Un american castiga 100.000 de dolari pe an din vanzarea unei aplicatii ce ofera continutul Bibliei, cu toate ca este ateu.

In februarie 2012, Trevor McKendrick a aflat ca o ruda castiga intre 8.000 si 10.000 de dolari pe luna din vanzarea aplicatiilor mobile pentru produsele Apple. Asa ca s-a gandit ca si el poate face acelasi lucru.

Planul initial era sa obtina 600 de dolari pe luna, ca sa-si poata acoperi chiria, arata Business Insider.

Asa ca s-a uitat in topul celor mai profitabile aplicatii din App Store pentru a-si face o idee.

"Mi-am dat seama ca erau cateva aplicatii ce ofereau continutul Bibliei in spaniola, dar care erau groaznice", a spus McKendrick.

In consecinta, el a angajat un programator roman (sursa citata nu mentioneaza numele sau) sa ii faca o aplicatie pe aceasta tema, care s-a vandut bine.

Apoi, el s-a gandit sa realizeze o versiune audio a aplicatiei, care a avut un succes urias. In acel moment, americanul si-a dat seama ca acesta poate fi un mod de viata.

Cati bani castiga

La inceput, McKendrick a obtinut intre 5.000 si 6.000 de dolari pe luna din varianta audio a Bibliei in spaniola. In primul an, vanzarile i-au adus 73,034 de dolari, iar in urmatorul suma a crescut la 100.134 de dolari.

El a precizat ca nu investeste foarte mult timp in aceasta aplicatie, doar o ora pe zi. Insa are, totusi, o problema, care e legata de moralitate.

In ciuda faptului ca vinde Cartea Sfanta, McKendrick este ateu. El a renuntat la religia sa (mormonism) pentru ca avea dubii in legatura cu principiile acesteia.

Dar exista unele persoane care ii trimit mailuri in care ii cer sa se roage pentru ei si pentru familiile lor. "Au impresia ca sunt un fel de propovaduitor", a marturisit acesta.

"In momentul in care ceri asa ceva unui dezvoltator de aplicatii... e clar ca nu esti intr-o situatie prea buna. Iar acest lucru ma apasa putin", a incheiat americanul.

http://www.ziare.com/

 

Apple se gandeste sa intre tot mai puternic pe piata auto si a facut un prim pas in acest sens.

Compania a gasit un mod prin care vom putea deschide automobilele cu ajutorul telefonului, noteaza Business Insider.

Nu doar ca vom putea patrunde in masina, dar exista si posibilitatea sa pornim motorul prin simpla apasare a unui buton pe telefon.

In acest sens, Apple a inregistrat un brevet de inventie, intrucat rezultatele testelor au fost pozitive.

Totusi, Apple obisnuieste sa inregistreze multe brevete, deci implementarea acestui sistem la scara larga nu este o certitudine.

BMW a apelat in trecut la un astfel de sistem, insa totul a fost un fiasco intrucat hackerii il puteau "sparge" pentru ca apoi sa deschida portierele automobileleor.

Foto: Techno Buffalo

http://www.ziare.com/

 

“În cariera mea, totul s-a întâmplat destul de natural, mai puţin în momentul în care m-au dat afară de la Gameloft, nu m-am înţeles cu conducerea de atunci şi nu au mai vrut să lucreze cu mine”, descrie Andrei Lopată, fondatorul afacerii Atypical Games, cu venituri de 2,1 milioane de dolari, un moment care a schimbat traseul carierei sale.

Andrei Lopată este unul dintre puţinii programatori care în 1992 au pus bazele a ceea ce se poate numi astăzi industria românească a jocurilor. Între timp au crescut considerabil şi numărul angajaţilor din sistem, şi numărul de companii. Lopată conduce Atypical Games, compania cu 35 de angajaţi axată pe producţia de jocuri şi care s-a făcut remarcată prin dezvoltarea unor jocuri premium de luptă cu avioane şi tancuri.

După ce a fost concediat de la Gameloft, în 2002, a urmat o perioadă de doi ani în care nu a mai făcut jocuri şi s-a dedicat unui alt hobby al său, tuning-ul auto. S-a reîntors însă la prima sa pasiune când a început să lucreze împreună cu câţiva prieteni în cadrul  companiei americane Vivendi Games. S-au axat pe conceperea unui prototip de joc mobil pe care să îl arate conducerii Vivendi pentru ca firma să se lanseze pe această piaţă. Mulţumiţi de rezultat, cei de la Vivendi au preluat echipa din Bucureşti, înfiinţând aici Vivendi Games Mobile. O altă schimbare de conducere avea însă să oprească dezvoltarea sa în cadrul firmei. Noul şef era convins că mobilele nu au niciun viitor, astfel că au desfiinţat departementul Vivendi Games Mobile. “Din fericire, m-am trezit la uşa sediului cu un japonez, englez şi un american care voiau să cumpere compania”, îşi aminteşte amuzat Lopată. Cei trei veneau din partea companiei japoneze Namco şi au cumpărat compania Vivendi Games Mobile. După ce a consolidat echipa de acolo, s-a mutat în propria companie, Revo Solutions, în care s-a concentrat pe conceperea aplicaţiilor mobile.

Anul trecut, membrii echipei au lucrat la realizarea a două jocuri ce au ca termen de lansare anul acesta, în urma unei investiţii de circa 1,2 milioane de dolari. Primul, Radiation Island, a fost deja lansat şi este primul joc de supravieţuire lansat de Atypical Games, disponibil în App Store. Simulatorul introduce jucătorii într-o realitate alternativă unde aceştia trebuie să lupte pentru supravieţuire, într-un mediu ostil, totul parte dintr-un experiment misterios. Jucătorii trebuie să îşi folosească inteligenţa şi inventivitatea în această lume nouă şi misterioasă, nu numai pentru a supravieţui, cât şi pentru a reveni în lumea reală.

Cei 35 de membri ai echipei au lucrat circa un an de zile la dezvoltarea acestuia. Cel de-al doilea joc va fi lansat pe segmentul de luptă tip transformers, în a doua parte a anului.

 “Cel mai greu este să creezi jocul, idei sunt un milion. Ideile nu sunt problemă, ca să vă dau un exemplu, din momentul în care începi să lucrezi la un joc, inevitabil sunt momente de bucătărie a jocului şi care sunt plictisitoare, alea sunt momentele în care imaginaţia o ia razna, găseşti încă o sută de idei pe care poţi să le implementezi, numai că nu ai timp, tot timpul este un compromis între ce rezultat vreau să am şi în cât timp.” , explică Lopată. Anul acesta, şi-a propus să mărească echipa cu 10-15 angajaţi şi preconizează dublarea veniturilor pe seama celor două lansări.

Potrivit lui Andrei Lopată, dacă în 2008-2009, când a lansat primul joc, investiţia în acesta era de circa 50.000 de euro, acum aceasta se ridică la 500.000—600.000 de euro.

În ce priveşte numele companiei, acesta reflectă organizarea atipică în cadrul companiei: la conducerea acesteia se află, în afară de Andrei Lopată, alţi trei programatori, prezentaţi de acesta în mod colocvial:  Andrei – care se ocupă de partea de dezvoltare a firmei, Răzvan – responsabil de partea de grafică, Cătălin – responsabil cu design-ul. Compania lor a obţinut în perioada 2012-2014 venituri de 10 milioane de dolari, cea mai mare parte fiind obţinută de la clienţii din Statele Unite ale Americii. Cifra de afaceri din 2014 a fost realizată în proporţie de 50% din Battle Supremacy, 30% din Sky Gamblers: Storm Raiders şi 15% din Sky Gamblers: Cold War.

http://www.businessmagazin.ro/

 

Compania 3D Print Lab listează, pentru moment, datorită acesteiaaele alcătuite individual și își gătește inovația spre prezentare la Kickstarter.

3D Print Lab – este o denumire temporară, explică Alexei Marcov. Încă nu ne-am conturat oficial. Colaborăm ca aliați: suntem 6 persoane care perfecționează imprimanele 3D și realizează dronele. Mai avem în echipă și câțiva freelanceri. Capitalul inițial a fost format prin cea mai simplă metodă – am pus împreună resursele personale. Și am început să producem imprimantele 3D.
 
“L-am realizat anul trecut, - continuă Alexei Marcov, - conform sistemului original de poziționare mecanică. Capul de imprimare se mișcă de la dreapta la stânga, înainte și înapoi datorită motoarelor speciale. Aproximativ totul ce am implimentat în imprimanta dată, cum ar fi sigiliul de plastic – până la ce temperatură el trebuie să fie încălzit - a fost găsit de la sursa accesibilă. Ale noastre au fost detaliile colectate și asortate: rama, setări, elemente electronice etc. Urmăream scopul să facem imprimanta cât mai compactă. O parte din elemente, cum ar fi rama metalică și piesele de aluminiu, au fost produse în Moldova. Iar o altă parte, care necesita o realizare minuțioasă, au fost comandate peste hotare – în țară nu pot fi găsite utilaje la nivelul necesar”.

“Când începeam activitatea, nu existau dezvoltări similare, - continuă Alexei Marcov, - însă în martie, când am finalizat testarea imprimantei, au apărut imprimante din China, care au o calitate rea, dar care și costă mai puțin”. Astfel, imprimanta avea nevoie să fie perfecționată pentru a o face competitive atât în preț, cât și în calitate.

Tehnicienii au arătat reporterului MyBusiness.md cum funcționează imprimanta moldovenească 3D. Sârma liliachie de plastic de 0,2 mm grosime, dedurizată la temperatura de 220 grade, se emite din capul de imprimare ca pasta de dinți. Astfel, strat după strat, se formează obiectul necesar. Inventatorii au testat imprimanta, realizând un vazon mic, harta Moldovei și câteva detalii de plastic. Articolul desenat e introdus în calculator, la care e conectată imprimanta 3D. Alexei Marcov a explicat că e nevoie de o mică revizuire pentru ca imprimanta să poată produce detaliile din materiale organice: cauciuc, ciocolată, ciment. În China a fost produsă o imprimantă similară de mărimea unui atelier. Acum ea execută case de mărimi medii. Dezvoltatorii noștri de la 3D PrintLab listează detaliile complicate pentru drone și execută comenzi pentru arhitecții cunoscuți – machete de case pentru lucrări de licență. “Imprimanta noastră e de uz general, - se alătură la discuție Alexandru Avanesean, colegul domnului Marcov. – Astfe, aceasta poate fi utilizată în oficii – pentru imprimarea machetelor sau a detaliilor pentru tehnica de oficiu”. Aici Alexandru Avansean a arătat un element din plastic pentru drona fără pilot, creat de imprimanta 3D, fiind bombat ca o cană. “Strungarul ar fi cerut pentru aceasta minim 100 dolari, - a explicat Alexandru Avanesean, - noi, însă, l-am produs pentru 3-4 dolari, luând în considerare costul materialului”. Iar materialul – sârma polimerică – costă 30-40 dolari/kg.

Alexandru Avanesean afirmă că următorul pas, după finalizarea procesului de dezvoltare a imprimantei, va fi plasarea ei pe site-ul kickstarter.com. Acestea sunt site-urile de finanțare a tehnologiilor care urmează să fie introduse pe piață. Asfel, tehnicienii strâng resursele necesare pentru continuarea procesului de producție. În unele cazuri, inventatorii strângeau câte milioane de dolari pentru invențiile care necesitau doar 100 de mii.
“Dezvoltarea imprimantei a costat 2 mii dolari, - continuă Alexei Marcov. – O parte din sumă s-a dus pentru finalizarea construcției și pentru comandarea unor detalii suplimentare. Însă imprimanta gata-făcută va costa 1000 dolari. Sunt imprimante care costă 500 dolari, însă acestea au o capacitate limitată de producție”. Capacitatea de producție a imprimantei moldovenești e limitată de pereții și de înălțimea acesteia, 25 pe 25 centimetri în lungime și lățime, și 30 centimetri în înălțime. Sunt parametrii acceptabili pentru imprimanta 3D.

Dronele, menționate mai sus, sunt mașine de zbor fără pilot. Producerea lor e gestionată de Alexandru Avanesean. Au în diametru aproximativ 70-80 cm, cântăresc 2 kilograme și seamănă cu crabii mecanici. Mișcarea și ridicarea acestuia în aer e condiționată 6 motoare cu șuruburi bilobate. Alexandru Avanesean își numește dezvoltarea hexacopter – elicopter cu șase șuruburi. “Pe dronele respective, - explică Alexandru, - sunt montate camerele foto sau video. Ele sunt folosite la concerte. În alte cazuri, cicliștii situează dronele în spate să-și filmeze activitatea. Aceste mașini devin tot mai populare în străinătate. Avem aparate cu 4 motoare, însă cele cu 6 sunt mai stabile. Doar nu putem să excludem probabilitatea unui accident. În plus, cel de 6 motoare vibrează mai puțin. În prezent, dronele sunt utilizate în producție. De exemplu, în SUA ele sunt folosite de vânzători de imobiliare – facilitează prezentarea casei, terenului sau apartamentului”.

Unele țări interzic zborurile dronelor în limita orașului și deasupra obiectelor secrete sau militare. În SUA au fost implimentate următoarele limite – drona poate fi deplasată la o înălțime nu mai mare de 100 de metri și la o distanță de 500 de metri. “Noi, în schimb, nu suntem limitați, - spune Alexei Marcov, - dar și limitele impuse peste hotare nu sunt stricte”.

Prezentând drona reporterului MyBusiness.md, Alexandru Avanesean a explicat: “Însăși proiectul electronic se află în procesul de dezvoltare. O parte din el formează activitatea noastră, o parte a fost preluată de la sursele accesibile. Drona se bazează pe un know how unic, care, desigur, e taina comercială. Ea poate fi gestionată de pe telefon, tabletă sau calculator. Sursa de alimentare – acumulator polimeric, care, în prezent, reprezintă unul din cele mai eficiente metode de alimenatre pentru aceste modele datorită coeficientului de putere și greutății sale. Acumulatorul ține dronul în aer 15 minute”. Prețul final al acestei invenții zburătoare încă nu a fost stabilit, însă tehnicienii îl aproximează la 1000 dolari. Alexamdru Avanesean mai are în planuri să producă quadrocopt – o dronă cu patru motoare, care va fi, respectiv, mai ieftină. Și toate acestea sunt perspectivele pentru viitorul apropiat.

 

Alexei și Victoria Buiacov se ocupă de producția cidrului (băutură cu conținut redus de alcool, obținută din sucul de mere), căruia i-au pus o denumire cât se poate de sonoră și europeană, „Mon Brave Cider”.

Deocamdată, pentru acest cuplu, producerea cidrului reprezintă mai degrabă un hobby costisitor, iar testarea în laborator țintește spre deschiderea unei afaceri proprii în viitor. Deși rezultatele obținute (evaluările pozitive și interesul pentru produs din partea prietenilor și a cunoscuților, precum și locul întâi la primul concurs realizat pentru producătorii autohtoni de cidru de casă, „Cider-Battle”) îi inspiră să aplice ideea de afacere.

Cuplul a început să se ocupe de cidru în luna iunie a anului trecut. „Am fost îndemnați de lipsa diversității pe piața Moldovei a băuturilor cu conținut redus de alcool. Deseori suntem plecați în străinătate și, astfel, putem compara. De aceea, atunci când discutam despre activitățile pe care le-am putea realiza, ne-am amintit de cidrul, care este foarte popular în Anglia, Franța, Germania. Am și hotărât să încercăm să producem băutura în condițiile de casă. Vara am procurat o cantitate suficientă de mere (20 kg), vasele necesare, am găsit rețeta și am început să experimentăm. Primele mostre nu ne-au plăcut, până când am reușit să obținem o băutură care ne-a convenit și pe care puteam să o propunem și altora pentru degustare. Acum, deja, am ajuns la un astfel de nivel, când rezultatele experimentelor ne satisfac și ne inspiră, printre cunoscuții noștri este un grup de amatori ai cidrului, iar informația cu privire la produsul nostru se distribuie „din vorbă în vorbă”. În pofida faptului că în Moldova nu există o cultură de consum al cidrului, noi observăm interesul publicului pentru produs, îndeosebi printre generația tânără și printre cei care au vizitat alte țări. Oamenii își doresc să încerce ceva nou și, ceea ce e foarte important, ceva eco. Aceasta reprezintă miza noastră”, - a spus pentru MyBusiness.md fondatorul „Mon Brave Cider”, Alexei Buiacov.

S-ar părea că în Moldova există toate condițiile necesare pentru producția de cidru („o sumedenie de mere+embargo”), dar Alexei Buiacov remarcă faptul că nu este chiar atât de simplu cum pare a fi. „În pofida existenței numeroaselor grădini cu mere, la noi în țară nu se cultivă soiurile de mere utilizate pentru cidru, care se deosebesc prin conținutul de taninuri și zahăr. De aceea, prin metoda experimentală, noi am căutat și căutăm soiurile de mere potrivite. Deocamdată, am ales soiul „Idared”, însă, în timpul producerii de cidru din aceste mere, gustul băuturii este un pic acrișor”, - a zis dânsul.

Producerea de cidru este un proces minuțios, în pofida legendei existente, referitoare la faptul că băutura a apărut datorită lui Carol cel Mare. Se spune că, odată,  regele francilor s-a așezat din greșeală pe un sac cu mere răscoapte. Și a observat sucul pe care l-au eliminat acestea, fapt care i-a dat ideea de producere a băuturii din mere – cidrul.

În procesul de producție a cidrului, termenul cheie este cel de „fermentație”. Dacă e să fie formulat primitiv și pe scurt, ar ieși astfel: drojdia sălbatică, care se găsește pe suprafața mărului, în urma fermentației transformă sucul de mere într-o băutură, al cărei conținut de alcool variază între 1,2 și 7%. Și, cu cât este mai mult zahăr în mere, cu atât mai ridicat este gradul de alcool din cidru. De aceea, este foarte important să fie oprit la timp procesul de fermentație. Deocamdată, „Mon Brave Cider” a obținut cidru de două tipuri: mediu, sec (5-5,6%) și cel mai tare, dulce (6-6,7%).

Cum e cu prețurile? „Dacă calculăm toate cheltuielile necesare pentru procurarea merelor, a utilajului necesar, a apei utilizate pentru spălarea merelor, vasele folosite, atunci la prețul de 60 lei pentru o sticlă de 0,75 l noi suntem pe zero. La lansarea unei mici producții, luând în calcul toate cheltuielile pe care le implică aceasta, plus impozitele, atunci, probabil, prețul s-ar păstra la același nivel. Apropo, 60 de lei este un preț cât se poate de apropiat de cel european, iar cidrul comercial este mai ieftin acolo din cauza volumelor mari de producție, în comparație cu cidrul de casă, care costă mai mult”, - a spus Alexei.

Răspunzând la întrebarea MyBusiness.md legată de perspectivele deschiderii fabricii de cidru „Mon Brave Cider”, în cadrul businessului mic, Alexei Buiacov a răspuns: „Aș vrea să mă simt util pentru societate, realizând ceva propriu, însă privesc destul de sceptic asupra perspectivei dezvoltării de la zero a unei afaceri mici în Moldova. Dat fiind faptul că în țara noastră există o viziune destul de vagă asupra conceptului de „clasă de mijloc”, există două variante de dezvoltare a situației: sau faci ceva puțin câte puțin, cu o probabilitate mică de a supraviețui, sau trebuie să investești din start o sumă mare și să ieși la volume mari de producție. Aplicabil pe cidru, nișa lui pe piața mondială este foarte mică (aproximativ 7% din vânzările tuturor băuturilor alcoolice). În Moldova încă nu a existat cidru îmbuteliat în țară (dacă nu îl luăm în calcul pe cel produs de „Vitanta” la sfârșitul anilor ’90, însă acesta a fost o variantă comercială, format dintr-o linie de gin tonic, cafea-Amaretto ș.a.). Băutura abia începe să-și facă loc în inimile consumatorilor mici. În general, pentru un start-up al fabricii de cidru ar fi nevoie de câteva zeci de mii de unități convenționale”.

În viitorul apropiat, „Mon Brave Cider” planifică să producă cidru cu fructe de soc, fructe de pădure și perry – băutură alcoolică obținută din fermentația sucului de pere.

 

Unii pictează pe pânză, alții pe hârtie sau pe pereți, iar Irina Madan creează tablourile complete pe aricole de îmbrăcăminte.

Totul a început de la faptul că în ultimul an al Academiei de muzică, teatru și arte plastice stundeții, pentru finalizarea studiilor, trebuiau să realizeze o colecție de haine. Irina a fost inspirată de Veneția, care a fost “visul” ei pentru o perioadă lungă de timp, colecționând pozele acestui oraș. Execuția colecției planificate necesita un material special, care, desigur, nu putea fi găsit în oraș. “Deci trebuie să pictez”, - a decis Irina și s-a dus la magazinul specializat de vopsele pentru haine. Dacă baticul poate fi desenat, de ce nu poate fi vopsită și țesătura unei rochii?

Colecția Burano (după denumirea insulelor din laguna Veneției) a inclus cinci articole de îmbrăcăminte – două rochii, două costume de femei (sacou și pantaloni) și un costum de bărbați. Pe acestea erau reprezentate peisajele insulei Burano – multicolore, expresive și originale. Pe haine acestea au obținut o intrepretare artistică. Pentru prima dată ele eu fost admirate la festivalul de modă din Donetsk în octombrie 2013, unde Irina a obținut locul I la categoria Folk. Iar într-o lună, în Moldova, ea a câstigat grand-prix la concursul tinerelor designeri în cadrul festivalului de modă Art Podium 2013. Au urmat invitațiile de participare la diferite expoziții, prezentări, evenimente și comenzi de la primii clienți.

Într-un an Irina a lansat o altă colecție, numită Lelița (ceea ce înseamnă “o fată frumoasă de la țară”), dedicată poveștilor lui Ion Creangă “Fata babei și fata moșneagului”, “Capra cu trei iezi”, “Punguța cu doi bani”. Aici au fost utilizate pânzele mari pictate. Premiera colecției Lelița a avut loc în februarie anului trecut la concursul tinerelor designeri Mîndria, organizat de Nata Albot. În vara aceluiași an, Irina a fost invitată să-și prezinte colecția la Zilele de modă în Strasbourg, unde a plecat în companie a nouă designeri din România. Acolo a prezentat 18 modele de articole vestimentare. Toamna, la ArtPodium 2014, Irina și-a prezentat colecția Lelița în calitate de oaspete, fiind câștigătorul concursului din anul precedent. În același timp, ea a depus cerere la AGEPI de registrare a mărcii comerciale Irina Madan. уже подала заявку в AGEPI на регистрацию торговой марки Irina Madan.   

Deși colecțiile se limitau la cinci sau șase modele, ele erau continuate prin realizarea comenzilor individuale. Timp de doi ani de activitate, designerul și artista Irina Madan a creat mai mult de 90 de lucrări.

Autorul Buranoului și Leliței a decis să nu vândă modelele originale ale colecțiilor. Uneori ea îmbracă la evenimente pentru a le demonstra publicului. Într-o zi acestea vor fi plasate în atelierul ei personal. Astfel, planurile ei pe viitor includ deschiderea unei afaceri individuale, având și câțiva angajați la îndemână.

- Nu doresc să-mi vând modelele en gros. Mereu pictez un tablou unic și după cos o haină individuală. Și din cauza că nu folosesc pentru pictură articolele gata-făcute, nu pot să produc marfa în volum mare. În viitor planific să-mi organizez munca în alt fel: voi face modelul și imaginea, iar croitoresele îmi vor termina hainele. În afară de partea artistică, mă voi ocupa de măsurare, pentru ca fiecare haină să se așeze bine pe client. Particip la toate evenimentele la care mă invită. Astfel, capăt mai multă popularitate. La fel, un rol important aici joacă Internetul – pagina de Facebook și site-ul personal. Majoritatea clienților mă găsesc acolo. Pot afirma că Internetul e motorul vânzărilor mele.

Primele lucrări erau destul de ieftine. Nu am pus preț prea înalt deoarece eram absolut fericită că acestea au fost apreciate de cineva. Totuși, după am fost nevoită să fac calcule și să-mi reapreciez activitatea. Articolele de îmbrăcăminte de la Irina Madan costă de la 90 la 190 euro. Modelele sunt cusute într-o manieră simplă, doar aici sunt mai importante picturile realizare. În majoritatea cazurilor folosesc bumbac alb sau albastru deschis. Deseori brodez manual. Materia primă trebuie să fie de calitate, doar materialul final e foarte scump. După spălare în apă rece imaginile rămân neschimbate. Cămașa mea cu autoportret desenat a fost deja spălată de zece ori, iar imaginea nu s-a schimbat.
Unele persoane, după ce comandă odată un articol și observă efectul produs de acesta în societate, vin a doua și a treia oară pentru a mai cumpăra ceva nou. Unii oferă hainele mele drept cadou celor dragi. Am clienți din România, SUA, Germania, Austria – sunt foștii compatrioți. Tind să primesc comenzi și de la străini, - povestește Irina. 

În prezent, designerul își gătește noua colecție de rochii pentru prezentare la Londra, la Art & Fashion – Industry of beauty (15 februarie). Tema colecției – păsările Moldovei. În plus, Irina mai are și idei de realizare a picturilor pe paltoane de toamnă.

Când studia la Academia de muzică, teatru și arte plastice, Irina nu știa dacă va avea posibilitatea să-și deschidă un atelier, doar acest fapt necesită investirea unei sume mare de bani. Astfel, gândindu-se la un posibil eșec, Irina a studiat și la facultatea de jurnalism la USEM. În prezent, majoritatea timpului ei e dedicat designului și picturii, dar, totuși, în viitor artista va avea posibilitatea să-și organizeze individual campania de PR la momentul potrivit.

 

FORUM Internaṭional “Consolidarea Triunghiului Cunoașterii în Moldova: Paşi spre integrarea Europeană prin educaţie – cercetare - inovare".
Avem onoarea sa va prezentam primul Forum International organizat in  Republica Moldova din 2015, intitulat: "Consolidarea triunghiului Cunoaşterii în Republica Moldova: Paşi spre integrarea europeană prin educaţie – cercetare - inovare".
Organizat în cadrul proiectului SEETechnology (co-finanţat prin programul Europa de Sud-Est) şi proiectul FKTBUM (co-finanțat de programul Tempus)  al Comisiei Europene. Avind ca co-organizori Simplas,Trimetrica si Promotion Group.
Participantii acestui forum vor fi liderii universitari (rector, vice-rectori pentru cercetare (precum şi alţi membrii de conducere), persoane cointeresate din partea instituţiilor de învăţământul superior şi de cercetare, inclusiv reprezentanţii organizaţiilor de cercetare, autorităţilor publice, reprezentanţii mediului de afaceri şi tineri cercetători (în total 450 de persoane).
Tematica evenimentului este foarte vasta si i nteresanta se va pune accent  pe următoarele aspecte:
-    rolul universităţilor în procesul educaţional şi formarea cercetătorilor;
-    creşterea parteneriatelor cu alte universităţi, instituţii de cercetare şi întreprinderi în scopul răspunderii mai eficiente la cerinţele societăţii;
-    modul în care cadrele politice vor crea condiţiile pentru transformarea regională şi promovarea inovaţiei şi a competitivităţii.
Evenimentul  va avea loc pe data de 4-6 Februarie 2015, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova, Chişinău, desfasurarea evenimentului va pune la dispozitie  o combinaţie de discursuri, mese rotunde, seminare de instruiri cu prezentări interactive şi studii de caz, ateliere de lucru.
Limba de lucru: engleza, romana și rusa cu traducere simultană.
Doritorii de a  participa la acest  Forum International  sunt invitați să se înregistreze ONLINE, http://triangle2015.md/triangle-forum-2015-moldova.html

31.01.2015, Chișinău - Despre oportunitățile comerciale pe piața din China au discutat vineri, în cadrul unei mese rotunde, producătorii autohtoni împreună cu reprezentanții Delegației Republicii Populare Chineze.

Delegația chineză în frunte cu Yu Haidong, președintele Ministerului de Comerț din Ningbo,  au invitat operatorii economici să participle la Târgulul de Comerţ şi Investiţii: China - Ţările din Europa Centrală şi de Est - CEEC Fair 2015" și să beneficieze de oportunitățile de promovare a produselor.

Târgul va avea loc în perioada 9-12 iunie 2015 în oraşul Ningbo, fiind un eveniment internaţional specializat pe produsele de larg consum, oferind pentru 16 țări din Europa Centrală şi de Est, posibilitatea de a promova produsele şi serviciile în China.

Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie, Vladimir Didilica a salutat prezența partenerilor chinezi, subliniind importanța suportului acordat de aceștia, îndemnând reprezentanții businessului autohton să acceseze și să beneficieze posibilitățile oferite.

Pentru acest eveniment, partenerii din Republica Chineză vor oferi întreprinzătorilor moldoveni o serie de servicii gratuite. Aceștia vor putea beneficia de reduceri ce țin de introducerea mărfurilor pe teritoriul Chinei, de asemenea, cheltuielile pentru spațiul expozițional și amenajarea standului vor fi suportate de partea chneză.

Totodată, reprezentantul Delegației Chineze a subliniat că va fi creat un centru de promovare a vinurilor, ce ar putea pune bazele unei platforme de cooperare eficientă cu reprezentanţii business-ului molodevenesc. Pentru a susține producători moldoveni, aceștia vor beneficia de un stand gratis timp de un an și jumătate, iar mai apoi vor avea o reducere de 50 %.

Agenții economici interesați pot solicita mai multe informații la numărul de tel: 022 23 87 70; 022 22 13 91 sau la adresa de e-mail:

Comunicat de presă

Acţiunile CME, compania care deţine PRO TV, au scăzut cu peste 14% în mai puţin de o lună. În ultimii 5 ani, acţiunile s-au depreciat cu peste 90%.

30 ianuarie 2015. Central European Media Enterprises a început anul cu stângul. În prima lună a lui 2015, acţiunile CME au înregistrat deja o scădere de peste 14%.

De la începutul anului 2015 până acum, acţiunile CME, compania mamă Pro TV, au înregistrat o scădere de 14,02, deşi la ultima sesiune de tranzacţionare s-au apreciat cu 5,34%.

În ultimul an, acţiunile grupului au pierdut nu mai puţin de 9,8% din valoare, iar în ultimii 5 ani, acţiunile Central European Media Enterprises s-a depreciat cu peste 90%!

CME este o companie de televiziune cu operaţiuni în şase state din Europa Centrală şi de Est. În România, CME include posturile de televiziune ProTV, Acasa TV, Acasa Gold TV, ProCinema, Sport. ro, ProTV Interna­tional, ProTV Chisinau si MTV România.

http://www.capital.ro/

29.01.2015, Chișinău – Camera de Comerț și Industrie a RM a organizat pe 29 ianuarie curent Gala Businessului Moldovenesc, în cadrul căreia au fost decernate premiile pentru cele mai performante întreprinderi, învingătoare ale concursurilor „Marca comercială a anului”, „Premiul pentru realizări în domeniul calității”, laureații concursului Medalia de Aur a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” și câștigătorii concursului „Promovăm siguranța alimentară”, organizat de Fundația Est-Europeană cu sprijinul Uniunii Europene, Guvernelor Suediei și a Danemarcei. Parteneri în organizarea evenimentului sunt Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Ministerul Economiei, cu instituțiile sale specializate – Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Institutul Național de Standardizare, Institutul Național de Metrologie, Centrul național de acreditare „MOLDAC” - și Asociația patronală în domeniul evaluării conformității produselor, Fundația Est-Europeană, Oficiul Național al Viei și Vinului și Proiectul USAID CEED II.

La eveniment, care a oferit o bună oportunitate de comunicare, au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, misiunilor diplomatice și instituțiilor internaționale, cele mai reprezentative asociații de business, mass-media și întreprinderile care au fost  premiate.

Concursurile reflectă întregul ciclu de viață al unei întreprinderi – de la producere la vânzări și relația cu consumatorul, având drept obiectiv stimularea competitivității întreprinderilor moldovenești.

Concursul „Marca comercială a anului” este la cea de a XII-a ediție și este organizat de către Camera de Comerț și Industrie și Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale (AGEPI), adunând pe parcursul acestor ediții aproape 1000 de participanți.

În acest an pentru „Marca comercială a anului”  au fost depuse 73 de dosare, care au concurat pentru pentru distincții în 11 categorii.

Pentru a stimula participarea întreprinderilor mici și mijlocii la „Marca comercială a anului”, respectiv și pentru a impulsiona dezvoltarea strategiilor complexe de marketing și creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești, Comitetul organizatoric al concursului oferă participanților o serie de facilități. Printre acestea se numără reduceri de până la 50% pentru IMM-uri la taxa de participare și de până la 20% la un șir de servicii ale CCI și a partenerilor săi, promovarea mărcilor în publicațiile AGEPI, consultanță gratuită la înregistrarea mărcilor și servicii de pre-diagnoză a proprietății intelectuale.

Cele mai bune mărci comerciale conform categoriilor de produse si servicii la fiecare nominalizare sunt desemnate de către Comitetul de organizare al concursului.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității” a fost reluat de către CCI și partenerii săi – Asociația patronală în domeniul evaluării conformității produselor și instituțiile specializate ale Ministerului Economiei - Institutul Național de Standardizare, Institutul Național de Metrologie, Centrul național de acreditare „MOLDAC” – după o pauză de mai bine de cinci ani. Criteriile de selectare a învingătorilor în acest concurs presupun implementarea la întreprinderi a sistemelor de management a calității și a standardelor naționale și internaționale în producere.

Astfel, la prima ediție a concursului au participat 22 de întreprinderi, care s-au înscris la patru categorii: Produse industriale; produse de larg consum; Produse alimentare și agricole; Servicii.

Participanții la Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității” beneficiază, de asemenea, de multiple facilități din partea organizatorilor.

Medalia de aur a Expoziției „Fabricat în Moldova” este decernată întreprinderilor care au avut cea mai bună prestație în cadrul ediției curente a Expoziției „Fabricat în Moldova”. Concursul este la a XIV-a ediție și va avea 10 laureați.

ÎNVINGĂTORII GALA BUSINESSULUI MOLDOVENESC

                                                                                                                                       
Nominalizarea Aprecierea Consumatorilor

1    AKURATTI    „Enima Grup” SRL    Administrator Alina Beliciuc     Medalie de Bronz
2    Sanatoriul „Nufărul Alb”    Sanatoriul „Nufărul Alb” SRL    Director general-medic şef Vasilii Scutelinic     Medalie de Argint
3    „Combinatul de ciment din Rîbniţa”    SA „Combinatul de ciment din Rîbniţa”    Director general – Nefedov Andrei    Medalie de Argint

4    Dalba ÎM „Sudzucker Moldova ” SA    Speaker-ul Comitetului de Conducere  - Dr. Alexander Koss    Medalie de Argint
      Cinci Inimioare            Medalie de Aur
5    Gura Căinarului    Rusnac MoldAqua SRL    Director-Alexandru Rusnac     Medalie de Aur
6    DIVIN    Asociația Producătorilor de  Divin și Brandy de Moldova    Președinte
 Constantin Olaru    Medalie de Aur
7    Floare    ”Floare” SRL    Director Boris Cuciuc    Medalie de Aur
Nominalizarea Debutul anului
8    INFODEBIT    ”Infodebit” SRL    Director comrcial– Mocanu Alexandru    Medalie de Argint
9    Tehlab Service    ”Tehlab Service” SRL    Fondator  Mihalciuc Serghei    Medalie de Argint
10    MOLDA    ”Berhord Vin” SRL    Director executiv – Babanuța Vitalie     Medalie de Aur
11    VELMART Gigantul prețurilor mici    „Vistarcom” SRL    Director general – Penschii Igori    Mercuriul de Aur

Nominalizarea  Marca comercială Export

12    Moldovahidromaş    Moldovahidromaş SA     Director  general Vlas Mihai    Medalie de Argint
13    The Bat!    ”Ritlabs” SRL    Director  - Maxim  Masiutin     Medalie de Argint
14    Zona Economică Liberă “Ungheni-Business”    Zona Economică Liberă “Ungheni-Business”    Administrator  Principal – Iepuraş Natalia     Medalie de Argint
15    KENVETOV    „Roxinform Grup” SRL    Director – Coşneanu Ion    Medalie de Aur
16    Glass Container Company    ”Glass  Container Company” SA    Director general Oleg Baban    Medalie de Aur
17    RENAISSANCE PERFECT    „Renaissance Perfect” SRL    Director- Begu Serghei    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Marca comercială Inter

18    ECTO    „Lukoil-Moldova” SRL    Director –
 Isayev Feiruz    Medalie de Aur
19    KARCHER    „Karcher” SRL    Director general – Grecov Igori    Medalie de Aur

Nominalizarea Marca comercială Favorita Anului

1    “TRANS – STANDARD”    „Trans – Standard” SRL    Director – Adrian Doroş    Medalie de Bronz
2    Hidroinpex    SA “Hidroinpex”    Director- Caldare Anatolii     Medalie de Argint
3    „My revival”    „Classic Line” SRL    Director- Andreev Valentina    Medalie de Argint
4    „Creator Iu. Borş”     „Creator Iu. Borş” SRL    Director general –Iurie Borş    Medalie de Argint
5    „RTEC”    Întreprinderea municipală „Regia transport electric”    Director general Morgoci Gheorghe    Medalie de Argint
6    Combinatul Poligrafic     „Combinatul Poligrafic din Chişinău” Î.S.    Director – Ctitor Tudor    Medalie de Argint
7    ”Grand Mersi”    ”Moldagroproduct” SRL    Director commercial- Gladcov Serghei    Medalie de Aur
8    „Agromaşina”    „Agromaşina” SA    Director general – Reuleţ Oleg    Medalie de Aur
9    Din inimă Branduri de Moldova    Asociația Patronală din Industria Ușoară     Președinte Alexandra Can     Medalie de Aur
10    „Profsistem”    „Profsistem” SRL     Director- Gudima NataliaF    Medalie de Aur
11    „Fresh&Joy”     „Alexandru Chelaru” Întreprindere Individuală    Director- Chelaru Angela    Medalie de Aur
12    ”Casa Nunții Noroc”     ”Casa Nunții Noroc” SA    Director general – Petrașcu Nicolae    Medalie de Aur
13    „FINCOMBANK”    „FinComBank”  SA    Preşedinte – Hvorostovschii Victor    Medalie de Aur
14    „Floreni”    „Floreni” SA    Director General – Bîta –Bubuioc Odisseea     Mercuriul de Aur
15    „OM”    Rusnac MoldAqua SRL    Director-Rusnac Alexandru    Mercuriul de Aur
16    ”MOLDOVAGAZ”     „Moldovagaz” SA    Preşedinte al consiliului de Administraţie – Alexandru Gusev    Mercuriul de Aur
17    Operator Național Moldtelecom    ”Moldtelecom” SA    Director general – Vitalie Iurcu    Mercuriul de Aur
18    „Zoluşca”    „Iacob” SRL    Director – Iacob Vitalie    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Marca comercială Responsabilă social

1    “VERITRANS PLUS”    Laboratorul de încercări „Veritrans Plus” SRL    Administrator  Negruță Ludmila    Medalie de Bronz
2    „INCASO”    Compania de colectare a datoriilor „Incaso” SRL    Director General –Mîrza Veaceslav    Medalie de Argint
3    ”ECOFIN AUDIT SERVICE”    Firma de audit ” Ecofin-Audit-Service” SRL     Director Irina Ceban    Medalie de Aur
4    „RĂSĂRIT”    „Floarea Soarelui” SA    Director – Stella  Ostroveţcaia    Mercuriul de Aur
5    StarNet    ”Starnet” SRL    Președintele concernului – Alexandru Machedon    Mercuriul de Aur
6    „Moldova Agroindbank”     BC „Moldova Agroindbank” S.A.    Preşedinte  Comitetului de Conducere al băncii-Serghei Cebotari    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Marca consacrată

7    „TRICON”     „Tricon” SA    Director- Andreev Valentina    Medalie de Aur
8    „FRANZELUŢA”     Combinatul de panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” SA    Director general – Victor Cojocaru    Mercuriul de Aur
9    Bere Chişinău     „EFES Vitanta Brewery” S.A    Director General – Gokce Yanașmayan    Mercuriul de Aur
10    ”CRICOVA”    Combinatul de Vinuri ”Cricova” SA    Director general – Valeriu Bodiul    Mercuriul de Aur
11    ”Viorica”    ”Viorica-Cosmetic” SA    Director  Pavel Melnic     Mercuriul de Aur
12    „Ionel”    Fabrica de confecţii „Ionel” SA    Director – Luchian Tamara    Mercuriul de Aur
13    „KERAMIN”    „Keramin Grup” SRL    Director- Babin Ana    Mercuriul de Aur
14    „GAS NATURAL FENOSA”    „Red Union Fenosa” SA    Preşedinte – Silvia Radu    Mercuriul de Aur
15    Orange    ”Orange Moldova” SA    Director general  - Liudmila Climoc    Mercuriul de Aur

Nominalizarea Reputație și Încredere

16    „VIS”    „Alfa Nistru” SA    Director – Ceban Ilarion    Medalie de Aur
17    „Domnița”    „Sudzucker Moldova ” SA    Speaker-ul Comitetului de Conducere  - Dr. Alexander Koss    Mercuriul de Aur
18    „ROGOB”    „Rogob” SRL    Director  general Roşca Igor    Mercuriul de Aur
19    „SANCOS”    Clinica de medicină estetică „Sancos”     Director general – Valeriu Oglindă    Mercuriul de Aur
20    „LUKOIL”    „Lukoil-Moldova” SRL    Director – Isayev Feyruz    Mercuriul de Aur

Laureații  Concursului pentru realizări în domeniul calității

Nominalizarea Produse industriale

    Întreprinderea cu Capital Străin Knauf–Ghips SRL    Director general –Buzichevici Kazimir           
    Introscop  SA    Director general –Bodiu Valeriu  

        
Nominalizarea Produse de larg consum

    Viorica-Cosmetic SA        Director-Melnic Pavel        
    Ionel   SA    Director – Luchian Tamara 

       
Nominalizarea Produse alimentare și agricole

    Debut-Sor SRL    Director general – Ciumac Alla        
    Franzeluța SA    Director general – Cojocaru Victor

         
Nominalizarea Servicii

    Veritrans- Plus SRL    Administrator Negruța   Ludmila          
    Combinatul Poligrafic din Chișinău ÎS    Director Ctitor Tudor  

       
PREMIUL CONCURSULUI ”OPERATOR NAȚIONAL RESPONSABIL”

    ”Cahulpan” SA    Director Cușpita Ion        
    ”Rogob” SRL    Director  general Roşca Igor        
    ”Floare de Cireș” SRL    Director Dumitru Braga        

Medalia de Aur a Expoziției naționale ”Fabricat în Moldova”

    CONSILIUL RAIONAL CRIULENI
    CONSILIUL RAIONAL СĂLĂRAȘ
    UNITATEA TERITORIAL AUTONOMĂ GĂGĂUZIA
    OFICIUL NAȚIONAL AL VIEI ȘI VINULUI
    AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
    UNIUNEA CENTRALĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM DIN MOLDOVA      “MOLDCOOP”
    PROIECTUL „ CREȘTEREA MĂSURILOR DE ÎNCREDERE A COMPANIILOR DE PE AMBELE MALURI ALE RÂULUI NISTRU PRIN PARTICIPAREA LA EXPOZIȚII” FINANȚAT DE UE ȘI UNDP ÎN CADRUL PROGRAMULUI „SUSŢINEREA MĂSURILOR DE PROMOVARE A ÎNCREDERII”