Discuție cu directorul general al Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic, Roman Chirca.
MyBusiness.md: Anul 2014 este pe sfârșite. Am putea face deja principalele totaluri. S-a schimat ceva în Moldova, în privința abordării inovațiilor?
Roman Chirca: Și da, și ba.
De ce în întreaga lume domeniul business-ului generează, monitorizează și implementează inovații? Deoarece acest domeniu reprezintă elita proiectelor de afaceri, care neapărat garantează o profitabilitate mai mare. Nu 10-20%, coeficient care înseamnă un indicator bun pentru o întreprindere bine organizată, ci 100-150-200% pe an.
Pofta vine mâncând. Și acele întreprinderi din Moldova care au încercat să implementeze inovații și le-a reușit au „prins gust” și sunt dispuse în continuare să investească bani în noi proiecte. Deocamdată, sunt puține astfel de companii, dar ele există.
Bugetul agenției noastre pentru anul 2014 a fost de 10 milioane lei. Nu voi atrage atenția asupra faptului că pentru o perioadă de tranziție această sumă trebuie să fie de cel puțin 30 de ori mai mare, iar pentru o economie care se dezvoltă în regim normal – de 100 de ori. Dar acesta este un subiect aparte.
Din aceste 10 milioane am alocat 1 milion pentru structuri inovatoare și 8 milioane pentru cofinanțarea a 18 proiecte pentru inovare și transfer tehnologic, conform principiului 50/50. Astfel, pentru prima dată, în acest an, întreprinderile care trebuiau să aloce încă 50% au hotărât să-și mărească partea și cofinanțarea de la sectorul real a fost de mai bine de 11 milioane lei.
Se consideră că miliardele și inovațiile sunt acolo, în Silicon Valley, unde sunt create cele mai noi microprocesoare și ecranele de safir pentru iPhone-uri. Iar la noi sunt roșii și vinuri...
Săptămâna trecută, în presă au apărut știri despre sere, încălzite de către cazane care funcționează pe bază de biomasă. Această soluție este una bună, logică, dar nu și complexă. În anul următor planificăm să lansăm un alt proiect, legat de sere.
Este cunoscut faptul că la adâncimea de 3m temperatura este de +16 grade în decursul întregului an. Și dacă, pur și simplu, se va asigura circulația apei cu încălzire geotermală, chiar dacă afară vor fi -25 de grade, în seră temperatura nu va coborâ mai jos de +5, +7 ˚C. Adică în interior va fi asigurată zona climatică subtropicală, de exemplu – Antalia pe timp de iarnă.
Apoi deja sera poate fi încălzită prin orice metodă și pot fi obținute roșii și castraveți la prețuri care, cel puțin, nu vor fi mai ridicate decât cele turcești.
Componenta primară a inovațiilor este asigurată de către știință. Iar la noi are loc un continuu „exod al creierilor”, începând cu vârsta de 16 ani.
Nu este așa. La nivelul actual de dezvoltare al comunicațiilor, instituțiilor științifice și fondurilor din țările dezvoltate le este mai profitabil să sponsorizeze invențiile promițătoare „pe loc”, să aloce granturi și chiar să cumpere utilajul necesar pentru oamenii de știință și întregile instituții de învățământ.
În alt plan aveți dreptate: există ceva ce oamenii noștri de știință pot să facă, dar sunt domenii pe care nu trebuie de bazat. De aceea, acum noi alcătuim o hartă specifică (un catalog), în care vor fi incluse diferite teme, în cadrul cărora business-ul din Moldova poate conta pe invențiile autohtone. De exemplu, Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei oferă servicii pentru dezvoltarea de noi tehnologii de reciclare a deșeurilor din plastic, în domeniile farmaceutice etc.
Mai mult decât atât, această hartă este bazată pe un triunghi: comunitatea științifică (cercetarea), universitățile (educația) și business-ul, care poate să absoarbă ceea ce a fost lucrat de către primii doi participanți.
Business-ul necesită exemple pozitive reale.
Noi vom merge pe altă cale. Am stabilit contacte cu Universitatea Tehnică din Vilnius, care a acumulat o experiență vastă de administrare a startup-urilor prin incubatoarele de inovații și parcurile tehnologice. Și, în anul 2015, vom crea în Chișinău un consorțiu, cu implicarea facultăților și a agenților economici, în cadrul căruia vom clona experiența din Lituania. În cadrul primei etape, specialiștii și antreprenorii din Vilnius vor implementa acolo startup-uri și modele care au funcționat în țările nordice. Și, dacă în decursul primului an, după cum plănuim, va fi demonstrată o creștere perfectă, atunci va fi timpul pentru a doua etapă: implicarea întreprinderilor autohtone.
De ce nu spuneți nimic despre fondurile europene? De obicei se aude pe fundal un „Europa ne va ajuta”, și nici nu se amintește despre posibilitățile autohtone existente?
Cum spun englezii, aceasta este „Last, but not least”. Ultimul după rând, dar nu și după importanță. Într-adevăr, există numeroase fonduri europene, posibilități pentru crearea de consorții de dezvoltare a clusterelor transnaționale.
Evenimentele recente – includerea Moldovei în programul „Horizon 2020” și în proiectul COSME, pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. Apropo, conform unui mesaj oficial, contribuția obligatorie a țării noastre în „Horizon 2020” a fost scăzută cu 50% anume datorită recunoașterii succeselor, realizate de știința noastră în cadrul participării la programul anterior FP7.
Pentru realizarea proiectelor majore de cercetare, din anul 2014 și până în 2020, UE a alocat pentru „Horizon” suma de 80 miliarde de euro.
Cât despre COSME, Moldova a devenit prima și, deocamdată, unica țară din rândul țărilor Parteneriatului Estic, care a fost inclusă în acest program cu un buget de 2,3 miliarde euro, pentru anii 2014-2020.
Însă toate aceste detalii reprezintă un subiect pentru o discuție care ar trebui purtată la începutul anului următor.
Articol pregătit de MyBusiness.md
