Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2014 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 238,1 mii de turişti şi excursionişti, cu 16,2% mai mult decît în anul 2013.

În anul 2014, comparativ cu anul 2013 s-a majorat numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern cu 26,0%, la turismul emiţător şi receptor respectiv cu 14,7% şi 9,2%.

 

Din cei 14,4 mii de turişti şi excursionişti străini, care au vizitat Republica Moldova în anul 2014 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi turoperatorilor 58,2% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 34,5% - de afaceri şi profesionale şi 3,9% - de tratament. Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica Moldova le-au revenit cetăţenilor din România (21,2%), Federaţia Rusă (13,9%), Ucraina (10,7%), Germania (4,9%), Turcia (4,8%), Italia (4,0%), Statele Unite ale Americii (3,9%),  Israel (3,7%), Polonia (3,0%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2,9%), Bulgaria (2,7%), Belarus (2,5%), Olanda (2,3%), Austria (1,9%), Suedia (1,7%), Franţa (1,3%), Lituania (1,2%).

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2014 au plecat în străinătate 180,6 mii de turişti şi excursionişti, cu 14,7% mai mult comparativ cu anul 2013. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (98,7%). Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (35,2% din total plecaţi în străinătate), Bulgaria (33,4%), România (10,2%), Grecia (8,5%), Egipt (2,1%), Ucraina şi Emiratele Arabe Unite (cîte 1,6%), Spania (0,9%).

Numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern în anul 2014 a totalizat 43,0 mii de turişti, în creştere cu 26,0% comparativ cu anul 2013. Deplasarea rezidenţilor moldoveni în interiorul ţării, în scop turistic, a fost organizată în special de agenţiile de turism şi turoperatorii din municipiul Chişinău (49,5%) şi regiunile de dezvoltare: Centru (24,6%) şi Sud (21,0%).

    Notă:

    Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă ale Nistrului şi mun. Bender.

Sursă: statistica.md

Ion Taran Baciu, un taran din muntii Bucovinei, le arata orasenilor cum se traieste natural si sanatos: muschiul betiv perpelit pe jar, chisca cu hribi, zacusca de la manastire, poalele-n brau, jamboanele, toba, pastrama sau carnatii 100% naturali au fost gustati de personalitati din toata lumea, de la europarlamentari, pana la regina Angliei sau doctorul lui Barack Obama.

Sursa de inspiratie i-a fost fratele tatalui sau, nea Toader, mare mester casap, un etalon in ale macelariei din satele din Bucovina. In Al Doilea Razboi Mondial, unchiul lui Baciu a fost bucatar si seful popotei Armatei a II-a Romane, la Cotul Donului.

"Am invatat de la unchiul Toader, care taia porcii in tot satul. Nici sapte ani nu aveam si umblam cu el prin lume, ca ucenic. Atunci am invatat cum se prepara carnea si atunci mi-a picat draga meseria", povesteste Baciu pentru Ziare.com.

Ignatul era, bineinteles, cea mai aglomerata perioada. Isi aminteste ca facea cu noaptea-n cap focul la cazan, ca sa opareasca porcul si pregatea paie pentru parlit. Dupa scoala, dadea o mana de ajutor la transarea animalului sacrificat, scotea slanina. Inca mai tine minte mirosul de fum si frigul iernilor din creierii muntilor. Si nici de cainii care latrau n-a uitat.

Inainte de Revolutie, si Baciu si sotia sa, Viorica, tot cu mana pe carne au lucrat. Erau "in sistem", dar carnea "tot iesea mai buna decat ce e azi in magazin". Nea' Baciu, asa cum il stiu bucovinenii de acasa, e un om al muntelui, iar pentru el "Sfanta Bucovina ramane un pamant nepoluat si nechimizat". N-a fost niciodata de acord cu "porcul indopat ca porcul, cu hormoni", care in jumatate de an ajunge un grasun de 100 de kilograme, gata de taiat.

Afacerea cu iz habsburgic

Povestea afacerii "La Baciu - Produse traditionale din Bucovina" incepe, insa, in urma cu 17 ani, intr-o carmangerie construita in urma cu doua veacuri, in 1815, pe vremea imparatului Franz Iosef, in perioada dominatiei habsburgilor in Bucovina.

In '97, cand si-a cumparat primul abator, Baciu avea utilaje la mana a doua, pe care a platit vreo 50.000 de marci germane, bani stransi din produsele pe care le vindea in casa lui Mos Toader.

Nici nu avea nevoie de aparatura performanta, spune el, ci de materie prima de calitate: carnea de la taranii din imprejurimi, care-si hranesc natural porcii si vitele.

Facea doar produse 100% naturale, din retete culese de pe meleagurile Obcinilor. N-a folosit decat carnea cea mai buna de la animale si procesul pentru prepararea bucatelor era destul de lung. Mai ales ca la Nea' Baciu in carmangerie produsul "baituit si afumat conform retetelor traditionale scade, nu creste, ca ala de la magazin".

La inceput, a fost putin descumpanit, clientela nu se dadea in vant dupa produsele traditionale. "Ceream cam dublu fata de magazine, oamenii nu intelegeau de ce, eu le ziceam ca e vorba de calitate, nu ai cum sa dai la pretul de pe piata". Ca sa-i convinga ca produsele lui sunt bune, isi imbia clientii cu o felie de jambon ori niste slanina. Obiceiul i-a ramas si azi, cand ii serveste pe cei care-i trec pragul magazinelor cu o bucata de soric moale, un tol de tuica sau poale-n brau abia scoase din cuptor. Ca sa se hotarasca, clientul trebuie sa guste. "Gusta din 2-3 produse si cumpara cate 7", dezvaluie Baciu.

Promovare prin calitate

Baciu a ramas fidel traditiei si nu a apelat la niciun mijloc modern de promovare. Nici vorba de campanii publicitare, de reclame sau "alte minuni". "Daca ai calcat la mine-n batatura si-ti dau un muschiulet si un vinut, o ulcica de must si nu iti mai trebuie nimic", isi dezvaluie secretul.

"Le-am promovat prin calitate. S-a dus vestea din gura in gura. Cand oamenii au mers la vreo petrecere, la vreun ospat, si au gustat din produse de La Baciu, au intrebat 'unde il gasesc? Ca vrem si noi'. Clientii ne-au promovat, noi producem calitate si lumea a apreciat asta. E munca romaneasca, de calitate, oamenii ne-au recomandat", se mandreste macelarul bucovinean.

Cum bucatele bucovineanului nu mai incapeau in odaia din Fundu Moldovei, Ion Taran Baciu si-a deschis magazin in Campulung Moldovenesc, apoi in Vatra Dornei. Timp de zece ani, pana in 2007, Ion Baciu a produs in cantitati mici, pentru magazinele din cele doua orase de munte.

Momentul care l-a propulsat a fost in 2007. Familia Baciu aducea saptamanal produse la targul de la Muzeul Taranului din Bucuresti. Pentru ca nu exista un spatiu foarte bun de depozitare, aducea din Bucovina putine bucate. I s-a cerut sa vina cu 500 de kilograme de carne, dar macelarul nici n-a vrut sa auda, mai ales ca la el in magazine nu realizeaza cantitati mari pentru ca trebuie sa respecte retetele vechi, care nu includ conservanti sau aditivi.

S-a lasat greu convins, ne-a marturisit Baciu. A cugetat mult, i s-a promis ca i se va achita si cantitatea care ii ramane nevanduta si-a venit la Capitala cu jumatate de tona de carne.

"Nu am inteles la inceput ce mi se intampla, pur si simplu navaleau gramada. Eu va zic drept ca m-am si speriat, n-am inteles ce vor. Au cumparat bucurestenii tot ce aveam", isi aminteste macelarul.

Succesul s-a repetat si la alte targuri, iar un an mai tarziu Baciu si-a deschis magazin si in Bucuresti: "Aici, oamenii stiu ce e calitatea. Si daca oferi produse de calitate, ai succes pe piata". Cu toate ca nu duce lipsa de clienti, pravalia din Capitala e deschisa doar trei zile pe saptamana, de vineri pana duminica. "Realizam produsele in familie, sapte oameni lucram la ele. Noi producem, noi le vindem. De luni pana joi lucram la ele, vineri le aducem proaspete", explica antreprenorul.

Afacere in familie

Afacerea este exclusiv in familie, iar pentru produsele lui Ion Baciu pun umarul la treaba sotia sa, Viorica, cele trei fiice ale lor, Delia, Veronica si Anamaria, si ginerele sau, Cris Sfetcu, iar tatal bucovineanului este specialistul in branzeturi.


Sora lui a plecat in Italia, a lucrat doi ani la un hotel, iar criza a lasat-o fara loc de munca si s-a intors acasa.

"Ea face niste prajituri nemaipomenite, ca-ti lingi degetele, asa ca am rugat-o sa faca in fiecare saptamana niste prajituri, de la cozonaci la poale-n brau. Acuma a ajuns sa aiba clienti fideli, castiga mai bine decat in Italia", continua Baciu.

Ion Baciu nu vrea sa-si incredinteze magazinul oricarui vanzator, caci "nu toti stiu sa povesteasca, sa recomande produsele, sa tina minte preferintele clientilor".

In Bucuresti, vinde cam 400 de kilograme pe saptamana. E multumit caci, puncteaza el, daca ar produce mai mult ar inseamna sa faca compromisuri in ceea ce priveste calitatea.

Clientii sunt primiti ca la nunta, cu prajituri si alte produse traditionale din Bucovina. Vanzatorii trebuie sa fie musai ospitalieri si de cele mai multe ori se implica insusi Ion Baciu. Imbracat mereu in port traditional, cu palarie neagra, din fetru, el isi intampina clientii si le povesteste despre traditiile din Bucovina. Pe rafturile din lemn de cires afumat se gasesc si prajituri de casa de la gospodinele din sat, paine coapta-n cuptor de lut, zacusa de ciuperci facuta de maicile de la Manastirea Vatra Moldovitei, dulceturi si sirop de muguri de brad.

Le-a facut afumatoare englezilor

Ion Baciu a fost invitat in Marea Britanie la o ferma sustinuta de printul Charles, pentru a-i invata pe micii producatori britanici cum se prepara carnea in traditia romaneasca. Experienta, pe cat de interesanta, pe atat de distractiva, povesteste Nea' Baciu.

"Englezii n-aveau afumatoare. Cum sa le fac carne afumata si sa ii invat sa afume carnea fara afumatoare? Am improvizat una, c-am gasit un dulap metalic, si le-am aratat cum se face treaba la noi. N-aveau nici lemn de fag si asta e cel mai bun pentru afumatoare. Un localnic avea un dulap vechi din fag, n-a vrut bani pe el. Ni l-a dat noua si noi i-am dat produse", povesteste amuzat Baciu.

In Anglia, a primit certificate de calitate semnate chiar de membrii Casei Regale, astfel ca acum bucovineanul poate vinde produse in toata Europa.

Carmangeriile La Baciu, obiectiv turistic

Producatorul a ajuns si in Germania, Austria, Spania ori Israel la targuri internationale de produse traditionale. Nu ca sa se pregateasca de export - nici nu vrea asta - ci ca sa le arate strainilor preparatele din Bucovina. Si atat de tare le-au placut strainilor ce face Baciu, c-au ajuns sa-l viziteze, la Fundu Moldovei. Le arata turistilor abatorul, ei gusta produsul si raman impresionati.


Cand turistii au inceput sa vina in numar din ce in ce mai mare, antreprenorul a deschis si un mic han. "Ii duc sa le arat afumatoarea, se frig si se innegresc la degete, ca vor ei sa puna mana pe carnea de la afumatoare. Apoi ii cinstesc cu tuica de casa, cu o ciorba de gaina de casa si ei revin. Romania asta, mai ales Bucovina, are niste peisaje de zici ca is pictate. E ca o bijuterie cu papucii rupti, ca e prapad cu ce drumuri avem", ofteaza Nea' Baciu.

"Samsarii", marea suparare

Chiar si acum, cand stie secretul a zeci de bucate, Ion Baciu inca mai pleaca prin satele din Obcini, in cautare de retete. Atat de atasat e Nea' Baciu de ideea de mancare naturala, ca pana si condimentele si le creste singur, iar ca ingrasamant nu foloseste altceva decat balegar.

Taranul din Bucvovina are si un of: "samsarii", care vand produse de la supermarket pe care le prezinta ca a fi traditionale. "Daca te plimbi putin prin Capitala, ai impresia ca tot Sibiul s-a mutat la Bucuresti, la cate produse asa-zis traditionale sunt pe piata".

"Te uiti la certificat, mai intai, apoi la eticheta: daca are multe ingrediente, ala nu e natural. Dar cel mai bine ii recunosti dupa maini pe producatorii traditionali. Te uiti la mainile lui, daca are maini fara nicio batatura, de domnisoara care n-a pus mana niciodata pe tata vacii, ala nu e producator", ne sfatuieste macelarul din creierii Bucovinei.

Producatorii traditionali si-au facut asociatie pentru a se delimita de cei industriali tocmai din acest motiv, sa nu mai fie pacalit cumparatorul.

Planuri de viitor - sa ramana corect fata de client

Vanzarile sunt satisfacatoare, nu castiga "nici prea mult, nici prea putin". Ion Baciu vrea, insa, sa ramana corect fata de client si n-are de gand sa se extinda "deloc".

"A venit la mine un investitor odata, ca voia sa facem productie mare. Ma duceam la vale daca acceptam, l-am refuzat. Ai nevoie de timpi de maturare, timpi de afumare, n-ai cum sa produci in cantitati mari. Noi lucram in circuit inchis: noi producem, noi vindem si nu o sa schimb asta", subliniaza Ion Taran Baciu.

Investiţiile în acţiunile producătorilor de ţigarete şi de băuturi alcoolice au fost cele mai profitabile din istoria recentă a finanţelor, arată un studiu realizat de London Business School, citat de Financial Times.
 
Studiul de arheologie financiară efectuat de economiştii Elroy Dimson, Paul Marsh şi Mike Staunton, la comanda Credit Suisse, a descoperit că 1 dolar investit în anul 1900 într-un producător de ţigarete ar fi adus în prezent, dacă dividendele ar fi fost reinvestite, un câştig de 6,28 milioane de dolari.
 
Un plasament similar în producătorii de băuturi alcoolice ar fi adus un câştig de 243.152 de lire sterline, la o liră sterlină investită în Marea Britanie. O comparaţie similară cu SUA nu a putut fi realizată din cauza prohibiţiei din perioada 1920-1933.
 
Cercetarea celor trei economişti britanici a mai relevat că segmente considerate mult mai solide, cum ar fi industria de prelucrare au adus randamente mult mai slabe. Astfel, o liră investită în 1900 în companii specializate în inginerie ar fi adus un câ;tig de doar 2.280 de lire în prezent.
 
Constructorii navali, despre care se spune că au contribuit decisiv la modelarea Statelor Unite în superputerea economică din prezent, au transformat un dolar în 1.225 de dolari în acelaşi interval comparativ.
 
Principalele burse mondiale au trecut prin transformări semnificative de-a lungul secolului 20. Dacă în primele decenii, două treimi dintre companiile cotate activau în domeniul textil, în a doua jumătate a secolului cele mai multe pşoziţii erau din domeniul transportului sau tehnologiei, precum şi, mai recent, din domeniul jocurilor de noroc.

http://www.zf.ro/

Îți place să ții pasul cu cele mai noi tehnologii și ai în casă un smart TV, vorbești la un iPhone care are Siri sau deții orice alt aparat cu funcție de recunoaștere vocală? În acest caz, află că poți fi spionat extrem de simplu.

Producătorul de electronice și electrocasnice Samsung a recunoscut oficial că Smart TV-urile produse de ei înregistrează convorbirile private care au loc în camera în care se află televizorul.

În România, aproximativ o treime din piața de televizoare este reprezentată de Smart TV.

Conform unui articol apărut în „The Guardian”, în cadrul textului care prezintă politicile privind respectarea vieţii private (celebrele texte intitulate „privacy policy”), Samsung avertizează în legătură cu următorul lucru: „Vă rugăm să luaţi în considerare faptul că vorbele pe care le rostiţi conţin informații personale sau sensibile, aceste informaţii se pot regăsi printre datele capturale şi transmise către terţi”.

Parker Higgins, activistul care a adus la lumină acest text din politicile companiei privind viaţa privată, compară acest paragraf cu un pasaj din celebrul roman „1984”, scris de George Orwell.

Într-o declarație pentru „The Guardian”, Samsung a încercat să calmeze spiritele, arătând că foloseşte practici de securitate standard precum criptarea datelor, pentru a-şi proteja consumatorii.

Compania a amintit faptul că funcţia recunoaşterii vocale poate fi activată sau dezactivată de către utilizator.

Compania a precizat, de asemenea, faptul că „Samsung nu reţine date de voce şi nu le vinde către terţi. Dacă un consumator consimte şi foloseşte funcţia de recunoaştere vocală, datele de voce sunt furnizate către terţi în cadrul unui proces căutare a unei comenzi solicitată prin voce. Altfel spus, datele de voce sunt trimise la un server, care caută conţinutul şi care întoarce apoi acel conţinut la TV”.

În ciuda tuturor explicaţiilor companiei, responsabilii unor asociaţii care se ocupă de protejarea drepturilor la viaţa privată sunt de părere că ceea ce face Samsung este spionaj prin intermediul televizorului.

„Samsung trebuie să înţeleagă faptul că nu toată lumea doreşte să fie spionată prin televizor. Este revoltător faptul că grupul a scris chiar în „privacy policy” că și în condițiile în care proprietarul televizorului decide să nu-şi împărtăşească viaţa privată, compania ar putea lua oricum informaţii”, spune pentru „The Guardian”, Emma Carr, director în cadrul Big Brother Watch.

Samsung nu este singura companie asupra căreia planează controverse privind funcţia de recunoaştere vocală. Consola Xbox de la Microsoft a fost acuzată de acţiuni similare, scrie „The Guardian”, care completează lista cu nume precum Apple, care are funcţia Siri, Google sau Amazon care au dezvoltat, de asemenea, funcţii de recunoaştere vocală.

Money.ro

Un calendar lunar informativ despre apelurile de proiecte lansate de un șir de instituții finanțatoare și programe este disponibil pe site-ul Agenției de Dezvoltare Regională Nord.

Calendarul conține anunțuri în limbile română și engleză și se adresează autorităților publice locale (APL) și organizațiilor neguvernamentale (ONG).

În calendar, care va fi actualizat în permanență, sunt incluse un șir de programe și instituții finanțatoare :

- Programul bilateral România-Republica Moldova
- Programul Operațional Bazinul Mării Negre
- Programul Transnațional Dunărean
- Programul Horizont 2020 // www.ec.europa.eu/programmes/horizon2020
- Programul Cosme // www.ec.europa.eu/easme/en/cosme-eu-programme-competitiveness-enterprises-and-small-and-medium-sized-enterprises-smes
- Programul Granturi mici ale Ambasadee Cehiei // www.mzv.cz/chisinau/ro/index.html
- Ambasada Poloniei // www.kiszyniow.msz.gov.pl/ro
- Ambasada SUA // www.moldova.usembassy.gov/ro/about-us.html
- Ambasada Germaniei // www.chisinau.diplo.de
- Programul Central European Initiative (CEI) // www.cei.int
- Centrul de Informare pentru Autoritati Locale (CIAL) // www.centruinfo.org/md
- Programe şi proiecte de asistenţă pentru dezvoltare oferit de Ministerul Afacerilor Externe al României altor state // www.aod.ro/oportunitati.html
- Programe şi proiecte de asistenţă pentru dezvoltare oferită de Ministerul Afacerilor Externe al României altor state // www.mae.ro
- Polish Aid // http://www.msz.gov.pl/en/foreign_policy/polish_aid/
- Solidarity Fund // http://www.solidarityfund.pl/ru/
- Civic.md // www.civic.md/grants/26351-in-anul-2015-ambasada-germaniei-are-intentia-de-a-oferi-finantari-in-cadrul-microproiectelor.html

Recomandăm APL-urilor și ONG-urilor din Regiunea de Dezvoltare Nord să acceseze periodic Calendarul apelurilor de proiecte disponibil pe site-ul ADR Nord.

Comunicat de presă

Expoziția mondială EXPO 2015 se va desfășura la Milano, Italia, în perioada 1 mai - 31 noiembrie. Tema ediției din acest an este - «Hrană pentru Planetă. Energie pentru Viață» - dedicată viitorului planetei noastre și a securității alimentare, în contextul creșterii numărului populației globale. Republica Moldova, în premieră, va participa la cea mai importantă expoziție mondială cu pavilion propriu, fapt important nu doar prin prisma promovării de țară, dar și ca oportunitate unică pentru companiile moldovenești, interesate de parteneriate internaționale și extinderea relațiilor de export.

Organizatorii au pregătit, în acest sens, o vastă și complexă agendă destinată companiilor moldovenești, care combină acțiuni în cadrul pavilionului Republicii Moldova, și un larg spectru de posibilități oferite de EXPO 2015. Mai mult decât atât, vor fi realizate ateliere și evenimente de nișă, atât în Milano, cât și în alte regiuni ale Italiei. Producătorii moldoveni vor avea posibilitatea de a organiza  prezentări și întâlniri cu potențiali parteneri străini în cadrul pavilionului Republicii Moldova, unde, pentru aceste scopuri,  este rezervat și amenajat etajul doi. Producătorii locali, vor avea de beneficiat și din explorarea pavilioanelor altor țări prezente la expoziție, unde vor fi prezentate soluții și inovații în sectorul agroalimentar și cel industrial. Suplimentar agendei expoziționale, organizatorii și-au exprimat promptitudinea de a realiza vizite de studiu la companiile producătoare italiene,  pentru a oferi companiilor din Moldova posibilitatea   de a prelua, de la colegii italieni, know-how-ul din procesul de producție, precum și expertiza comercială a acestora.

Potențialul investițional și de comerț extern al Republicii Moldova va fi prezentat vizitatorilor EXPO 2015 în contextul diferitor evenimente specializate, care vor reflecta activitatea sectoarelor prioritare ale economiei naționale. Din luna mai până în octombrie vor fi realizate programe specializate pentru vinificatori, industria textilă, producătorii de fructe, sectorul turistic, etc. Ca și exemplu, în luna octombrie, va avea loc "Conferința mondială a distribuitorilor de vinuri moldovenești", care va include o prezentare publică cu degustare a celor mai bune vinuri moldovenești, precum și prezentarea acestora pentru presa locală de specialitate și o conferință cu participarea distribuitorilor internaționali, a rețelelor de comerț și a producătorilor de utilaj; sunt planificate vizite și ateliere  în cadrul companiilor italiene - producătoare de vinuri.

Expozițiile mondiale EXPO fac parte din cele mai importante și de anvergură evenimente ale lumii. Această expoziție este simbol al industrializării și a devenit o platformă deschisă de prezentare a inovațiilor tehnice și tehnologice. La expozițiile mondiale, țările participante prezintă tehnologii și idei capabile să schimbe lumea. În cadrul EXPO 2015 vor participa 130 țări, precum și multe organizații internaționale, numărul vizitatorilor va depăși cifra de 20 mln oameni, perimetrul total al platformei expoziționale constituind1,7mln metri pătrați. Mai multe detalii pe paginile web:  www.expo2015.org și www.worldexpo.md.

Proiectul de participare a  Republicii Moldova în EXPO 2015 este administrat de Organizația pentru Atragere Investiții și Promovare Exporturi din Moldova (MIEPO).

 

Pe poze: director MIEPO Dona Școla; hartă expoziției; pavilionul Republicii Moldova

Compania aeriană Wizz Air, cel mai mare operator aerian din România după numărul de pasageri transportaţi, vinde un bilet de avion pe relaţia Bucureşti-Palma de Mallorca şi retur, în perioada 1-8 august 2015, la preţul de 2.108 lei, adică 468 de euro, tarif care nu include mâncare, bagaj de mână mare sau bagaj de cală. Costul călătoriei depăşeşte 500 de euro, dacă sunt adăugate cele trei servicii suplimentare.

Tarifele companiilor aeriene low-cost ajung la niveluri atât de ridicate ca urmare a cererii crescute în vârful de sezon şi a lipsei concurenţei pe anumite rute.

Wizz Air anunţa în luna septembrie că preţul mediu practicat pentru un bilet de avion este de 207 lei pentru un zbor dus. "Tariful nostru mediu de 47 de euro este extrem de competitiv în toate pieţele", au declarat anterior oficialii Wizz Air.

Wizz Air a transportat, în 2013, 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, iar estimările pentru anul 2014 indică o creştere de 20% faţă de anul precedent. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

Un zbor dus-întors operat de compania Lufthansa, pe relaţia Bucureşti-Palma de Mallorca, costă 266 de euro (30 iulie-7 august 2015), potrivit site-ului companiei aeriene, diferenţa faţă de operatorul low-cost fiind de 202 euro. Preţurile pentru un zbor dus-întors între Bucureşti Otopeni şi New York, practicate de compania aeriană Aeroflot, pornesc de la 397 de euro, potrivit site-ului operatorului.

http://www.businessmagazin.ro/

Compania autohtonă „Sadro-Ursu” SRL a inițiat producția noului tip de popcorn pentru cuptorul cu microunde, în cadrul căreia semințele se vând pe știuletele de porumb.

Pe ambalaj este indicată greutatea exactă a știuletelui – 100 g.

În cutia de ambalare se conține, de asemenea, o pungă de plastic și o clemă din plastic. În instrucțiune este indicat faptul că știuletele trebuie plasat în pungă, care va fi prinsă cu clema din plastic și, apoi, produsul trebuie introdus în cuptorul cu microunde, cu o putere de 800 W, timp de 1,5 – 2,5 minute.

În cadrul experimentului realizat de MyBusiness.md, pe știulete s-au deschis în jur de 80-85% de semințe, ceea ce poate fi considerat un rezultat destul de bun.

Prețul acestui popcorn, comercializat sub brandul „Pop Show Corn”, în comerțul cu amănuntul este de aproximativ 12-14 lei.

Instrucțiunile de pe ambalaj sunt scrise în limbile română, rusă și engleză. De asemenea, este indicat faptul că produsul nu conține organisme modificate genetic, coloranți și conservanți.

„Sadro-Ursu" SRL activează din anul 1993 și, actualmente, produce o gamă largă de popcorn cu diverse adaosuri pentru prepararea în cuptorul cu microunde și la aragaz (cu gust de cașcaval, unt, bacon, caramel, cremă de vanilie, mere și scorțișoară, ciocolată ș.a.).
Pe lângă producția sub marca comercială proprie, compania autohtonă produce popcorn cu private label al diferitor rețele internaționale, inclusiv, spre exemplu, brandul ucrainean „Furshet”.

Birourile de vânzări ale „Sadro-Ursu” activează în Rusia, Ucraina, România, Germania, Danemarca și Polonia.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Florin Chelu, de profesie inginer, şi fiul său Răzvan Chelu, arhitect, au pornit anul trecut afacerea Lemnia, un mic atelier unde cei doi antreprenori, împreună cu un ucenic, realizează genţi din lemn şi piele naturală, care sunt vândute atât pe piaţa locală, cât şi într-un magazin cu produse de design din Roma, comunică Ziarul Financiar.

Florin Chelu, 56 de ani, a pus pe picioare la începutul lui ’90 un atelier de tâmplărie, care produce uşi furniruite pentru interior, iar anul trecut a transformat pasiunea şi experienţa de peste 20 de ani în lucrul cu lemnul într-o afacere de nişă.

„Totul a pornit la începutul anului 2014 în timpul unei excursii în Lisabona când am văzut într-un magazin o geantă realizată din bucăţi de oglindă, iar în ea se oglindea raftul din lemn pe care era aşezată. Văzând fladerul lemnului (desenul generat de fibra lemnului - n. red.) pe o geantă, ne-a venit ideea pentru Lemnia, ne-am întors acasă şi am început să lucrăm, iar după o lună am avut un prototip“, povesteşte Răzvan Chelu, 26 de ani, unul dintre cei doi fondatori ai Lemnia, administrat de firma Green Travel Expert. Atelierul se află în Câmpulung Muscel, judeţul Argeş.

El spune că investiţia într-un astfel de atelier nu este deloc „neglijabilă“, însă faptul că aveau deja o bună parte din utilaje din businessul anterior i-a ajutat la început. „În restul de echipamente, materiale, website şi promovare am mai investit câteva mii de euro.“

Antreprenorul spune că în general majoritatea comenzilor pe care le primesc sunt personalizate şi că, deşi este mai eficient să lucreze mai multe genţi în paralel, atunci când au de făcut o singură geantă lucrează între două şi trei zile. Pe site-ul atelierului Lemnia, preţul unei genţi variază între 239 de lei şi 279 de lei. „Toate operaţiunile necesită răbdare şi timp, însă cel mai dificil este să prelucrăm interiorul genţii şi să finisăm suprafaţa din lemn pentru a obţine un aspect impecabil.“

Pentru realizarea genţilor, cei doi antreprenori folosesc mai multe tipuri de lemn precum stejar, frasin sau fag. În prezent, cea mai mare pondere din vânzări se înregistrează în magazinul online, dar Lemnia are încheiate parteneriate cu magazine fizice. „Cel mai important parteneriat este cu reţeaua de librării Cărtureşti.“

Răzvan Chelu spune că lucrează deja la o colecţie nouă, pe care speră să o lanseze  în primăvară. El afirmă că au foarte multe idei şi schiţe care urmăresc acelaşi concept, deci provocarea este să reuşească să materializeze cât mai multe dintre acestea.

Totodată, cei doi antreprenori vor ca în acest an să vândă genţile la nivel internaţional.

„Ţinta pentru acest an este să vindem genţile pe mai multe pieţe, atât prin site-ul propriu, cât şi în magazine fizice. Din fericire tocmai am făcut primul pas – am încheiat un parteneriat cu un magazin cu produse de design din Roma, şi avem discuţii care sperăm să se concretizeze cât mai curând, cu magazine din Viena, Basel şi Rotterdam“.

11.02.2015, Chișinău - Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, în cooperare cu Oficiul Consilierului Comercial al Ambasadei Turciei în Republica Moldova, invită operatorii economici să participe la Programul Internaţional „Misiunea Cumpărătorului”, care se va desfășura în Turcia în cadrul mai multor evenimente expoziționale.

Programul „Misiunea Cumpărătorului" oferă o finanțare parțială a participării operatorilor economici moldoveni la evenimentele de afaceri derulate în Republica Turcia.

În cadrul programului sunt propuse următoarele patru târguri și expoziții:
1. Expoziţia ANFAŞ Food Product şi ANFAŞ BEVEX 2015 (23 - 26 februarie, Antalya);

2. Târgul Tehnologiilor de Prelucrare a Metalelor 3T 2015 (3 – 6 martie, Izmir);

3. Turcia în cadrul Târgului Istanbul Window 2015 (9 – 12 martie, Istanbul);

4. Târgului Beauty&Care 2015 (10 – 13 martie, Istanbul).

Detalii privind programul, termenul limită de înscriere în misiuni și alte informații suplimentare găsiți pe situl CCI sau la specialiștii Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Evenimente de Afaceri a CCI a RM.

Tel: (022) 23 87 70, fax: (022) 221391, e-mail: . Persoana responsabilă: Viorel Eremia.

Comunicat de presă