Puterile de producție ale companiilor moldovenești care realizează brichete și peleți pentru încălzire au ajuns la egal cu volumul total de căbune importate în țară în anul 2013 (aproximativ 150 mii de tone). Furnizorii străini de resurse minerale de combustibil au primit mai mult de 400 de milioane de lei.

Astfel, la regularea pieței de energie de biomasă, Moldova va putea în scurt timp să renunțe la importul de cărbune, iar banii vor rămâne în țară și vor servi la dezvoltarea economiei naționale.

MyBusiness.md a fost anunțat de acest fapt de către reprezentantul proiectului “Energie și biomasă în Moldova” Nicolae Zaharia.

“Este unul din multe rezultate ale activității noastre din anii 2011-2014. A doua etapă a proiectului (acordul de prelungire pentru anii 2015-2017 a fost semnat în iunie de premier-ministrul Moldovei Iurie Leancă și președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso) presupune stabilirea accentului principal pe regularea pieței și informarea largă a antreprenorilor și a populației despre avantajele încălzirii rezultate de resurse regenerabile.

Uniunea Europeană a oferit pentru scopuri respective 10 milioane de euro (bugetul primului proiect a constituit 14,56 milioane de euro) și în prezent în țară activează simultan două proiecte: în al doilea se alcătuiesc planuri pentru viitor, în primul continuă să se realizeze evenimente planificate pentru anul curent, iar concluziile le prezentăm în decembrie la gala Moldova Eco-Energetică-2014.

Și dacă acum trei ani eram nevoiți să explicăm în detalii diferențe între brichete și peleți și ce reprezintă “cazan de piroliză de biomasă” ș.a., acum noi putem vizual să demonstrăm avantajele și posibilitățile oferite de resurse regenerabile de energie”, - a spun domnul Zaharia în timpul turului de presă, prima etapă a căruia a fost vizitarea întreprinderii din Ghidighici de elaborare a brichetelor pentru foc Mile-Com SRL.

“Am procurat cazan de piroliză acum patru ani, - povestește jurnaliștilor co-fondatorul Mile-Com Viorel Țenti. – E eficient și avantajos. Însă atunci în Moldova aveai posibilitatea să procuri brichete importate pentru 5 mii de lei pentru o tonă sau alte produse de un antreprenor din Rezina, care le făcea câte 200 de kg pe zi, iar după și-a închis firma.

Atunci am decis cu finii mei să deschidem mica noastră fabrică. Aveam bani numai pentru procurarea utilajului necesar din China care ar produce brichete de calitate, dar care, în același timp, consuma multă energie electrică și mereu se strica. Acum acesta stă într-un colț al atelierului și ruginește.

Când am aflat de proiectul “Energie și biomasă”, noi deja știam de care echipament avem nevoie, cine îl produce, când acesta va putea vi răscumpărat. Am scris cererea, am investit 20% în avans și am obținut în leasing utilaje din Polonia și Germania”.

“În cadrul proiectului 30 de antreprenori au reușit să obțină leasing cu comisionul de 0% și TVA de 0% pentru trei ani pentru utilaje în valoare de până la 50 mii de euro. Ei au creat aproximativ 100 de locuri noi de muncă”, - a comentat Nicolae Zaharia.

“Materia primă pentru brichete o constituie rumegușul, - continuă Viorel Țenti. – Noi îl procurăm în dependență de calitate și umiditate, la preț între 300 și 800 de lei, iar dintr-o tonă obținem 500-700 de kg de brichete, pe care le vindem la un preț de la 2 mii până la 2,4 mii de lei pentru o tonă.

Acum nu avem posibilitatea să recuperăm investițiile, dar odată cu sosirea sezonului rece situația se va schimba”.

În prezent, în Molodova sunt înregistrați 120 de producători de combustibil de biomasă, dintre care sunt activi doar 100, însă Viorel Țenti e sigur că piața încă e goală. De aceeași părere este și Nicolae Zaharia: “Conform calculelor noastre, Moldova va avea nevoie în viitor de aproximativ 800 de mii de tone de brichete și peleți (echivalentul fiind 500-600 mii de tone de cărbune)”.

Pentru aceasta în țară trebuie să fie instalate mai multe cazane moderne de încălzire.

În 144 de instituții sociale și în 500 de case private au fost instalate cazane de biomasă în scopul susținerii proiectului.

Am fost în vizită la o persoană care instalase un astfel de cazan într-o casă semi-construită cu o suprafață totală de 170 m.p., doctor în științe, consultantul diverselor proiecte agrare și antreprenor, proprietarul terenurilor agricole în Glodeni Anatolii Fala.

“Urmăream cu mare atenție activitatea proiectului “Energie și biomasă” din momentul lansării acestuia, - a povestit domnul Fala. - Și în momentul în care ei au anunțat programul de compensare pentru gospodăriile casnice, am completat declarația. Drept rezultat, pentru un cazan de 66 mii de lei (inclusive instalarea, plus 1500 de lei pentru diferite hârtii) am primit compensarea în valoare de 23 mii de lei. Mai mult decât atât, cu ajutorul proiectului am obținut creditul bancar pebtru procurarea cazanului.

Boilerul e instalat în subsol, telecomanda e în salon. În prezent programul e următorul: luni-vineri de la 8.00 până la 17.00 temperatura în casă e de 17 grade, iar seara și în zile de odihnă – 21,5. Încălzirea se realizează cu peleți, brichete și lemne de foc. Peleții sunt cele mai avantajoase resurse, am nevoie pentru un sezon din octombrie până în martie de 3,5 tone, a câte 2 mii de lei/tonă. Deja am calculat că încălzirea prin gaz ar fi fost de două ori mai scumpă. Iar noi folosim gazul natural doar pentru a găti mâncarea”.

“Rămâne problema cu materia primă, - a concluzionat Nicolae Zaharia. – Trebuie de regulat colectarea, ambalarea, transportarea paielor, rămășițelor din livezi și a vie, resturilor de la prelucrarea lemnului și a industriei de mobile. Însă, dacă întreprinderea dispune de o bază de materie primă solidă, cum ar fi semințe de floarea soarelui ale TransOil, ea poate să ocupe o poziție fermă pe piața moldovenească de combustibil din resurse regenerabile”.

Articol pregătit de MyBusiness.md