În oficiul micii afaceri Cetigan SRL – producția semifabricatelor alimentare cu preparare rapidă sub marca comercială Frozzy – în acea seară predomina atmosfera de neliniște. Aceasta rezulta din mai multe cauze: toată materia prima se procură din străinătate, euro crește, iar rentabilitatea firmei scade de la o zi la alta.

“Toată materia primă e importată. Măsline pentru pizza, coriandru, piper negru și alte condimente – toate sunt furnizate din străinătate. Margarina, la fel, este importată. La noi ea nu se produce. Chiar și sarea e adusă din altă țară”, - explică tehnologul Cetigan Natalia Gasparian, “Și făina moldovenească nu trebuie să fie utilizată, - replică managerul întreprinderii Vlad Ceban, - dacă doriți ca produsul – colțunași sau pizza – să fie gustos. Ea e importată din Ucraina. Furnizorii cer achitarea imediată a produsului comandat. Noi îi plătim în dolari și ne vindem produsele în lei, care sunt din nou schimbați în dolari. Chiar și în perioadele mai bune de activitate pierdeam mult din cauza devierii schimbului valutar. Iar acum are loc devalorizarea leului. Noi, însă, nu putem să ridicăm constant prețurile – avem înțelegere cu magazin și nu avem dreptul să schimbăm prețurile mai mult de două ori pe an. În plus, avem mulți concurenți atât locali, cât și din Ucraina. La fel, populația Moldovei are o putere de cumpărare destul de joasă – e destul să ridicăm puțin prețul ca să scadă brusc cererea pentru produs”.

Din conversație, reporterul MyBusiness.md a aflat că, totuși, nu a fost mereu așa. Cetigan e activă pe piață din anul 2004 și primii cinci ani de funcționare au fost rentabili și avantajoși. “În anul 2006 am procurat în suburbie un teritoriu și am dat comandă de proiect al unei noi întreprinderi”, - povestește Natalia Gasparian. Însă a intervenit criza din anul 2009 și, odată cu aceasta, a scăzut brusc puterea de cumpărare a populației și proiectul unei noi întreprinderi a rămas doar pe hârtie.

În prezent, capacitatea de producție a întreprinderii Cetigan ocupă 300 de metri pătrați. Numărul de angajați – 50 de persoane. “Noi producem mici, colțunași, pelmeni, cârnați și altele. Totuși, întâmpinăm greutăți în lărgirea sortimentului de producție, doar acesta depinde de puterea de cumpărare joasă a populației și de lipsa de interes pentru noile variante de produse”, - explixă Vlad Ceban.

Să luăm drept exemplu pizza. “Am produs 6 variații de pizza, rețetele cărora au fost alcătuite de noi, - povestește tehnologul Cetigan, - cu șuncă, pui, pastramă, salam, pizza vegetariană și pizza mică. În Europa ultima e foarte răspândită printre studenți sau pensionari. Ea nu trebuie să fie tăiată și poate fi consumată la o singură masă. În Europa pizza respectivă e bine vândută. La noi, însă, din contra, nu este cerută. Piața noastră nu acceptă noutățile alimentare”.

“Am produs multe, - continuă Vlad Ceban, - clătite, colțunași, prăjituri umplute, blinele beloruse, iar după închideam producția din cauza că nu se vindeau. În Ucraina produsele semifabricate au un succes enorm – ei realizează totul ce este posibil: sarmale, găluște, borș congelat... ” Iar în Moldova populația trăiește după alte reguli – totul ce gospodina poate să facă de sine stătător nu se vinde. Populația nu are bani, astfel cumpără numai ceea ce e mai ieftin. Din cele 6 variante de pizza au rămas în producție doar două – cu șuncă și cu pui – cele mai ieftine.

Probleme de realizare. “Noi vindem pizza pentru 23 lei, - povestește Natalia Gasparian. – Magazinul mai adaugă 20-25 procente. Chiar și rețelele de supermarket-uri ne întorc banii abea în 3-4 luni după realizare. În plus, unele, la fel, produc pizza și pentru ele e mai importantă vânzarea produsului lor decât al nostru”.

Returnarea banilor pentru produsul realizat e cea mai mare problemă pentru Cetigan SRL. Natalia Gasparian a prezentat reporterului MyBusiness.md seria de apeluri la judecată pentru nerespectarea termenului de plată– 60 de cazuri juridice. “Există firme care nu ne întorc bani ani întregi. Există și companii care au dat faliment. Primeam datorii sub formă de zahăr, vodkă, cereale, care erau vândute de noi pentru a plăti salariile angajaților”.

Produsele Frozzy se vând în toată Moldova. Totuși, încurcă concurenții nelicențiați. “Acum în fiecare sat există câte un aparat de pelmeni, - se plânge Vlad Ceban. – Unele produse se realizează oficial, altele – nu. În așa mod piața devine dezechilibrată, doar prețurile rămân joase. Noi, însă, plătim impozitele, ceea ce influențează direct prețul. După anul 2009 au apărut multe impozite noi: pe profit, a crescut fondul de pensii, asigurarea medicală – a fost 2 procente, acum e 5.  Impozitul pe venit e plătit de două ori pe an. În plus, ni se promite creșterea prețurilor pentru energia electrică cu aproximativ 30-50 procente. Toate frigiderele noastre sunt electrice. Imaginați-vă dacă noi vom mai adăuga această schimbare la prețul pentru pelmeni. Oare cine le va mai procura? Sunt deja mulți care spun că produsele sunt prea scumpe”.

Cetigan a încercat să delimiteze secțiile separate a produselor sale, dar a fost prea scump. Magazinul cere pentru arendă o sumă prea mare, adăugând și salariul vânzătorului. Își pot permite secțiile date doar firmele mari, care vor obține din aceasta rentabilitate. În Moscova astfel de pucte  comerciale sunt utile: gospodinele nu au timp să gătească mâncare – după trei ore în drum spre casă de la serviciu semifabricatele pot fi considerate cea mai bună soluție pentru cină. În plus, orașul e aglomerat, iar oamenii au salarii mare. Cât despre Europa – nici nu se mai discută. Acolo gospodina cheltuie 11 minute să pregătească o cină: a încălzit semifabricatul și și-a hrănit familia.

“Ne-ar fi de folos exportul în Ucraina, în Rusia, - spun angajații Cetigan. – Dar ne încurcă toate condițiile impuse de sistemul birocratic. Au venit românii, au gustat și au apreciat produsele noastre. Și-au luat acasă modelele oferite spre degustare și atât. Piața UE ne este închisă, deși ne o promit deja de 8 ani. Ne-ar ajuta implicarea statului în dezvoltarea micului business. Dar unde să o găsim? ”

Participanta în cadrul primului business reality show din Moldova, „Business Factory” la MBC TV, Valeria Cosonea, a venit la proiectul cu ideea deschiderii unui magazin online de comercializare a ceasurilor și a demonstrat faptul că „totul este posibil”. În timpul participării la reality show, tânăra a reușit nu doar să-și deschidă un magazin online, cu investiții minime, și să îl facă de succes, dar și, în cadrul unuia dintre concursurile proiectului, a vândut un măr cu 50 de lei unui cumpărător necunoscut, în decursul a șase minute. Și, deși Valeria nu a fost desemnată câștigătoarea proiectului, ea, totuși, a primit cel mai important cadou pentru sine: în cadrul programului, Valentin Purici a cerut-o public în căsătorie pe asntreprenoarea de 19 ani.

Ce a însemnat acest gest? O mișcare bine gândită pentru promovarea afacerii proprii și a numelui sau implica sentimente pure, țesute în jurul lucrului comun? Cum a reușit tânăra femeie de afaceri să organizeze un magazin online de succes, specializat în comercializarea de ceasuri, în condițiile pieței autohtone săturate și ale posibilității de a procura ceasurile analogice de pe alte site-uri online? Fericitul cuplu de afaceri, Valeria Cosonea și Valentin Purici, au acceptat să răspundă la întrebările MyBusiness.md.

Mybusiness.md: Valeria și Valentin, voi ați devenit „starurile” proiectului TV „Business Factory” și era cât pe ce să transformați reality show-ul în „Dom-2”, atunci când a fost enunțată cererea în căsătorie. A fost o mișcare de promovare pregătită sau cum? Ați depus deja cererea la Serviciul de Stare Civilă?

Valeria Cosonea: Sincer vorbind, eu nu știam nimic despre aceasta (râde)...

Valentin Purici: În urmă cu jumătate de an, aflându-mă în străinătate, am dat peste o expoziție de articole din aur. În ultima zi erau și reduceri mari, iar mie mi-a plăcut un inel și am hotărât să îl cumpăr pentru Valeria, ghicindu-i și mărimea la deget. Recunosc că vroiam să o cer în căsătorie, dar nicidecum nu îndrăzneam... Iar atunci când Valeria a devenit participantă a proiectului, m-am gândit că „E timpul! Să fie o surpriză pentru ea și să afle un milion de oameni despre aceasta”.

Valeria: Deși am zis „Da”, am hotărât că nunta o vom face peste un an. Pe lângă business, ambii suntem ocupați cu studiile. Eu sunt studentă la Universitatea Tehnică, la specializarea de contabilitate, iar, în acest an, Valentin își finisează studiile în cadrul Universității de Medicină.

Mybusiness.md: Cum a apărut ideea în sine de creare a magazinului online?

Valeria: Când am aflat despre proiectul TV, organizat de Angry Business, am hotărât să încercăm să participăm. Nu eram sigură de faptul că mă vor accepta. Dar Valentin a spus că „Trebuie!”. Mi-a oferit imboldul necesar, m-a susținut și m-a ajutat în toate.
Valentin: Eram sigur de faptul că o vor ptimi și că va ajunge în final cu un rezultat bun. Am luat în calcul următorii factori: 19 ani, o tânără, iar varianta de afacere propusă cu siguranță va aduce profit. Așa și s-a întâmplat. Sensul afacerii nu constă în idee, ci în rezultatul acesteia. Poate fi o idee cât se poate de banală, însă ea trebuie realizată în fiecare zi. Problema principală a multor oameni de afaceri începători constă în ceea că ei amână pe mâine realizarea ideii. Știți cine nu a avut rezultate bune în cadrul proiectelor Angry Business? Doar cei care nu au făcut și nu fac nimic. Valeria a demonstrat faptul că poți face un business elementar, fără a avea nevoie de investiții prea mari. În cadrul proiectului, ea a câștigat 14 mii de lei – oare acest aspect nu spune multe? Nemaivorbind de faptul că ea a reușit să vândă un măr la 50 de lei, timp de șase minute.

Mybusiness.md: Care a fost capitalul de pornire necesar pentru deschiderea magazinului online?

Valeria: N-o să mă credeți. Au fost doar 200 de dolari, necesari pentru realizarea de landing-page și procurarea primului lot de ceasuri. Desigur, unele lucruri le-am învățat în cadrul proiectului, dar altele le știam deja. Am comandar diferite tipuri de ceasuri de la producătorii japonezi, coreeni și chinezi, prin serviciul de curierat rapid și partida a ajuns în două săptămâni. Ulterior am realizat landing-page, ne-am gândit la texte și oferte și, astfel, tictac.md și-a început activitatea. Vânzările au mers bine și chiar foarte bine. Cel mai bine se vând ceasurile pentru bărbați. În decursul a patru luni, sortimentul magazinului online a crescut de la 30 la 100 de modele. Iar acum, modelele de ceasuri se actualizează săptămânal.

Mybusiness.md: Prin ce metode activizați vânzările pe site-ul dvs? Oare cumpărătorii nu-și dau seama că pot procura ceasuri similare de pe site-urile din străinătate?

Valentin: Ce să vă spun? Nu toți pot face comenzi de pe site-urile străine, din diverse motive. În plus, livrarea mărfurilor poate dura și două luni. În afară de acest aspect, nu poți ști ce calitate și aspect vor avea produsele solicitate. La noi în magazin, însă, cumpărătorul nu trebuie să aștepte și are ocazia să țină în mână produsul. Au existat cazuri în care clientul a ales un model de ceas de pe site, dar noi i-am propus să vadă alte zece variante. Ca rezultat, cumpărătorul a procurat cu totul alt ceas, decât cel pe care l-a comandat. În jumătate dintre cazuri se întâmplă la fel.

Pentru a crește vânzările, noi folosim sistemul de reduceri. Unele modele de ceasuri se vând cu 30% reducere, până la o oră anumită (pe pagină este plasat un cronometru). Mai mult decât atât, noi îi explicăm clientului de ce este convenabil să cumpere de la noi (preț atrăgător, sortiment larg, garanție de trei luni pentru produs, livrare gratuită în decursul a două-trei ore). Pentru a spori încrederea cumpărătorului, publicăm pe site recenziile clienților în legătură cu modelele de ceasuri și serviciul oferit. Dacă omul a văzut toate ofertele, dar nu și-a ales nimic și vrea să părăsească pagina, atunci „apare” încă o fereastră, care propune 50% reducere la orice model de ceas, dacă acesta este procurat acum, mișcare ce chiar funcționează.

De asemenea, am mai introdus un truc. Dacă persoana a procurat un ceas, atunci primește un bonus pentru următorul model de ceas, în cazul în care îl procură în decursul a 24 de ore. Chiar dacă cumpărătorului nu-i trebuie un ceas în plus, el, probabil, va dori să procure unul pentru altcineva, în calitate de cadou, de exemplu. Astfel de oferte sunt foarte eficiente în perioada de sărbători. De regulă, din patru-cinci vizitatori ai site-ului doi devin cumpărători.

Mybusiness.md: Totuși, reiese că afacerea voastră reprezintă un proiect din domeniul vânzărilor. Nu doriți ca, în viitor, să vă ocupați de o producție proprie?

Valeria: Planificăm ca, peste câțiva ani, să ne ocupăm de producția de haine, cu design propriu. Însă, pentru început, trebuie să trecem de acele etape pe care ni le-am propus.

Principiul nostru este că trebuie să te ocupi de ceea ce îți place. Dacă omul simte că îi va reuși, atunci cu siguranță va avea succes.

 

Membrul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova Svetlana Bolboceanu pictează și visează să transforme pasiunea ei într-o afacere. Totuși, după spusele tinerei artistei (absolventa facultății de Arte Plastice și Design a Universității Ion Creangă), “arta e arta, dar artistul trebuie să mănânce în fiecare zi”.

Astfel, Svetlana caută orice posibilitate de a-și promova tablourile la diferite expoziții (lucrările ei au fost expuse în galeriile Leogrand Hotel & Convention Center și în Centrul Expozițional al Uniunii Artiștilor Plastici “Constantin Brâncuși”), dar, în același timp, ea a început o altă meserie – să picteze cutiile din lemn, pe care le procură de la producătorii locali. Lucrările ei sunt expuse spre vânzare la iarmarocurile hand-made și la diverse expoziții “Nu mă jenez să-mi vând lucrările. Îmi sunt interesante reacțiile oamenilor la operele mele și la munca mea”, - spune artista.

Timp de un an de activitate în acest domeniu, Svetlana Bolboceanu a înțeles că picturile pe obiecte utile au cerere pe piața moldovenească printre cei care caută ceva original pentru nevoi personale sau drept cadou. În plus, este o posibilitate bună de a lăsa clientului “carta de vizită”. Doar artista pictează pe cutiuțele de lemn (de diferite mărimi și forme) tablourile ei și pe fiecare lasă semnătura, drept dovadă a autenticității lucrării. Astfel, pe de o parte, posesorul unei cutiuțe e și deținătorul unei opere de artă, iar pe de altă parte – lucrările artistei devin mai mobile, fiind observate de fiecare cine vede cutiuța. Cine știe, poate în câțiva ani aceste tablouri vor fi adunate de colecționari sau analizate de specialiști!?

“Îmi semnez toate lucrările și niciodată nu-mi repet picturile. Când îmi comandă să dublez o lucrare, răspund deodată că nu cred că voi face o copie reușită. Eu desenez ceea ce simt pentru moment. Obiectele mele artistice sunt peisaje, natură statică sau istorii banale de la țară, care creează o ambianță plăcută, romantică. Folosesc des în tablouri decorurile moldave, pe care le pictez după memorie. Drept rezultat, obțin anumite motive, care, totuși, pot fi recunoscute”, - a spus pentru mybusiness.md Svetlana Bolboceanu.

Pictarea pe cutie cere la fel de mult timp ca și desenarea unui tablou întreg. Astfel, prețurile pentru cutiuțe sunt destul de ridicate: de la 250 lei pentru o mărime mică și 650 lei și mai mult pentru mărimi medii.

“Pictarea cutiilor reprezintă penru mine un proces de creație, și nu de producție en gros a mărfurilor. Iau în mâini obiectul din lemn și încep să lucrez cu acesta, desenând toate limitele, alcătuit compoziția, pictând interiorul cutiei. Consider că picturile realizate manual, fiind de autor, transformă un obiect de rând într-un element original și într-un produs exclusiv. Așa pot să explic și prețurile pentru cutiuțe, care sunt mai ridicate (de două ori – nota mybusiness.md) decât pentru articole simple. În plus, în timp ce lucrez asupra cutiilor, aplic unele secrete profesionale, care ameliorează articolului”, - explică artista.

Răspunzînd la întrebarea despre planurile de viitor, Svetlana Bolboceanu a spus că va contina să picteze, doar viața ei “este de neimaginat fără artă”. Prețurile pentru tablourile ei variază între 200 și 1500 euro. Consumatorii, în marea lor majoritate, sunt străinii, care au reușit să aprecieze la justa valoare talentul artistei din Moldova.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Coca-Cola a fost nevoită să retragă o campanie publicitară de pe platforma online Twitter după ce o contra-campanie demarată de site-ul Gawker.com a păcălit algoritmul automat folosit de compania de băuturi răcoritoare să publice pasaje mari din introducerea cărţii "Mein Kampf" a lui Adolf Hitler.

În cadrul campaniei publicitare intitulate "Make It Happy", care a fost lansată prin intermediul unui videoclip în cadrul transmisiunii televizate a evenimentului sportiv Super Bowl, utilizatorii Twitter erau invitaţi să răspundă mesajelor negative folosind eticheta (hashtag, n.r.) "#MakeItHappy" ("transformă în ceva vesel"n.r.), informează theguardian.co.uk.

Campania folosea un algoritm automat care convertea mesajele în imagini vesele, folosind un sistem de codificare a caracterelor numit ASCII (American Standard Code for Information Interchange). Mesajele devenau astfel reprezentări grafice de tipul unui şoricel adorabil, a unui palmier cu ochelari sau a unui copan de pui cu o pălărie de cowboy.

Coca-Cola a precizat într-un comunicat că scopul campaniei era de a "combate negativismul omniprezent care poluează platformele sociale online şi comentariile de pe internet".

Editorii site-ului Gawker.com au observat însă că un răspuns negativ a dus la republicarea, cu eticheta "#MakeItHappy, a sloganului din 14 cuvinte al organizaţiei neonaziste a naţionaliştilor albi americani sub forma unei imagini a unui căţel. Sloganul fomaţiunii extremiste este rasist şi face referire la superioritatea rasei albe.

Un reprezentant al Gawker, Adam Pash, a creat un cont automat (bot, n.r.) pentru Twitter, @MeinCoke, şi l-a programat să publice fragmente din "Lupta mea/ Mein Kampf" de Adolf Hitler şi apoi să creeze legături către aceste pasaje folosind hashtagul #MakeItHappy. Manevra a făcut ca programul automat (bot, n.r.) al Coca-Cola să transforme pasajele din cartea scrisă de Hitler în imagini drăguţe.

Rezultatul a fost că marţi, pentru câteva ore, contul de Twitter al Coca-Cola a difuzat pasaje mari din textul lui Adolf Hitler, sub forma unor imagini cum ar fi o banană zâmbitoare şi o pisică jucăuşă.

Algoritmul a mers atât de departe încât a publicat textul "My father was a civil servant who fulfilled his duty very conscientiously" ("Tatăl meu a fost un funcţionar public care şi-a îndeplinit sarcinile foarte conştiincios", n.r.) sub forma unei corabii de piraţi pe ale cărei vele se distingea un chip de pirat cu un ochi acoperit, după care contul de Twitter al Coca-Cola a încetat să mai răspundă.

Campania publicitară a fost suspendată integral miercuri.

"Mesajul #MakeItHappy este simplu: internetul este ceea ce-l facem noi toţi să fie, iar noi, la Coca-Cola, speram să aducem inspiraţie cât mai multor oameni pentru a face inernetul un spaţiu mai optimist. Este neplăcut că Gawker încearcă să transforme această campanie în ceva ce nu este", a declarat un purtător de cuvânt al Coca-Cola pentru AdWeek.

"Crearea unui «bot» care încearcă să răspândească ura cu ajutorul #MakeItHappy este un exemplu perfect de negativism omniprezent pe internet pe care Coca-Cola a vrut să îl combată prin intermediul acestei campanii", a mai spus oficialul companiei americane.

Coca-Cola nu este singura companie care a observat omniprezenţa negativismului online. Dick Costolo, CEO al Twitter, a transmis un mesaj destinat angajaţilor platformei online în care spunea că se simte jenat de eşecul companiei sale de a combate publicarea de mesaje răutăcioase, de ură sau negative (trolling, n.r).

"Suntem vraişte în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor referitoare la abuz şi mesaje negative şi chestia asta durează de mulţi ani", se spune în mesajul intern transmis de Dick Costolo şi care a fost obţinut, miercuri, de site-ul The Verge.

"Sincer, îmi este ruşine de modul prost în care ne-am ocupat de problema asta în perioada în care am fost preşedinte-director general al Twitter. E absurd. Nu există nicio scuză pentru asta. Îmi asum întreaga responsabilitate pentru faptul că nu am fost mai agresivi în această privinţă. Nu este decât vina mea şi îmi este ruşine. Vom începe să îi îndepărtăm pe oamenii de genul ăsta şi să ne asigurăm că atacurile lor ridicole nu vor mai fi auzite şi nu vor mai afecta pe nimeni", a mai spus Dick Costolo în mesajul său intern.

Contul oficial al Coca-Cola nu este primul al unei companii sau entităţi oficiale care a întâmpinat probleme din cauza unui "bot" creat în scopuri publicitare. În luna noiembrie 2014, echipa de fotbal american New England Patriots a fost nevoită să îşi ceară scuze în mod oficial după ce contul oficial de Twitter al clubului sportiv a publicat, în mod automat, un mesaj rasist.

Mediafax.ro

Foto: For a couple of hours on Tuesday morning, Coca-Cola’s Twitter feed was broadcasting big chunks of Adolf Hitler’s text. Photograph: Wilfredo Lee/AP

Rezidenții Parcului Industrial „Răut” din Municipiul Bălți, începând cu luna februarie 2015, au acces la rețeaua de gaze naturale. Întreprinderea administratoare a parcului industrial a investit aproximativ 1 milion de lei pentru lucrările de racordare la rețea. Lucrările de gazificare au durat doar 2 luni, în care au fost construite aproape 400 de metri de gazoduct.

„Le mulțumesc administrației și angajaților companiei Floarea Soarelui SA, Faitec SRL,  Bălţi-Gaz SRL,  autorităţilor şi instituţiilor implicate, precum şi angajaţilor Societății pe Acțiuni „Răut” pentru operativitatea şi deschiderea în realizarea acestui proiect important”, a spus Anatolie Munteanu, administratorul Parcului Industrial „ Răut” la ceremonia de lansare a gazoductului.

Conectarea la rețeaua de gaze naturale este parte a planului strategic de dezvoltare a Parcului Industrial „Răut”.

Primul utilizator al gazelor naturale, dintre rezidenții Parcului Industrial „Răut” este compania  moldo-română Elektromanufacturing SRL, care va lansa producerea în decursul câtorva săptămâni. Elektromanufacturing SRL este un mare producător, din Republica Moldova, a componentelor electrice și electronice pentru industria automobilistică.

În prezent, în Parcul Industrial „Răut” sunt înregistrate 7 companii rezidente, printre care sunt producători de echipament automobilistic, naval, industrial etc.

http://www.industrialpark.md/

 

Chișinău, 6 februarie 2015 ------ Prin intermediul unui proiect desfășurat de Camera de Comerţ şi Industrie, cu asistența financiară a Programului UE-PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, 75 de întreprinderi de pe ambele maluri ale Nistrului și-au promovat mărfurile pe piața comunitară și au consolidat relațiile lor de colaborare bilaterală. Pe parcursul anului 2014, aceste companii au participat cu standuri comune la 6 expoziții internaționale specializate, unde și-au prezentat produsele, au făcut schimb de experiență, au identificat parteneri de afaceri.

Rezultatele obținute de către întreprinderile participante au fost prezentate în cadrul conferinței de finalizare a proiectului ”Consolidarea capacităţii întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, prin intermediul participării la expoziţii şi târguri specializate”.

La eveniment au participat reprezentanți ai Camerei de Comerţ şi Industrie, Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, agenți economici beneficiari, inclusiv din stânga Nistrului.

Proiectul a fost realizat în perioada octombrie 2013 - ianuarie 2015, de CCI, cu suportul Programului UE-PNUD ”Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii”, cu scopul de a contribui la dezvoltarea relaţiilor de colaborare între agenţii economici de pe ambele maluri ale Nistrului şi la promovarea mărfurilor lor pe piaţa externă.

Proiectul  a vizat următoarele sectoare: tehnologii industriale,vinificație, agricultură, industria alimentară, industria încălțămintei, industria textilă.

Pe parcursul anului 2014, CCI împreună cu Programul UE-PNUD au organizat participarea în comun a agenților economici din Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană, la 6 expoziții internaționale specializate:

- Expoziţia mondială industrială ”HANOVER MESSE", 7-11 aprilie, or. Hanovra, Germania
- Expoziția internațională "WINE & DELICACIES", 23-25 aprilie, or. Praga, Cehia;
-  Expoziţia internaţională de încălţăminte şi articole din piele ”BTS", 2 - 4 septembrie, or. Poznan, Polonia;
- Expoziţia internaţională de textile şi îmbrăcăminte ”ZOOM BY FATEX", 16-18 septembrie, or. Paris, Franţa;
- Târgul internațional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei ”INDAGRA”, 29 octombrie - 2 noiembrie, or. Bucureşti, Romania;
- Expoziţia internaţională de produse alimentare, băuturi, ambalaje şi echipament ”INTERFOOD & DRINK", 5-7 noiembrie, or. Sofia, Bulgaria.

În total, la expozițiile respective și-au expus mărfurile 75 de producători din Moldova, inclusiv 35 din regiunea transnistreană, cu un număra total de 13 mii 525 de angajați.

Participarea la expozițiile din cele 6 țări europene  a fost precedată de pregătiri speciale: consultanță,  seminare practice, care le-au oferit întreprinzătorilor oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile privind promovarea pe piața UE, identificarea potențialilor parteneri de afaceri, soluționarea eventualelor litigii comerciale, beneficiile oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Înainte de a pleca la expoziții, 106 persoane (angajați ai companiilor participante), inclusiv 49 din regiunea transnistreană, au beneficiat de circa 300 de consultații individuale referitor la pregătirea mostrelor pentru standuri, lucrul la expoziție, prezentarea atractivă a mărfurilor etc.

Datorită acestor activități, până la momentul actual, de către companiile participante au fost semnate 16 contracte și 24 de protocoale cu privire la posibilitățile de colaborare cu parteneri de peste hotare.

Concomitent, proiectul a contribuit la consolidarea încrederii dintre antreprenorii de pe cele două maluri ale Nistrului. Ca urmare a participării cu standuri comune la expoziții, companiile de pe ambele maluri au  inițiat 18 contacte de afaceri.

Sistematizând rezultatele proiectului, remarcăm că, cei 75 de agenți economici și-au îmbunătățit abilitățile de a participa mai eficient la expoziții internaționale, au obținut o experiență valoroasă referitor la modul în care funcționează piața UE, noile tehnologii în domeniu, au aflat care sunt instrumentele moderne de promovare a mărfurilor – informații ce le vor fi utile și pe viitor. Datorită semnării noilor contracte, întreprinderile respective își vor spori capacitățile de producție, vor crea locuri de muncă suplimentare, își vor mări veniturile.

Programul UE-PNUD ”Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” este implementat în perioada anilor 2012- 2015 și are ca scop promovarea încrederii între ambele maluri ale Nistrului prin implicarea autorităților locale, societății civile, comunității de afaceri și altor părți interesate în activitățile de dezvoltare economică și socială a comunităților locale.

Informații suplimentare: Sergiu Harea, manager de proiect, tel: 022 24 51 48, e-mail:

Foto: MyBusiness.md

Vinul Moldovei a cucerit admiraţia publicului la expoziția „Fabricat în Moldova”. În premieră, la cea de a XIV-a ediție a evenimentului, 19 de companii vinicole și 6 producători de divin și brandy sub umbrela brandului național „Vinul Moldovei”, s-au prezentat la eveniment cu un stand comun. Participarea companiilor vitivinicole la expoziție  a fost organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic, proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II).  Expoziția „Fabricat în Moldova” a găzduit la ediția curentă peste 200 de agenți economici cu standuri individuale sau colective, standul național al vinificatorilor fiind unul remarcat și apreciat de vizitatori.
Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV): „Sectorul vitivinicol al RM este un sector strategic al economiei naționale, de aceea participarea companiilor vinicole la expoziția „Fabricat în Moldova” a fost indispensabilă. În acelaşi timp, expoziţia a fost un bun prilej ca vizitatorii să cunoască  îndeaproape calitatea vinurilor, dar și să cunoască cum să aprecieze acest produs. Cu siguranţă prezenţa noastră la expoziţie fortifică imaginea pozitivă a vinurilor moldoveneşti, aici, acasă.”
Pe parcursul expoziţiei, vizitatorii au avut posibilitatea să cumpere la preţuri speciale produsele aflate la standul ONVV. Aproximativ 2000 de sticle cu vin, divin și brandy, valoarea cărora atinge cifra de 200.000 de lei, au fost comercializate la eveniment.
Andrei Ciobanu, vizitator: „Am procurat câteva sticle cu vin autohton, la prețuri reduse. Vinurile noastre sunt de calitate, le apreciez şi cred că trebuie să susținem producătorii noștri, aflați în dificultate.”
Ion Curnic, vizitator: „Vinul este un produs prezent în casa noastră mereu, iar astăzi sunt plăcut surprins să văd aici standul atît de frumos al producătorilor noştri. Am participat la o degustare organizată la stand și am cunoscut producători noi, de la care am cumpărat aceste  vinuri.”
Pentru a populariza cultura vinului și a iniția consumatorii privind produsele de calitate, în fiecare zi a evenimentului au fost organizate master-class-uri și degustări de vin și divin, împreună cu experții de la Școala Vinului: Sergiu Găluşcă, Elisaveta Breahnă şi Constantin Olaru. Circa 120 de vizitatori au participat timp de 4 zile la degustările tematice ONVV.
Unii dintre vizitatori s-au bucurat și de premii, fiind cei mai activi pe parcursul degustărilor.
În cadrul „Fabricat în Moldova”,  ONVV a organizat o masă rotundă cu genericul „Vinul Moldovei. O legendă vie – activități și perspective”, unde s-au prezentat principalele rezultate ale primului an de activitate și planurile pentru 2015.
Vitalie Pănuţa, vicedirectorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului: „Scopul acestei întruniri a fost de a informa colegii noștri din alte instituții publice și organizații-partenere despre acțiunile Oficiului și de a stabili modalități de colaborare în scopul îndeplinirii scopurilor propuse de dezvoltare a sectorului vitivinicol”.
Reprezentanții Agenției Turismului, ai Agenției pentru Protecția Consumatorilor, MIEPO, și AGEPI au re-afirmat disponibilitatea instituțiilor de a contribui la implementarea activităților comune și au propus încheierea unui acord cadru de colaborare inter-instituțional. Totodată, ONVV a apreciat colaborarea cu programele de asistență, USAID/CEED II, Filiera Vinului, CBI, care contribuie esențial la realizarea activităților de reformare a industriei vinului.
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în sectorul vitivinicol, creată în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în industria vitivinicolă. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Comunicat de presă

Un tânăr de doar 17 ani a devenit o adevărată senzaţie în social media. Nash Grier, din Carolina de Nord, Statele Unite a început în urmă cu un an şi jumătate să posteze clipuri pe Vine, o reţea socială destinată conţinutului video care permite încărcarea unor secvenţe de maxim şase secunde.

Nash Grier are aproape 11 milioane de fani pe platforma Vine, 7 milioane de Instagram şi 4 milioane pe Twitter. Popularitatea sa se datorează clipurilor hazlii şi a parodiilor în care apar şi prietenii săi. Sora mai mică a lui Grier, Skylinn, este unul dintre cele mai active personaje în clipurile tânărului. El a început un canal de Youtube la jumătatea anului trecut şi are deja peste 4 milioane de abonaţi. Doar pe Vine, clipurile lui Nash Grier au adunat peste 2 miliarde de vizualizări, ducându-l pe primul loc în topul celor mai populari utilizatori.

În 2014, Grier a semnat un parteneriat cu Aeropostale pentru a produce o linie personalizată de haine. Târărul mai are contracte şi cu alte companii, printre care Awesomeness TV, pentru generarea de conţinut media. Grier locuieşte în Los Angeles cu cel mai bun prieten al său, Cameron Dallas.

Tot mai multe companii apelează la Grier pentru clipuri de tip Vine, iar nota de plată este una destul de mare. Huffington Post scrie că adolescentul primeşte între 25.000 şi 100.000 de dolari pentru cele şase secunde de film. Ca urmare, revista Time l-a inclus pe lista din 2014 a celor mai influenţi adolescenţi

Nash Grier nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie şi Bethany Mota. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Ea a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

http://www.businessmagazin.ro/

 

Sistemul de raportare la Casa Națională de Asigurări Sociale a fost racordat la serviciul MSign. Acest fapt va oferi posibilitatea agenților economici să acceseze serviciul cu ajutorul tuturor semnăturilor electronice disponibile pe piața din Republica Moldova (semnătura CTS, semnătura mobilă) și va facilita procesul de  e-Raportare lunară la CNAS.

Serviciul guvernamental de semnătură digitală (MSign) este un mecanism integrator, securizat și flexibil de aplicare și verificare a autenticității semnăturii digitale de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale și a serviciilor electronice.  

Prin MSign cetățenii pot semna acte la distanță, rapoarte, declarații către instituții sau cereri online. Conform legislației Republicii Moldova semnătura electronică este echivalentă cu cea olografă.

Serviciile publice care deja utilizează Platforma MSign pentru semnare, sunt: e-Licențiere, e-Stare Civilă, e-Apostila, e-Factura, e-Declarația fiscală (pentru persoane fizice și juridice).

Racordarea e-Raportare la CNAS la MSign este parte a programului strategic de modernizare tehnologică a e-Tranformării guvernării în Republica Moldova.

Sursă: egov.md

Compania moldo-cehă Beermaster SA (Bălți) a început să producă anul trecut bere într-un ambalaj absolut neobișnuit pentru Moldova - butoi de 5 litre, echipat cu două deschizătoare. Unul e situat lateral – pentru a turna berea, iar celălalt e amplasat sus, pe capacul butoiului. Așa a descris pentru MyBusiness.md noul produs directorul comercial al întrepriderii Iurii Pîntea.

Acest ambalaj – fiind de clasa premium, costă 230 lei în supermarketurile capitalei. Prețul, de fapt, corespunde ideal ideei de bază a firmei: berea e produsă după metode standarde, fără utilizarea tehnologiilor de accelerare a procesului, care permite uzinei să realizeze această băutură alcoolică în 10-15 zile. Astfel, întrgul proces de producție durează de la 28 până la 49 de zile.

Butoaiele de 5 litre depozitează 3 soiuri de bere: vie, nefiltrată Bavarez și de stejar (fiind ținută în butoaie de stejar).
Totuși, în toiul sărbătorilor de iarnă, firma a luat decizia de a turna în butoaie vestita bere Noroc, care a și fost decorată în felul corespunzător.

Pe data de 28 decembrie pe rețeaua de socializare Facebook a apărut reclama plătită a berii Beermaster Noroc “La mulți ani!” într-un ambalaj care a fost considerate, inclusive de autorul articolului respectiv, una falsă: o blondă în costumul extravagant Albei ca Zăpada oferă spre degustare Berea Blondă.

Totuși, publicitatea a avut succes printre adulți și blonda de pe butoiul de berea putea fi admirată pe rafturile Hypermarketului Nr 1.

Campania a durat două săptămâni. Drept rezultat, numărul de like-uri a paginei de Facebook (care a apărut în septembrie 2013) a crescut de la 700 (decembrie 2014) până la 8 mii (12 ianuarie 2015).

Rezultatele vânzărilor a berii în noul ambalaj urmează să fie calculate în curând de întreprindere.

Articol pregătit de MyBusiness.md