Știați că există vin fără alcool? Această licoare se produce după o tehnologie clasică, cuprinzând toate etapele de maturare ale vinurilor clasice cu tăria alcoolică 12-13% în volum, inclusiv și procesul de fermentare. Diferența o constituie doar etapa finală de procesare, care se numește dealcoolizare și se efectuează prin eliminarea alcoolului din vin. La această etapă, care durează aproximativ o jumătate de oră, vinul se încălzește până la o temperatură de 30 de grade Celsius, alcoolul se evaporă, iar toate caracteristicile, cum ar fi aroma, culoarea și buchetul vinului, precum și toate vitaminele și microelementele din componența lui, se păstrează. După finisarea etapei de dealcoolizare, în vin rămâne aproximativ 0,5% de alcool.

În esență un vin fără alcool este un produs natural, din care în procesul de fabricație a fost înlăturat alcoolul. Nu este un suc din struguri sau un compot.

Casa Petru - vin fără alcool produs în Moldova

Vinul fără alcool Casa Petru este produs de Denovie Group, un holding vinicol, reprezentat de două întreprinderi: combinatul „Mold Nord”, fondat pe baza fabricii de vinuri din orașul Fălești și Vinia Denovi (Chateau Denovi), o vinărie cu un ciclu complet de producere din satul Iargara, raionul Leova. Compania posedă plantațiile proprii de viță de vie cu o suprafață totală de 350 ha, situate în sudul Moldovei. Actualmente, pe rafturile magazinelor putem găsi două tipuri de vin fără alcool Casa Petru: Cabernet Sauvignon și Chardonnay. Ele pot fi procurate în mai multe rețele de supermarketuri sau în vinotecile din Chișinău.

Este important să menționăm că vinurile Casa Petru fără alcool, deja au ajuns în state precum Polonia, Belarus, Rusia, SUA sau Japonia, iar aria lor de export continuă să se extindă.

Vinurile fără alcool devin din ce în ce mai populare pe piețele internaționale. Ele sunt consumare de sportivii profesioniști, de adepții unui mod de viață sănătos, de femeile însărcinate, de conducătorii auto sau de persoanele, cărora din motive medicale, consumul de alcool le este strict interzis.

madein.md

În primele zile ale lunii octombrie primul camion cu prune moldovenești din recolta anului curent a ajuns în Franța.

Cumpărător este o moldoveancă stabilită în Franța care, împreună cu partenerul său francez, dorește să promoveze fructele moldovenești cu calități gustative deosebite pe piața franceză. Pe această cale Moldova are posibilitatea de a fi prezentă pe piața Rungis – cea mai importantă piață angro din Franța.

„Fructele din Moldova sunt cele mai gustoase din lume. Fiind născută în Moldova și locuind de mai mulți ani în Franța am văzut foarte clar diferența de gust autentic al fructelor”, ne-a spus importatoarea moldoveancă.

Studiile specializate arată, în ultima perioadă, o tendință clară de creștere a consumului de produse biologice, certificate și inofensive. Oamenii doresc să se întoarcă la o alimentație sănătoasă.

„Am făcut o legătură dintre cererea de gust autentic de pe piața Europei de Vest și oferta de fructe moldovenești cu calități gustative deosebite. În acel moment am decis că piața franceză trebuie conectată neapărat la oferta producătorilor de fructe din Moldova. Cu doi ani în urmă am făcut cunoștință cu Moldova Fruct, ulterior am fost într-o misiune la producătorii de fructe membri ai asociației. Asociatul francez cu care colaborez a fost impresionat de potențialul Moldovei, de calitatea fructelor și infrastructura post-recoltare care s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani”, relatează importatoarea.

Cumpărătorii francezi intenționau să achiziționeze cireșe în acest sezon, dar din cauza pandemiei de Covid-19 au decis să aștepte sezonul prunelor. Totuși, planurile importatorilor din Franța pentru viitor sunt destul de ambițioase.

„Scopul nostru este să achiziționăm nu doar prune, dar și struguri de masă, mere, cireșe, caise, toată gama de fructe pe care o produce Moldova”, afirmă moldoveanca stabilită la Paris.

Fructele moldovenești vor fi comercializate pe piața Rungis după metoda clasică:

prospectare, abordare, convingere, vânzare. Clienții sunt companii importante care sunt foarte exigente din toate punctele de vedere: calitate, prezentare produs, consecvență în livrări.

„O atenție deosebită este acordată ambalării fructelor în conformitate cu cerințele pieței. Iată de ce noi am produs în Moldova lada noastră proprie în care producătorii moldoveni să ne livreze fructele. Pentru viitori avem scopuri bine stabilite în ceea ce privește dezvoltarea colaborării între Rungis și producătorii din Moldova”, spune importatoarea.

În această săptămână livrările de prune spre Franța vor continua.

agroexpert.md

Circa 90% din valoarea fraudelor comise cu utilizarea cardurilor de plată emise în Republica Moldova sunt fraude săvârșite fără prezența fizică a cardului, cu utilizarea numărului acestuia, prin metode „social engineering”. Altfel spus, deținătorii sunt manipulați să divulge informații confidențiale, precum: numărul integral al cardului, format din 16 cifre, codurile de securitate CVV/CVC2, parole unice expediate prin SMS etc.

Într-un răspuns pentru IPN, Banca Națională a Moldovei precizează că, în practica internațională se utilizează un indicator relevant ce reflectă mărimea fraudelor aferente cardurilor bancare. Este vorba despre raportul dintre valoarea fraudelor și valoarea operațiunilor cu carduri de plată. Acest indicator, pentru trimestrul doi al anului curent, constituie 0,015% din valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova, fiind în continuare la un nivel  mai mic comparativ cu nivelul fraudelor din țările europene de 0,041%.

Deși valoarea fraudelor de acest gen comise în trimestrul doi al anului curent a înregistrat o majorare față de perioada similară a anului precedent, valoarea fraudelor consemnate în ultimele trimestre este mai mică decât cea înregistrată, de exemplu, la sfârșitul anului 2017. Potrivit BNM, această diminuare se datorează eforturilor depuse de bănci în vederea consolidării măsurilor de securitate aplicate la efectuarea operațiunilor cu carduri de plată.

Deținătorii de carduri se pot expune riscului de fraudă dacă își utilizează cardurile pe platforme nesecurizate de acceptare a plăților, ceea ce cauzează ulterior potențiale scurgeri de informații. La fel, dacă le folosesc pe platforme care nu au implementate măsuri suplimentare de securizare a plăților (3D security). Site-ul unui comerciant este securizat dacă adresa acestuia începe cu „https://”, fapt ce denotă criptarea informației transmise, iar existența măsurilor 3D security este menționată pe pagina web a platformei de plăți împreună cu siglele sistemelor de plăți cu cardul.

„Atât Banca Națională, cât și băncile emitente întreprind permanent acțiuni de  educare și informare a publicului cu privire la măsurile de protecție împotriva fraudelor comise prin intermediul cardurilor de plată. În acest sens, BNM a elaborat și a publicat o serie de recomandări menite să sporească siguranța în utilizarea cardurilor de plată în mediul fizic și în mediul online. Recomandările pot fi vizualizate pe pagina web a BNM”, precizează instituția.

În cazul apariției unor suspiciuni cu privire la utilizarea neautorizată a cardului de plată, e necesar ca deținătorul acestuia să contacteze imediat banca emitentă și să solicite blocarea cardului. Serviciile suport clienți ale băncilor sunt disponibile fără întrerupere (24/7/365), inclusiv prin aplicațiile web sau cele mobile de deservire la distanță.

Cât privește posibilitatea de recuperare a pierderilor financiare, aceasta depinde de amploarea, tipul fraudei și factorii care au contribuit la producerea acesteia. Băncile emitente, odată cu recepționarea unei solicitări din partea deținătorului de card cu privire la contestarea unor operațiuni neautorizate, întreprind eforturi imediate pentru identificarea și soluționarea acestora. Suplimentar, clienților li se recomandă să depună cereri la organele de urmărire penală pentru întreprinderea măsurilor de recuperare a mijloacelor bănești fraudate și tragerea la răspundere a fraudatorilor.

Criza din regiunea separatistă Transnistria reprezintă principala "provocare" la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu impact şi asupra eforturilor de apropiere a ţării de România, conform unei evaluări a Departamentului de Stat din 2010, relevă un document declasificat parţial, scrie stiripesurse.ro.

În februarie 2010, Departamentul pentru Afaceri Europene din cadrul Departamentului de Stat american evalua stadiul relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, analizând inclusiv declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, care pleda pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, conform unui email al unui oficial din cadrul Departamentului de Stat, Jacob Sullivan.

"De fapt, România şi Republica Moldova au relaţii bune şi nu au probleme reale la frontiere; cele două guverne lucrează la un acord care să facă mai uşoară trecerea frontierei pentru moldoveni. Cea mai mare provocare la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este Transnistria, unde autorităţile de facto se bazează pe prezenţa pe termen lung a forţelor ruse pentru sprijin politic. Liderii Republicii Moldova vor o tranziţie spre o prezenţă multilaterală şi retragerea trupelor ruse, dar acest lucru nu este probabil fără o soluţie politică privind reintegrarea Transnistriei", se arată în emailul oficialului din cadrul Departamentului de Stat, datat 9 februarie 2010. Unele fragmente ale documentului rămân clasificate.

stiripesurse.ro

Inspectoratul pentru Protecția Mediului ar putea avea dreptul de a verifica documentația persoanelor fizice și juridice privind proveniența peștelui și altor organisme acvatice în caz de transportare sau comercializare. Un proiect de modificare a legislației în acest sens a fost aprobat astăzi de către Comisia parlamentară de mediu și dezvoltare regională, comunică MOLDPRES.

Proiectul are drept scop excluderea fenomenului pescuitului ilegal și al braconajului piscicol în obiectivele acvatice de pe teritoriul țării. De asemenea, în document este prevăzut că Inspectoratul pentru Protecția Mediului ar putea fi împuternicit să aplice amenzi în caz de nerespectare a legislației.

În prezent, conform prevederilor Codului Contravențional, încălcarea regulilor de transportare și comercializare a produselor pescuitului și altor organisme acvatice se constată și se examinează de către colaboratorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care monitorizează doar calitatea produselor. Proveniența acestora nu este verificată de nici o instituție.

Începând cu 1 aprilie 2016, în Republica Moldova a fost interzis pescuitul industrial și comercial pentru a conserva resursele biologice acvatice și pentru a asigura restabilirea acestora. Actualmente, acvacultura este limitată la câteva specii de pești – crap, caras, sânger, novac, amur și somon african.

moldpres.md

Cu sau fără vrerea cuiva, trebuie să constatăm de la an la an că populaţia suportă un proces continuu de îmbătrânire, iar această realitate este una caracteristică nu doar R. Moldova, nu doar unor ţări luate separat, ci şi în plan global.

Acum un an, puţin peste 700 milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 ani şi mai mult. Ponderea acestor persoane, în total populaţie, s-a majorat de la 6 la sută în anul 1990 până la 9 la sută în anul 2019. Aşa cum tendinţele vizează o perioadă de timp mai îndelungată, se poate spune că până în anul 2050 se estimează că aceasta va creşte până la 16 procente. Şi pentru că, aşa cum spuneam, R. Moldova nu are cum să facă excepţie, statisticile arătau la începutul anului curent că în ţara noastră locuiau 574,9 mii persoane cu vârsta de 60 ani şi mai mult, ceea ce constituie 21,8 la sută din totalul populaţiei.

Biroul Naţional de Statistică constata la începutul anului 2020 un coeficient de îmbătrânire a populaţiei de 21,8 la sută, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2016, acesta a înregistrat o majorare cu 3,3 puncte procentuale.

Are şi îmbătrânirea o distinctă repartizare pe sexe, iar diferenţele nu se explică prin comportamente preferenţiale, ci mai degrabă prin expunerea la anumite riscuri şi prin adoptarea unui mod de viaţă anume. Din respectivele considerente, coeficientul îmbătrânirii populaţiei feminine la începutul anului 2020 a fost cu 7,0 puncte procentuale mai înalt faţă de cel al bărbaţilor şi a constituit 25,1 la sută, comparativ cu 18,1 la sută în cazul bărbaţilor.

La 1 ianuarie 2020, raportul dintre bărbaţi şi femei în vârstă de 60 ani şi peste a fost de 66,7 bărbaţi la 100 femei (faţă de 66,4 bărbaţi la 100 femei la 1 ianuarie 2016).

Durata medie de viaţă a populaţiei în vârstă de 60 ani, în perioada 2015-2019, a crescut cu 0,7 ani în cazul bărbaţilor şi cu 1,0 ani – în cel al femeilor. În rezultat, s-a înregistrat creşterea decalajului dintre durata medie de viaţă la vârsta de 60 ani a bărbaţilor şi a femeilor, de la 4,0 ani (2015) la 4,3 ani (2019) în favoarea femeilor. O femeie la 60 ani mai are de trăit, în medie, 19,5 ani, în timp ce durata medie a vieţii unui bărbat la 60 ani este de 15,2 ani, potrivit datelor aferente anului 2019.

Aproape fără nicio excepţie, a fi în vârstă înseamnă a fi pensionar, iar, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2020, numărul pensionarilor constituia 696,0 mii persoane. Circa 75 la sută din totalul pensionarilor erau pensio­nari pentru limită de vârstă (524,5 mii). Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vârstnice şi diferenţei de longevitate dintre femei şi bărbaţi, femeile au constituit 70,5 la sută din numărul total de pensionari pentru limită de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani şi peste deţineau o pondere de 93,4 la sută în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceştia 68,5 la sută fiind femei.

Din ce trăiesc bătrânii în R. Moldova? Este de ordinul evidenţei că, aşa cum sunt aşezate lucrurile, principala sursă de existenţă dincolo de vârsta omului activ, este pensia, iar mărimea acesteia determină în ce măsură aceşti bani intraţi lunar în buzunarul lor sunt suficienţi pentru a merge mai rar sau mai des la alimentară.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la începutul anului curent a constituit 1843,0 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,1 la sută, iar, comparativ cu ultimii cinci ani, aceasta s-a majorat cu 54,6 la sută, ceea ce înseamnă că la o mie de lei s-au mai adăugat alte cinci sute de lei. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaţilor a constituit 2157,8 lei, comparativ cu 1711,6 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 20,7 la sută. Bătrânii R. Moldova trăiesc diferit, iar diferenţele sunt determinate până la urmă de diferenţele care au existat pe perioada activă a vieţii lor. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în sectorul agricol a acoperit valoarea minimului de existenţă în proporţie de doar 84,8 la sută, comparativ cu sectorul non-agricol – 119,6 la sută.

Nu se insistă deloc ca termenul bătrân să fie sinonim cu “peste şaizeci de ani”, inclusiv din considerentul că acest raport nu pare să fie nici pe departe corect. Doar că statisticile operează totuşi cu asemenea termeni de referinţă, iar conform acestora, numărul persoanelor vârstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic, în anul 2019 a fost de 82,3 mii, ceea ce constituie 9,0 la sută din totalul persoanelor active şi 14,7 la sută din populaţia totală din acelaşi grup de vârstă.

Fiecare a treia persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria ţărănească sau terenul agricol ca locul principal de muncă. Fiecare a patra persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 35,1 la sută dintre bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 16,5 la sută – în industrie, 9,3 la sută – în comerţ, 9,1 la sută – în învăţământ. În rândul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 32,0 la sută de femei vârstnice erau ocupate în agricultură, 19,7 la sută – în învăţământ, 11,8 la sută – în sănătate şi asistenţă socială, 11,0 la sută – în comerţ.

Datele statistice mai arată că în anul trecut, din total gospodării, 38,8 la sută aveau în componenţă cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dintre care 71,0 au constituit gospodăriile formate doar din vârstnici, iar restul erau gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane.

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia era cel puţin o persoană în vârstă de 60 de ani şi peste, dispunea de 2692,0 lei lunar/persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 3212,5 lei/persoană, faţă de 2423,4 lei/persoană în mediul rural.

Cifrele pe care le-am alăturat până în acest moment au anticipat o întrebare de importanţă fundamentală pentru ţară – din ce trăiesc bătrânii?

Studiile arată că principala sursă de venit a gospodăriilor constituită din vârstnici au fost prestaţiile sociale, acestea conturând aproape jumătate din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie au constituit 27,3 la sută din veniturile acestei categorii, ceea ce demonstrează că persoanele respective continuă să fie angajate, deci sunt cât de cât active. Şi activitatea agricolă are partea ei de contribuţie la întreţinerea bătrânilor, aceasta rezervându-şi 10 la sută din totalul veniturilor.

Marele paradox e că gospodăriile formate doar din vârstnici o duc mai bine decât cele care mai au pe cineva cu ei. Printre explicaţii se insistă pe faptul că aceste gospodării, mai numeroase fiind, se află în situaţia în care veniturile vârstnicilor devin sursă de venit pentru toată gospodăria. Adică, tinerii trăiesc din pensia bătrânilor. Dar această situaţie nu este caracteristică pentru toate familiile de acest gen. De multe ori, în cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora erau şi alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială – 43,5 la sută, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 28,3 la sută. Totodată, gospodăriile mixte au fost dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vârstnici, ceea ce ar însemna că unul dintre cei tineri este plecat la muncă peste hotare (10,3% faţă de 5,4%).

În anul 2019, în medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 2530,2 lei/persoană. Cu un nivel mai mare al cheltuielilor de consum s-a evidenţiat mediul urban, unde acestea au înregistrat lunar, în medie, 3069,5 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 2251,8 lei/persoană.

Pe ce se dă banul? Evident, înainte de toate pentru consumul alimentar, după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Îngrijirea medicală şi sănătatea le cere cam 7 la sută din bani, chiar dacă vorbim despre o vârs­tă care se confruntă destul de frecvent cu probleme de sănătate.

Aşa cum se vede bine, parcurgem încă timpuri în care se impune o atenţie constantă acestui segment de populaţie, un efort prin care veniturile ar creşte pentru a aduce atât bunăstare, cât şi linişte pe piscul unor ani mult diferiţi de cei în care predomină zbuciumul şi dorinţele.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Investiţiile directe în economia naţională au înregistrat, pe parcursul trimestrului II 2020, ieşiri nete de capital în valoare de 19,43 mil. USD, din care investiţiile în capital social au reprezentat intrări nete de 8,99 mil. USD (intrări – 19,18 mil. USD, ieşiri de capital – 10,19 mil. USD). Venitul reinvestit a înregistrat o valoare negativă de 3,33 mil. USD, determinată de pierderile nete înregistrate de alte sectoare – 10,00 mil. USD, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Efectul acestei scăderi a fost parţial compensat de reinvestirile din sectorul bancar care au totalizat 6,67 mil. USD. La alt capital intrările de 23,86 mil. USD înregistrate de alte sectoare reprezintă trageri de împrumuturi de la investitorii străini direcţi în sumă de 17,20 mil. USD şi rambursări în sumă de 6,66 mil. USD ale împrumuturilor acordate anterior de firmele-fiice rezidente investitorilor străini (conform orarului). Ieşirile de alt capital în sumă totală de 48,95 mil. USD au rezultat din: rambursările, conform orarului, de împrumuturi contractate anterior de către agenţii economici rezidenţi de la investitori străini direcţi în sumă de 42,49 mil. USD şi acordarea de împrumuturi investitorilor străini în valoare de 6,46 mil. USD.

Investiţiile de portofoliu, în picaj

Investiţiile de portofoliu au înregistrat, în trimestrul II 2020, ieşiri nete de capital în valoare de 1,05 mil. USD, determinate de majorarea activelor externe ale altor sectoare sub formă de participaţii şi acţiuni cu 1,23 mil. USD, în timp ce activele sectorului bancar au scăzut cu 0,01 mil. USD. Concomitent, s-au majorat şi pasivele externe ale altor sectoare sub formă de participaţii şi acţiuni cu 0,17 mil. USD.

În trimestrul II 2020, la capitolul “alte investiţii” (numerar şi depozite, împrumuturi, credite comerciale şi avansuri, alte active şi pasive) s-au înregistrat intrări nete în valoare de 316,62 mil. USD. Această evoluţie a fost determinată de majorarea netă a pasivelor cu 340,25 mil. USD (acumularea brută de noi pasive a fost evaluată la 440,00 mil. USD, iar stingerea brută a pasivelor – la 99,75 mil. USD). Concomitent, activele financia­re externe au crescut cu 23,63 mil. USD în valoare netă (achiziţia brută de noi active financiare externe a constituit 111,97 mil. USD, iar diminuarea brută a activelor achiziţionate anterior – 88,34 mil. USD).

Creşterea netă a activelor financiare la articolul alte investiţii, înregistrată pe parcursul trimestrului II 2020, a reflectat, în principal, majorarea activelor sub formă de numerar şi depozite în sumă netă de 19,46 mil. USD (activele băncilor licenţiate au crescut cu 101,66 mil. USD, iar cele ale societăţilor nefinanciare, gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ au scăzut cu 82,20 mil. USD). De asemenea, la sporirea activelor au contribuit creditele comercia­le şi avansurile acordate de rezidenţi nerezidenţilor în sumă netă de 7,53 mil. USD.

Majorarea netă a pasivelor financiare la articolul “alte investiţii” a fost determinată de creşterea netă a angajamentelor sub formă de împrumuturi cu 327,91 mil. USD, credite comercia­le şi avansuri primite de rezidenţi de la parteneri comerciali nerezidenţi cu 9,08 mil. USD, numerar şi depozite cu 4,26 mil. USD. Pasivele sub formă de alte angajamente au scăzut cu 1,00 mil. USD.

Împrumuturile în cadrul altor investiţii au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 331,27 mil. USD (activele s-au diminuat în bază netă cu 3,36 mil. USD, iar pasivele au crescut cu 327,91 mil. USD). Pe parcursul trimestrului II 2020, au fost valorificate împrumuturi din exterior în sumă totală de 426,66 mil. USD, dintre care pe termen lung – 421,11 mil. USD. Rambursările totale au constituit 98,75 mil. USD, dintre care ale împrumuturilor pe termen lung – 96,22 mil. USD.

Activele financiare externe ale rezidenţilor sub formă de investiţii directe au înregistrat o creştere netă de 3,67 mil. USD, determinată de participaţiile rezidenţilor în capitalul întreprinderilor de peste hotare, care au crescut cu 3,59 mil. USD, precum şi de majorarea cu 0,28 mil. USD a datoriilor filialelor din străinătate faţă de investitorii direcţi din Republica Moldova. Totodată, investitorii străini direcţi au rambursat 0,20 mil. USD din datoriile lor faţă de filialele din Republica Moldova.

Pasivele sub formă de investiţii directe au înregistrat o diminuare netă de 22,89 mil. USD, ce a rezultat preponderent din rambursările nete ale datoriilor (sub formă de împrumuturi, credite comerciale şi alte datorii) întreprinderilor-fiice rezidente faţă de investitorii lor direcţi de peste hotare în sumă de 28,55 mil. USD, precum şi din pierderile nete de 3,33 mil. USD suportate de întreprinderile rezidente cu capital străin direct pe parcursul trimestrului. Concomitent, au fost înregistrate intrări de capital sub formă de participaţii şi acţiuni în valoare netă de 8,99 mil. USD.

Ieşirile de capital au depăşit intrările

Stocul activelor sub formă de investiţii directe a însumat 342,38 mil. USD, în creştere cu 3,0 la sută comparativ cu 31.12.2019. Activele sub formă de investiţii de portofoliu şi derivate financiare au înregistrat un stoc de 16,44 mil. USD (+8,2 la sută). Activele sub formă de alte investiţii s-au majorat pe parcursul primei jumătăţi a anului 2020 cu 5,1 la sută, constituind 1 978,35 mil. USD. Componenta de bază a acestora – stocul activelor sub formă de numerar şi depozite – a constituit 1 214,37 mil. USD, majorându-se cu 10,6 la sută pe parcursul semestrului I 2020, ca rezultat al majorării stocului activelor sub formă de numerar şi depozite ale băncilor licenţiate cu 141,14 mil. USD şi al micşorării mijloacelor financiare ce aparţin altor sectoare cu 24,73 mil. USD.

Situaţia dificilă, dar şi incertitudinea de pe plan extern a făcut ca o parte din investitori să-şi scoată capitalul din R. Moldova. Astfel, este pentru prima dată după criza din 2009 când ieşirile de capital au depăşit intrările. Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că în trimestrul doi al anului curent, ieşirile de capital au însumat 62,94. mil. USD comparativ cu 40 mil. USD – intrările de capital.

Totodată, investiţiile directe peste hotare ale rezidenţilor R. Moldova au înregistrat, în trimestrul II 2020, ieşiri nete de capital în valoare de 3,61 mil. USD, compuse din participaţii la capitalul social al întreprinderilor afiliate din străinătate.

Economiştii sunt de părere că investiţiile în R. Moldova sunt afectate de situaţia politică, corupţia şi birocraţia, insuficienţa resurselor umane calificate, infrastructura pieţei slab dezvoltată. Pentru dezvoltarea climatului investiţional în ţară, este necesară perfecţionarea managementului administrării organelor centrale şi locale pentru a ajuta investitorii, inclusiv cei străini, la fiecare etapă a procesului investiţional în economia naţională.

Sectoarele prioritare ale economiei pentru atragerea capitalului sunt: prestarea serviciilor antreprenorilor, elaborarea produselor de tehnologii informaţionale, dezvoltarea industriei electronice, dezvoltarea industriei uşoare, producerea pieselor pentru serviciile auto, sectorul agroindustrial, turismul, logistica transportului, dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Soluţionarea eficientă a acestor probleme va permite asigurarea realizării scopurilor strategice ale dezvoltării economiei naţionale.

Victor Ursu

capital.market.md

Serviciul Fiscal de Stat a pus ochii pe moldovenii care fac pariuri pe site-uri din străinătate și nu plătesc impozite din câștigurile obținute. Informația a fost confirmată de către reprezentanții unor servicii de plăți online din Republica Moldova, care au solicitat anonimatul. Potrivit lor, fiscul le cere informații despre transferurile făcute spre site-urile de pariuri sportive de peste hotare și sumele primite de către utilizatori de la case de pariuri. Ulterior, jucătorii care obțin profit primesc scrisori cu somația să plătească impozite din sumele câștigate.

Potrivit datelor sistemelor de plăți online, în țara noastră sunt activi, în diferite perioade, între 60 de mii și 200 de mii de jucători care fac pariuri pe evenimente sportive. Rulajul mizelor este de până la 2 miliarde de lei pe an.

Solicitați de Ziarul NAȚIONAL, reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat au precizat că periodic se efectuează controale fiscale la agenții economici rezidenți, care intermediază desfășurarea jocurilor de noroc și pariuri sportive, în vederea identificării persoanelor fizice care obțin venituri de la câștigurile din jocurile de noroc și a pariurilor de peste hotare.

Deși Fiscul nu a precizat ce sume au fost încasate deja la buget din această activitate, inspectorii fiscali spun că față de persoanele fizice identificate sunt aplicate măsuri de conformare voluntară. Adică jucătorilor le sunt expediate scrisori, în care sunt informați despre câștigurile obținute, prevederile legislației în vigoare, precum și necesitatea declarării venitului obținut.

Aparte, acești jucători sunt informați că, dacă nu vor plăti impozitele calculate, SFS își rezervă dreptul de aplicare a măsurilor de conformatre forțată, inclusiv prin aplicarea amenzilor și acționarea în judecată.

Impozitul este de 12% din diferența pozitivă dintre suma mizei făcute și a câștigului obținut. De exemplu, dacă în jucător face un pariu de 10 mii de lei și obține în urma prognozei corecte 12 mii de lei, suma impozitului va fi dedusă din câștigul de 2 mii de lei, minus 240 de lei, câștigul neimpozabil, iar jucătorul primește suma netă de 11548 de lei.

În Republica Moldova există un singur site autorizat de pariuri sportive – 7777.md, unde impozitul se reține automat, când câștigul se transferă în contul jucătorului. Potrivit legislației din țara noastră, site-urile de pariuri sportive de peste hotare își desfășoară ilegal activitatea în Republica Moldova, iar conform practicii internaționale, accesul la ele trebuie să fie blocat.

La sfârșitul anului trecut, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a inițiat un proces penal pe faptul încasării de către serviciile de plată online a banilor de la persoane fizice pentru site-uri neatorizate de pariuri sportive, dar nu este clar la ce etapă se află investigația.

ziarulnational.md

20 de stații de alimentare pentru automobilele electrice au fost instalate pe teritoriul Republicii Moldova cu contribuția Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE), în baza acordului de finanțare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Potrivit unui comunicat al AEE, suma finanțării este de 2.000.000 lei și a contribuit la implementarea proiectului ,,Orașe verzi durabile pentru Moldova - Catalizând investițiile în orașe verzi durabile in Republica Moldova folosind o abordare holistică de planificare urbană integrată".

„Au fost deja instalate stații de încărcare de tip AC și urmează a fi instalate stații de încărcare de tip DC. Pentru stațiile de tip DC ce urmează a fi instalate, vor fi identificate locațiile cele mai convenabile atât pentru posesorii de automobile cât si pentru infrastructura de transport”, precizează reprezentanții AEE.

Stațiile de alimentare de tip AC au fost deja amplasate în Chișinău, precum și în alte localități:

Mihail Sadoveanu 1A, Chisinau;
Calea Iesilor 83, Chisinau;
Mihai Viteazul 18/1, Chisinau;
Hincesti 146/3, Chisinau;
Vieru 61, Chisinau;
Grenoble 134/3, Chisinau;
Sculeni;
Leuseni;
Nimoreni
Orhei;
Singerei;
Corlateni;
Edinet;
Briceni;
Cimislia;
Stefan Voda;
Leova;
Cahul;
Taraclia;
Ceadir-Lunga.

Conform datelor oficiale, în Republica Moldova sunt în jur de 1500 de automobile electrice, iar numărul acestora este în continuă creștere.

radiochisinau.md

Pandemia a închis ușile Grădinii Zoologice din capitală pentru vizitatori pe parcursul întregii primăveri. Tot din cauza pandemiei, în țară nu au ajuns, din Kamchatka, mai mulți pui de urși, care erau așteptați. Însă, odată cu redeschiderea Grădinii Zoologice, la 1 iunie, numărul vizitatorilor a crescut.

Contactat de IPN, directorul adjunct al Grădinii Zoologice, Sergiu Pânzaru, a spus că, din martie, deși Grădina a fost pentru vizitatori, muncitorii practic nu au avut zile libere. În această perioadă, pe lângă îngrijirea zilnică a animalelor, au fost amenajate noi încăperi, voliere, foișoare și cascade. A fost extins spațiul Curții Țărănești cu animale domestice.

Odată cu redeschiderea Zoo, numărul de vizitatori a crescut, mai ales în week-end. Sâmbătă și duminică la Grădina Zoologică vin peste o mie de vizitatori, iar pentru a evita aglomerațiile, este deschisă și a doua casă de bilete.

Sergiu Pânzaru explică creșterea numărului de vizitatori prin faptul că oamenii au obosit să stea în case în contextul restricțiilor impuse. Mai mult, au fost sistate alte activități. Potrivit lui, această majorare a numărului de vizitatori permite recuperare cheltuielilor suportate în primăvară, când Grădina Zoologică a fost închisă.

Luni Zoo nu lucrează, este zi sanitară, în care se fac lucrări de amenajare.

Sergiu Pânzaru a mai spus că vizitatorii se pot bucura de animalele de la Zoo, inclusiv puii de lup polar, puiul de zebră, puiul de lamă. Grădina Zoologică planifică, de asemenea, o nouă achiziție, însă detalii deocamdată nu pot fi oferite.

Grădina Zoologică este deschisă de marți până duminică, de la 08.00 până la 20.00. Costul biletelor a rămas neschimbat: 30 de lei pentru adulți; 5 lei pentru elevi, studenți și pensionari, iar pentru copiii de până la 7 ani intrarea este gratuită.

ipn.md