„Biocombustibilul din a doua generație reprezintă o sarcină complicată pentru producători, dar el creează oportunități noi pentru agricultură”. Cu această frază și-a încheiat discursul cercetătorul slovac, P.Kostic, în cadrul conferinței „Extinderea oportunităților pentru biocombustibil, bio-reciclare și bio-economie” (Advanced Biofuels, Biorefinery and Bioeconomy).
Această conferință s-a desfășurat săptămâna trecută în capitala Slovaciei, Bratislava. În cadrul acesteia au participat cercetători din țările Europei Centrale și de Est. Moldova a fost reprezentată de către membrii Academiei de Științe și a Universității de Stat din Moldova.
Organizatorii evenimentului au fost University of Ss.Cyril and Methodius (Trnava), Ministerul Afacerilor Externe al Slovaciei, cu sprijinul financiar al Inițiativei Central Europene (CEI) și a Centrului Comun de Cercetare al UE (JRC).
Ce e bioeconomia?
Conform definiției reprezentantului Comisiei Europene, Thomas Kalinowski, bio-economia nu reprezintă un sector, ci o intersecția a diferitor sectoare ale economiei.
De exemplu, în raportul cercetătoarei din Germania, A.Kaufmann, au fost enunțate datele următoare. Încă recent, materia primă de bază a industriei chimice germane a constituit-o cărbunele. Actualmente, baza (72%) este petrolul. Cu toate acestea, urmează etapa în care petrolul va fi înlocuit cu produse de origine vegetală. Dna Kaufmann a demonstrat o hartă, pe care erau desemnate zonele unde se propune cultivarea acestor produse agricole, de-a lungul Dunării.
În momentul de față, în întreaga industrie chimică din Europa se utilizează anual 8,6 milioane de tone de materie primă din resurse regenerabile. Către anul 2025 se presupune creșterea bunurilor, produse din materie primă bilologică, până la 5%, iar în astfel de domenii, cum ar fi sinteza organică fină (de exemplu, pentru producția de parfumerie) cota trebuie să reprezinte o jumătate, în producția de materiale din plastic – 15%.
Dacă e să discutăm pe plan global, atunci, actualmente, volumul anual de producție a industriei europene, bazată pe materia primă bio, se estimează la 57 miliarde de euro. În cadrul acesteia sunt implicați, direct sau indirect, 300 de mii de lucrători. Iar această cursă este abia la început. De exemplu, în SUA, în anul 2011, în acest domeniu au fost investiți 1,4 miliarde de dolari doar din resurse bugetare, fără a lua în calcul dezvoltările private.
De ce o fac?
În primul rând, oricare activitate economică, ca să poată face față concurenței, trebuie să aibă o eficacitate maximă. Adică trebuie să utilizeze pe deplin deșeurile alimentare și cele nealimentare, creând o infrastuctură adecvată pentru aceasta – profitabil și rațional.
De exemplu, dintr-un lemn calitativ se fabrică mobilă. Din așchiile rezultate și din rumeguș - plăci aglomerate. Din reziduurile rămase – brichete și pelete. În concluzie – este prelucrată cu valoare adăugată 100% de materie primă.
Al doilea scop este pe plan global. Pentru toți este clar faptul că resursele neregenerabile de energie vor seca la un moment dat. În plus, deja azi petrolul și gazere reprezintă o materie primă prețioasă, din care pot fi obținute produse mult mai avantajoase decât combustibilul.
Încă nu este clar ce le va înlocui. Este puțin probabil că va fi vorba despre o soluție unică, cum ar fi bateriile shipstone din cărțile lui Robert Heinlein. Probabil va fi vorba despre niște decizii complexe. Însă, iarăși, nimeni nu poate spune despre ce anume este vorba. Se desfășoară o căutare la nivel global.
Al treilea factor este cel geografic. Europa bogată nu dispune de rezerve energetice de resurse naturale, care să îi poată satisface cerințele. În plus, trebuie luată în calcul interdicția directă sau atitudinea dezaprobatoare față de extragerea și dezvoltarea cărbunelui. Și interdicția categorică din partea, de exemplu, a Germaniei și Franței pentru dezvoltarea de șist.
Adică, există un potențial pericol al siguranței energetice a Uniunii Europene. Iar pentru asigurarea securității, de regulă, oamenii sau statele inteligente se străduie să nu economisească.
În consecință, sunt investite resurse imense pentru cercetările științifice, atât în cadrul programelor-cadru (care sunt în vigoare din anul 1984), cât și prin intermediul altor proiecte (uni-, bi- și multilaterale). Amintesc faptul că bugetul programului cadru 7 (PC7), care a fost în vigoare între anii 2007 și 2013 (majoritatea cercetărilor, prezentate în cadrul conferinței din Bratislava, au fost finanțate de acolo) a constituit 54,6 miliarde de euro. Bugetul următorului program, „Orizont 2020”, este de aproximativ 80 miliarde de euro.
Cumpărați pământ! El nu se mai produce
Potrivit raportului omului de știință, Martin Kaltschmitt, în procesul de producție a materiei prime pentru industria, orientată pe materie primă bio, trebuie să fie atrase atât terenurile fertile, cât și cele degradate și marginale (marginal lands).
În plus, doar terenurile marginale și cele degradate trebuie să fie utilizate pentru cultivarea de biomasă. Pe termen lung și în vederea transformării graduale a lor în terenuri fertile.
În opinia cercetătorului, în deceniul următor va crește considerabil rolul terenurilor, care sunt utilizate pentru cultivarea produselor agricole: produse alimentare, materie primă sau culturi energetice. Probabil, parțial, de aceste perspective este legată activitatea sporită, pe care, noi în mybusiness.md, am remarcat-o de la începutul anului curent: fondurile de pensie din Cehia au început cumpărarea masivă de teren; un fenomen similar poate fi observat în România, unde prețul mediu pentru pământ este de aproximativ 3 600 euro/ha, în comparație cu 10-15 mii de euro în Germania sau Franța. Probabil, astfel de procese, în pofida interdicției existente de a vinde teren străinilor, au loc și în Moldova, unde prețul pentru pământ este cât se poate de mic, în comparație cu țările UE.
Sursele de tehnologie
Conform spuselor președintelui comitetului organizatoric al congresului, Stanislav Mertuș, în cadrul interviului pentru mybusiness.md: „Știința creează cunoaștere. Ulterior, aceste cunoștințe, prin transferul tehnologic, devin aplicate. Și sunt transmise producătorilor”.
Sunt acele inovații, despre care se tot vorbește. Și introducerea cărora poate genera sau căpătarea de avantaje considerabile în fața concurenților, sau producția de produse high-tech cu o înaltă taxă pe valoare adăugată și cu potențial de export.
Volumul de informație, prezentată în cadrul conferinței din Bratislava, este enorm, divers și, foarte important, adaptat la Europa Centrală și cea de Est. Inclusiv biocombustibil de generația a 4-a, bazat pe produse modificate genetic. Prezentările pot fi găsite AICI.
Locul Moldovei
Statutul și finanțarea științei în Moldova este un subiect bine cunoscut. Moldova s-a alăturat programului cadru 7 la finalul anului 2011 și nu a reușit să realizeze pe baza lui proiecte cât de cât importante.
De aceea, la conferință s-a desfășurat doar o prezentare a dezvoltărilor „de hidrogen”, în baza reactorului din Fârlădeni, a profesorului Universității de Stat din Moldova, Victor Covaliov, realizată de fiica și studenta lui, Olga Covaleova. Despre ei v-am povestit deja anul trecut.
Și prezentarea generală a oportunităților Republicii Moldova în bioenergie, prezentată de către omul de știință al Institutului de Energetică al Academiei de Științe a RM, Mihai Tîrsu.
În cadrul acesteia, în special, a fost remarcat faptul că, în Moldova, producția de energie din resurse regenerabile, în perioada anilor 2010-2014, a crescut de la 7 la 11% în balanța energetică a țării. În primul rând, datorită a două proiecte: „Energie și biomasă”, care a fost finanțat de către UE și UNDP, și „MoSEFF”, finanțat de EBRD. Actualmente, 144 de instituții publice au schimbat sistemele ineficiente de încălzire pe cazane care funcționează pe biomasă, cu puterea de 29,6 MW; au fost implementate generatoare eoliene cu puterea totală de aproximativ 1 MW; pompe geotermale de 500 kW; instalații de biogaz de 2MW; colectoare solare de 500 kW.
În anul 2013 a fost aprobată strategia energetică a RM până în anul 2030, care presupune construcția de stații de energie eoliană, cu puterea de 400 MW. Totodată, cercetările oamenilor de știință a Institutului demonstrează faptul că sistemul energetic al țării este capabil să primească doar 50 MW, deocamdată. Mai sus de această cifră pot apărea probleme la nivel de echilibru energetic.
Conform calculelor, în viitorul apropiat, combustibilul din biomasă, în total, poate acoperă până la 20% din tot necesarul energetic al țării, iar toate sursele alternative de energie (excluzându-le pe cele geotermale), prin presupunere, pot oferi până la 500 ktoe (kilotone de echivalent petrol) din cantitatea de 2318 ktoe, consumate de țară în anul 2013.
Igor Fomin, Redactor șef MyBusiness.md, Bratislava-Chișinău
