii și vinuri...

Săptămâna trecută, în presă au apărut știri despre sere, încălzite de către cazane care funcționează pe bază de biomasă. Această soluție este una bună, logică, dar nu și complexă. În anul următor planificăm să lansăm un alt proiect, legat de sere.

Este cunoscut faptul că la adâncimea de 3m temperatura este de +16 grade în decursul întregului an. Și dacă, pur și simplu, se va asigura circulația apei cu încălzire geotermală, chiar dacă afară vor fi -25 de grade, în seră temperatura nu va coborâ mai jos de +5, +7 ˚C. Adică în interior va fi asigurată zona climatică subtropicală, de exemplu – Antalia pe timp de iarnă.

Apoi deja sera poate fi încălzită prin orice metodă și pot fi obținute roșii și castraveți la prețuri care, cel puțin, nu vor fi mai ridicate decât cele turcești.

Componenta primară a inovațiilor este asigurată de către știință. Iar la noi are loc un continuu „exod al creierilor”, începând cu vârsta de 16 ani.

Nu este așa. La nivelul actual de dezvoltare al comunicațiilor, instituțiilor științifice și fondurilor din țările dezvoltate le este mai profitabil să sponsorizeze invențiile promițătoare „pe loc”, să aloce granturi și chiar să cumpere utilajul necesar pentru oamenii de știință și întregile instituții de învățământ.

În alt plan aveți dreptate: există ceva ce oamenii noștri de știință pot să facă, dar sunt domenii pe care nu trebuie de bazat. De aceea, acum noi alcătuim o hartă specifică (un catalog), în care vor fi incluse diferite teme, în cadrul cărora business-ul din Moldova poate conta pe invențiile autohtone. De exemplu, Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei oferă servicii pentru dezvoltarea de noi tehnologii de reciclare a deșeurilor din plastic, în domeniile farmaceutice etc.

Mai mult decât atât, această hartă este bazată pe un triunghi: comunitatea științifică (cercetarea), universitățile (educația) și business-ul, care poate să absoarbă ceea ce a fost lucrat de către primii doi participanți.

Business-ul necesită exemple pozitive reale.

Noi vom merge pe altă cale. Am stabilit contacte cu Universitatea Tehnică din Vilnius, care a acumulat o experiență vastă de administrare a startup-urilor prin incubatoarele de inovații și parcurile tehnologice. Și, în anul 2015, vom crea în Chișinău un consorțiu, cu implicarea facultăților și a agenților economici, în cadrul căruia vom clona experiența din Lituania. În cadrul primei etape, specialiștii și antreprenorii din Vilnius vor implementa acolo startup-uri și modele care au funcționat în țările nordice. Și, dacă în decursul primului an, după cum plănuim, va fi demonstrată o creștere perfectă, atunci va fi timpul pentru a doua etapă: implicarea întreprinderilor autohtone.

De ce nu spuneți nimic despre fondurile europene? De obicei se aude pe fundal un „Europa ne va ajuta”, și nici nu se amintește despre posibilitățile autohtone existente?

Cum spun englezii, aceasta este „Last, but not least”. Ultimul după rând, dar nu și după importanță. Într-adevăr, există numeroase fonduri europene, posibilități pentru crearea de consorții de dezvoltare a clusterelor transnaționale.

Evenimentele recente – includerea Moldovei în programul „Horizon 2020” și în proiectul COSME, pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. Apropo, conform unui mesaj oficial, contribuția obligatorie a țării noastre în „Horizon 2020” a fost scăzută cu 50% anume datorită recunoașterii succeselor, realizate de știința noastră în cadrul participării la programul anterior FP7.

Pentru realizarea proiectelor majore de cercetare, din anul 2014 și până în 2020, UE a alocat pentru „Horizon” suma de 80 miliarde de euro.

Cât despre COSME, Moldova a devenit prima și, deocamdată, unica țară din rândul țărilor Parteneriatului Estic, care a fost inclusă în acest program cu un buget de 2,3 miliarde euro, pentru anii 2014-2020.

Însă toate aceste detalii reprezintă un subiect pentru o discuție care ar trebui purtată la începutul anului următor.

Articol pregătit de MyBusiness.md