Pe strada 31 august din capitală va fi înlocuit iluminatul public și vor fi construite piste pentru cicliști
Pe strada 31 august 1989 din municipiul Chișinău va fi înlocuit în totalitate iluminatul public, vor fi plantați încă 130 de copaci și vor fi construite piste pentru biciclete, transmite MOLDPRES.
Co-proiectantul „Coridorului Verde”, Andrei Vatamaniuc, a prezentat comunității bicicliștilor chișinăuieni detalii tehnice referitoare la executarea proiectului de pe strada 31 august și a spus că pentru bicicliști vor fi rute pe ambele părți ale străzii, în afară de tronsonul dintre străzile Bănulescu-Bodoni și Pușkin, unde acestea vor fi doar de partea Bibliotecii Naționale, astfel încât să evite stația de transport public și intrarea în Muzeul Național de Artă.
Proiectantul a declarat că, în cadrul proiectului, se prevede înlocuirea tuturor pilonilor de lumină cu piloni de ultimă generație, cu becuri de tip LED, care vor putea fi gestionate individual și de la distanță.
De asemenea, Vatamaniuc a declarat că doar un număr mic de copaci vor fi defrișați. ”Toți copacii au fost cartografiați și sunt indicați în proiect. Dintre aceștia, un număr foarte mic va fi defrișat, fiind deja uscați sau bolnavi, iar restul vor rămâne unde sunt. Mai mult, proiectul prevede și plantarea a încă aproximativ 130 de copaci în zonele unde aceștia lipsesc”, a concretizat proiectantul.
La rândul lor, reprezentanții comunității bicicliștilor au menționat că proiectul nu este gândit pentru bicicliști, pistele fiind prea înguste și realizate astfel încât să nu permită deplasarea pe bicicletă ca formă de transport.
Proiectul „Renovarea străzii 31 August 1989 și transformarea ei în „Coridor Verde" este finanțat de BERD și BEI.
Avocată acuză interese de preluare a afacerilor clienților săi
Avocata Angela Istrate acuză interese de preluare a afacerilor clienților săi – companiile de transport autor „Ednateric Trans” și „Transeric Tur” . Comanda ar veni din partea concurenților. Într-o conferință de presă la IPN, Angela Istrate a relatat că, în februarie 2020, cele două companii au fost vizate într-o cauză penală intentată pentru migrație ilegală de persoane, în cadrul căreia organul de urmărire penală nu s-a limitat doar la urmărirea fondatorilor firmelor, dar a purces și la urmărirea managerilor întreprinderii. Au fost dispuse 17 percheziții care nu se încadrează în niciun mod în desfășurarea de percheziții legale, susține apărătoarea.
Potrivit avocatei, perchezițiile au avut loc cu participarea mascaților, fără să existe o încheiere a instanței de judecată prin care să fie dispuse aceste verificări. Autocarele au companiilor au fost oprite în plin traseu național. Cei de la PCCOCS, împreună cu Centrul de trafic pentru ființe umane, și-au permis să dea jos toți pasagerii, să-i interogheze în calitate de martori, să-i intimideze. Ulterior persoanele interogate au fost telefonate și li s-a solicitat să se prezinte și să facă declarații, fără a-i cita legal.
Angela Istrate mai spune că s-a încercat a ridica telefoanele mobile ale șoferilor, prin care asigurau legătura cu companiile care deserveau cursa. La intervenția apărătorilor, telefoane au fost lăsate. Ulterior, perchezițiile au fost contestate și au fost emise încheieri ale instanței de judecată care le-a recunoscut ca ilegale.
Avocata a relatat că la perchezițiile în birourile companiilor au participat persoane care nu erau incluse în grupul de percheziții. Acestea au ridicat hardurile cu datele despre pasageri și datele contabile. Au ridicate telefoanele companiilor, fără să le sigileze. Ulterior răspundeau la telefoane și le spuneau clienților că companiile nu activează și nu vor mai activa.
De asemenea, apărătoarea susține că în cadrul perchezițiilor au fost încălcate și drepturile apărării, avocatei nu i s-a permis să discute în condiții de confidențialitate cu clienții. Angajaților nu li s-a permis să părăsească locul de muncă. Ofițerii de investigații și-au permis să-l invite pe avocat în oficiu și să-l impună să facă declarații, a mai acuzat Angela Istrate.
ipn.md
Provocări majore la adresa sectorului asigurări
Extras din sesizarea (19.11.2020) Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare către Parlamentul, Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie, Centrul Naţional Anticorupţie
Eforturile autorităţii de supraveghere, în mod punctual îndreptate spre revigorarea şi, implicit, curăţarea pieţei de asigurări de entităţi care nu întrunesc criterii şi norme de prudenţialitate, sunt subminate de o atitudine necorespunzătoare, de acţiuni dăunătoare intereselor publice manifestate în timp de unele instanţe judecătoreşti. Astfel, instrumentele legale aplicate de către CNPF în raport cu participanţii pieţei de asigurări sunt în mod constant suspendate/anulate pe cale judiciară. Ameninţările şi riscurile de proporţii la adresa integrităţii şi siguranţei pieţei de asigurări vor genera consecinţe păguboase pentru consumatorii de servicii financiare.
O situaţie absolut de proporţii grave o constituie “cazul “Moldasig” SA” – caz de rezonanţă internă şi internaţională. Judecătorul Olesea Ţurcanu, în cadrul examinării cauzei Wesna LTD vs CNPF, în data de 6 noiembrie curent, a suspendat executarea actelor emise de CNPF în perioada 2016-2017 aferente acţionariatului neconform exigenţelor fit&proper, instituind administrarea specială provizorie, organ executiv unipersonal al SA “Moldasig” fiind desemnată compania de audit SRL “Confidenţial – Audit”; atribuţiile consiliului societăţii fiind transmise companiei de audit SRL “ALTIMEEA” cu delegarea către aceasta a gestiunii pachetului de acţiuni nou-emise în număr de 450 100 unităţi.
Remarcăm că companiile de audit nominalizate exercită gestiunea şi managementul “Moldasig” SA cu semnificative derogări de la prevederile imperative ale Legii nr. 407/2006 cu privire la asigurări.
A se nota că, cota de 80 la sută din capitalul social al “Moldasig” SA, până la emiterea Încheierii Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani (judecător Olesea Ţurcanu) din 06.11.2020, s-a aflat în gestiunea autorităţii de supraveghere, potrivit prerogativelor conferite de art. 29 din Legea nr. 407/2006.
Judecătorul Olesea Ţurcanu, pe lângă încălcările de ordin procedural, a admis încălcarea gravă a legislaţiei pertinente (normelor imperative), aplicabile activităţii în sfera asigurărilor şi domeniului de activitate a autorităţii de supraveghere, implicit, afectând dirijarea şi supravegherea operaţiunilor de management ale asigurătorului.
Au fost ignorate argumentele şi probatoriul prezentat instanţei de către autoritatea de supraveghere, implicit decizii diametral opuse în cazul litigiilor similare intentate de Windon&Flanders (fost acţionar al „Asito” SA) şi Bellefond Invest Limited (fost acţionar al „Alliance Insurance Group” SA) în raport cu deciziile CNPF, cererile reclamanţilor privind suspendarea executării actelor administrative individuale fiind respinse. Cele menţionate, cu referinţă la judecătorul Olesea Ţurcanu, denotă lipsa de cunoştinţe sau practică în domeniul de aplicare a legii, în speţă care se soluţionează, precum şi o neglijenţă totală a legislaţiei aferente prerogativelor şi responsabilităţilor CNPF (per ansamblu) şi în privinţa domeniului asigurărilor, în particular (Legea nr. 407/2006).
Prin prezenta, focusăm atenţia autorităţilor de resort că CNPF, fiind constrânsă să reacţioneze în stil pompieristic, în data de 10.11.2020, a depus Cererea de recurs asupra Încheierii din 06.11.2020 (pronunţată în ziua de vineri, ora 18-00). Simptomatic şi semnificativ este faptul că contrar prevederilor art. 242 din Codul administrativ (transmitere neîntârziată), până în prezent (19.11.2020) dosarul, inclusiv cu Cererea de recurs şi cu încheierea instanţei, nu a fost transmis Curţii de Apel pentru examinare.
Situaţia creată implică pericole iminente prin manifestarea automată şi evidentă a riscurilor asociate managementului/guvernanţei “Moldasig” SA, or prin instituirea, de către instanţă a administrării speciale prin analogie, în lipsa unor evaluări imperative şi contrar cerinţelor de competenţă profesională, este expusă riscului administrarea corectă şi prudentă a activităţii asiguratorului. Iar, în condiţiile deţinerii unei poziţii de top în clasamentul asigurătorilor (o cotă de piaţă de peste 15% asociată asigurărilor generale şi deţinerea a peste 25% din total active nete per piaţă, la situaţia din 30.06.2020) se conturează riscuri care vizează incertitudini şi, eventual, instabilitate asociată întregului sector de asigurări.
În această ordine de idei şi din considerentele expuse, Comisia Naţională a Pieţei Financiare solicită respectuos autorităţilor/instituţiilor statului documentarea şi luarea de atitudine, în sensul neadmiterii:
• ignorării de către instanţele judecătoreşti a cadrului normativ aferent reglementării şi supravegherii domeniului de asigurări;
• desconsiderării statutului Comisiei Naţionale “...investită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă,...” (temei: Legea nr. 192/1998);
• prejudicierii – financiare şi reputaţionale – a statului, costurile eventuale, în cazul “îndreptăţirii” acţionariatului/managementului neconform, constituind zeci şi sute de milioane;
• tolerării şi încurajării unor participanţi profesionişti ai pieţei de asigurări care, în mod conştient gestionează afaceri precipitat insolvabile, sfidează interesele vitale ale clienţilor – beneficiari de servicii financiare, cu consecinţe dăunătoare acestora.
Spaghetti, tagliatelle sau macaroni. Clasificarea pastelor făinoase care se produc în Moldova și în lume
Clasificarea pastelor făinoase după formă și lungime și lista producătorilor din Moldova care ne oferă tăieței și alte tipuri de paste.
Pastele făinoase sunt un produs alimentar, făcut pe bază de făină albă, integrală sau din diferite cereale, cum ar fi grâul, orezul, porumbul, secara, hrișca sau soia. Deseori la producerea lor să adaogă sare și ouă. Pastele sunt produs popular în bucătăria mai multor popoare, dar se asociază mai ales cu cea italiană și asiată. Pentru europeni, de exemplu, cele mai preferate și obișnuite sunt pastele făcute din făină de grâu, iar asiaticii, inclusiv chinezii, preferă pastele făcute din făină de orez.
Conform unor surse pastele făinoase erau cunoscute în Sicilia încă din anul 826 d.Hr., fiind preparate din grâul cultivat local, alte surse însă indică faptul că ele au fost aduse în Italia de către Marco Polo după expediția sa în Orientul Îndepărtat, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Pe teritoriul Asiei însă, se presupune că chinezii făceau paste încă din anul 3000 î.H.
De atunci și până în zilele noastre, pastele au fost diversificate și au devenit produse de bază pentru multe bucătării din întreaga lume. Totuși ele se consideră un produs specific italian, motiv pentru care denumirile pastelor autentice au sufixele -ini, -elli, -illi, -etti, -oni, -one. Majoritatea denumirilor de paste nu au echivalent în limba română sau în alte limbi, iar producătorii de cele mai deseori utilizează denumirea originală, italiană.
Clasificarea pastelor
După lungime:
- pasta lunga (paste lungi) – spaghetti, fetuccine, tagliatelle (tăieței), pappardelle, vermicelli, fidelini (fidea), bigoli, linguini, etc.
- pasta corta (paste scurte) – farfalle (fluturași), penne, fusilli (sfredeluși), macaroni (cornișoare), conchiglie (scoici), canneloni, ruote, gemelli, tortiglione, orzo, ziti, etc;
- pasta ripiena (paste umplute) - tortelini, ravioli, mezzelune, agnolotii, etc.
După formă:
- tubulare – penne, ziti, bucatini, macheroncelli, etc;
- fire/linii – spaghetti, capelli d’angelo, stringozi, etc;
- benzi late – tagliatelle, pappardelle, fetucine, etc;
- foi – lasagna;
- alte forme – fusilli, farfalle etc.
Pastele făinoase mai pot fi clasificate după tipul de făină utilizat, după relief: pasta lisce (netede) și pasta rigate (striate); după culoare, în cazurile când la producerea lor se adaugă pastă de roșii, spanac, sfeclă, etc., după modul de producere: pasta fresca (paste proaspete), pasta secca (paste uscate). Produsele, care se fierb imediat după preparare, cum ar fi ravioli, sunt numite pasta fresca, iar macaroanele, de exemplu, sunt pasta secca, deoarece ele mai întâi se usucă şi abia după asta se fierb.
Varietatea tipurilor de paste nu se limitează la varietățile enumerate mai sus. Producătorii vin frecvent cu inovații, creând forme și culori din ce în ce în ce mai diferite, iar pentru pastele făcute acasă există numeroase posibilități de a adapta și inventa rețete noi. Colțunașii nostri tradiționali tot intră în categoria pastelor făinose.
Paste făinoase produse în Moldova
Pastele făinoase sunt bogate în carbohidrați, ne asigura porția necesară de energie și pot fi preparate cu ușurință în combinație cu alte bucate, cum ar fi legumele, brânzeturile sau carnea. Este un produs destul de popular în Moldova, iar pe piața locală putem găsim o mare varietate de paste produse în România, Italia, Rusia sau Turcia, dar și numeroși producători autohtoni.
Cel mai mare producător de panificație din Moldova, compania Franzeluța SA ne oferă în jur de 15 tipuri de paste, obţinute din faină de grâu şi apă, cu sau fără adaos de alte ingrediente folosite pentru mărirea valorii nutritive sau îmbunătățirea gustului. Cele mai cunoscute consumatorilor sunt pastele clasice de tip spaghetti cu denumirea Spicușor. Un alt brand, deseori întâlnit în magazine și supermarketuri este Mariţa, un produs al companiei Cascadvin SRL, paste făcute din făină albă, ce nu conţin coloranţi sau aromatizatori. Societatea comercială Garma-Grup SRL din orașul Hîncești produce mai multe tipuri de paste sub brandul Pan Makaron, făcute din grâu ales, prelucrat cu utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, ce păstrează intacte substanțele nutritive. Compania Beatrice-Com SRL din municipiul Chișinău ne oferă și ea câteva tipuri de paste făinoase, făcute din propria făină de grâu.
Din producătorii mai mici am putea evidenția compania Rusalepaste SRL (brandul Carpini), care oferă mai multe varietăți de paste făinoase, inclusiv raviolii. Pastele sunt fabricate după o rețeta exclusiv italiană, cu utilizarea făinii de grâu „Durum” și cu ouă proaspete de găină. Compania Atan Tehno SRL este specializată în producerea tăiețeilor și a pastelor de casă cu diverse adaosuri și ingrediente sub brandul Paste CuCa. Brandul AMMI (Vitarina Prim SRL) este o afacere de familie, specializată în producerea tăiețeilor de casă tradiționali, cu ouă proaspete, oferind un asortiment de paste de diferite forme și mărimi, inclusiv paste din făină de grâu tare. Recent pe piață au apărut tăiețeii Ewig, făcuți din făină de grâu de calitate superioară și ouă de găină de casă. În Moldova se produc și tăieței cu ouă de prepeliță. Aceste produse ne sunt oferite de brandul Darurile Prepeliței și SRL Juglan Prim, ferma de prepelițe "Pit Palac".
Obligaţiunile municipale – instrument de dezvoltare a comunităţilor locale
Emisiunile de obligaţiuni municipale, care ar oferi resurse financiare administraţiilor locale, pentru a lansa proiecte de dezvoltare, este un proces mult întârziat în Republica Moldova.
E adevărat că avem municipii cu o putere financiară slabă. Iar aceasta scade şansa de a atrage investitori pentru a procura obligaţiuni şi, respectiv, a investi în proiecte. De asemenea, procesul este complex. Aceste şi alte probleme îngrădesc calea de obţinere a fondurilor pentru implementarea unor proiecte în folosul comunităţii prin emisia de obligaţiuni municipale.
Dar anume insuficienţa resurselor financiare la Autorităţile Publice Locale (APL) reprezintă principalul motiv de stagnare a dezvoltării localităţilor din Republica Moldova, fie că e vorba de sisteme de apeduct şi canalizare sau infrastructură pentru platforme industriale. Peste 70 la sută din veniturile APL provin din transferurile de la bugetul de stat. Pe de altă parte, gradul de îndatorare a APL este unul nesemnificativ. Însă, „deşi legislaţia prevede posibilitatea emisiunii de obligaţiuni municipale de către APL de toate nivelele, până la moment niciuna din respectivele entităţi nu a făcut un asemenea pas. Cauzele sunt multiple, atât de ordin legislativ, investiţional sau chiar de infrastructură financiară. Pe de o parte, interacţiunea cu piaţa de capital necesită competenţe financiare şi de prognozare economică deosebite din partea APL. Pe de altă parte, cadrul legislativ actual nu pare a fi favorabil atât emisiunii, cât şi investirii în obligaţiuni municipale. De asemenea, piaţa de capital naţională rămâne în continuare în umbra sistemului bancar, posibilităţile oferite de aceasta fiind limitate, dar, în acelaşi timp, puţin cunoscute”, constată experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.
Pentru a ajuta APL-urile să folosească acest instrument şi, totodată, a contribui la eficientizarea legislaţiei naţionale privind emiterea obligaţiunilor municipale, „Expert-Grup” a realizat Studiul „Obligaţiunile municipale – instrument de dezvoltare a comunităţilor locale”, în cadrul proiectului „Obligaţiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale”.
„Scopul acestui proiect este să sporim capacităţile APL-urilor în emiterea obligaţiunilor municipale, pentru a finanţa investiţiile capitale în concordanţă cu priorităţile locale şi practicile de bună guvernare”, menţionează Adrian Lupuşor, director executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.
Ce sunt obligaţiunile municipale?
Termenul „obligaţiuni municipale” se referă la valorile mobiliare emise de oraşe sau alte forme administrativ-teritoriale locale. Conform legislaţiei naţionale – instrumente de datorie ce pot fi emise de autorităţile administraţiei publice locale care în Moldova pot fi de nivel I – primării şi de nivel II – raioane şi unităţi teritoriale autonome. Autorităţile locale se pot împrumuta prin emisia de obligaţiuni pentru a obţine finanţare, de regulă, pentru investiţii capitale, sau refinanţarea unei datorii pe termen lung contractată anterior, constată experţii.
De ce APL nu fac emisiuni de obligaţiuni?
De ce nu avem nici o emisiune de obligaţiuni, în condiţiile în care ţările vecine folosesc, mai mult sau mai puţin, acest instrument, pentru ca municipiile să obţină resurse de finanţare? Există mai mulţi factori care descurajează aceste investiţii. În opinia autorilor studiului, este vorba despre tratament fiscal nefavorabil investitorilor în raport cu alte instrumente, cum ar fi valorile mobiliare de stat (VMS), care nu se impozitează; limite de îndatorare mici raportate la veniturile administraţiilor publice locale (de 30% pentru municipiile Chişinău şi Bălţi şi de doar 20% pentru celelalte APL-uri). Mai ales în municipiile mici, cu o industrie slab dezvoltată, cu o putere financiară la fel de slabă, cu afaceri şi venituri, care nu le permit să facă investiţii prin emisiunea de obligaţiuni. Totodată, este interzisă emisiunea în valută străină, mai constată Expert-Grup. Şi în aceste condiţii nu ai cum să atragi investitori străini, dar şi pe cei din diasporă, care în primul rând ar fi interesaţi să susţină APL din locurile de baştină. Şi atunci posibilităţile de a atrage investiţii prin emisia de obligaţiuni sunt limitate la minimum. Ba chiar, nu există.
În acelaşi timp, pentru ca să emită obligaţiuni, administraţiile publice locale trebuie să treacă printr-un proces destul de complicat. Dacă e să ne referim punctual, acest proces include 10 paşi: avizul Ministerului Finanţelor, pregătirea prospectului de emisie, aprobarea prospectului de către CNPF, derularea ofertei publice, notificarea privind rezultatele, raportul APL privind datoria, decizia autorităţilor locale, închiderea ofertei publice, înregistrarea rezultatelor emisiunii, circulaţia şi stingerea obligaţiunilor. Este un proces complicat, dar care merită eforturi, or e vorba de bani, de mulţi bani, dar, pe de altă parte, şi de riscuri majore de îndatorare, pe care dacă nu o onorezi intri în faliment, dar şi compromiţi definitiv acest instrument financiar. Însă, ca şi într-o altă operaţiune financiară, obligaţiunile trebuie asigurate pentru a fi stinse la termen.
Nu poţi să faci emisiuni pentru a finanţa proiecte importante, atunci când eşti limitat întru a preveni riscul îndatorării excesive. Limita de îndatorare este, cu precădere, de 20% din venituri excluzând transferurile cu destinaţie specială. Dar mai trebuie să ai competenţe financiare şi de prognozare economică deosebite pentru a face o emisiune. Regulile poate şi sunt dure, dar ele vin să protejeze, pe de o parte, pe cei care vor investi, iar pe de alta – administraţiile publice locale care ar face emisiuni. Este vorba şi despre condiţiile în care pot fi emise obligaţiuni municipale, scopul emisiunii, avizul Ministerului Finanţelor, etapele procesului de emisiune, precum şi rambursarea împrumuturilor atrase urmare a emisiunii de obligaţiuni.
În opinia autorilor studiului, analiza bugetelor locale este crucială în contextul discuţiilor privind obligaţiunile municipale, în vederea respectării normelor prudenţiale şi evitării transformării acestui instrument în aventuri financiare sau electorale.
Ce propun autorii studiului?
În primul rând, dar nu şi ultimul, uniformizarea regimului fiscal aferent investiţiilor. Apoi, stabilirea posibilităţii, privind emisiunea de obligaţiuni în valută străină. Extinderea până la 30% a limitei de îndatorare pentru toate APL-urile. Dezvoltarea unui program naţional de achiziţie a obligaţiunilor municipale. O condiţie obligatorie pentru succes sunt şi procedurile simple pentru emisie.
Cât de dezvoltate sunt emisiunile de obligaţiuni în alte state?
Expertul Stas Madan apreciază că SUA este pe departe lider incontestabil în acest sens. Valoarea emisiunilor este de circa 3,3 trilioane de dolari şi este principalul instrument de finanţare a administraţiilor locale. În Europa Centrală şi de Est şi CSI acest instrument a apărut după 1990, odată cu descentralizarea politică şi fiscală. „Există câteva precondiţii pentru succesul obligaţiunilor municipale care rezultă din bunele practici internaţionale. Aici vorbim, în primul rând, de tratamentul fiscal al acestui instrument financiar, necesitatea elaborării unui plan de investiţii bine conceput şi, desigur, respectarea anumitor filtre a controlului public pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice, în general, şi managementul datoriei locale”, menţionează Stas Madan.
În România, de exemplu, în anul 2019 au fost înregistrate 38 de emisiuni, în volum de 3,3 miliarde RON, dintre care 37 sunt disponibile la Bursa de Valori de la Bucureşti pentru investitori. Obligaţiunile au fost emise cu o scadenţă de 5-30 de ani. Dar, atenţie, 2/3 din totalul emisiunilor au fost făcute la Bucureşti. Adică într-un municipiu cu putere financiară mare. Printre investitori se numără bănci şi fonduri deschise de investiţii, persoane fizice. Limita de îndatorare este de 30%. Iar cadrul fiscal presupune scutire de impozitul pe venit. Siguranţa rambursării o prezintă Legea insolvenţei primăriilor şi Acordul de garantare.
Ce spun experţii?
Tatiana Ivanicichina, secretară de stat a Ministerului Finanţelor: „Susţinem ca APL-urile să beneficieze de instrumente de finanţare sustenabilă, astfel încât acestea să nu depindă doar de finanţările de la bugetul de stat sau de la băncile comerciale”.
„Autonomia financiară a APL-urilor este un element-cheie pentru eficientizarea acestora. Scopul proiectului este nu doar de a oferi suport APL-urilor în procesul de emisie a obligaţiunilor, dar şi în managementul transparent şi eficient al acestor resurse”, este de părere Ecaterina Vâlcu, reprezentantă a Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova.
În opinia lui Viorel Furdui, preşedintele Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), „există un suficient pachet de iniţiative şi propuneri în direcţia aceasta, este un instrument modern şi necesar de implementat. Acest instrument e în strânsă legătură cu procesul de asigurare a unei autonomii financiare a APL-urilor”.
Un rol foarte important pentru demararea procesului, menţionează Nina Dosca, vicepreşedintă a Consiliului de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), „este şi interesul profesional din partea APL-urilor de a studia acest instrument şi a atrage investiţiile necesare în localităţi”.
„În contextul în care avem reglementări bine definite în ceea ce priveşte întregul proces de emisie a obligaţiunilor, nouă ne rămân de soluţionat două probleme-cheie întru impulsionarea acestui proces: cum facem ca aceste obligaţiuni municipale să devină atractive, adică să le scutim de impozit nu pe un an-doi, dar să fie scutite, dacă nu definitiv, atunci cel puţin pe o perioadă de 10-20 de ani. A doua problemă este cum convingem BNM să permită ca să fie efectuate achitările pentru obligaţiunile emise şi în valută străină, fiindcă CNPF a înaintat de câteva ori proiecte de modificare a legii pieţei de capital, care specificau posibilitatea de a emite valori mobiliare şi în valută străină, însă, cu regret, aceste iniţiative nu au fost susţinute”, a mai spus Nina Dosca.
Ea a subliniat că „etapele emisiei nu se deosebesc cu nimic de cele din ţările vecine, inclusiv România, prospectul elaborat de CNPF este aliniat la directivele europene. Dacă e să ne referim la termene, este clar că cu cât mai calitativ o să fie perfectate documentele, cu atât mai repede vor fi acestea examinate de către autorităţi. Dacă e să ne referim la costuri, pentru emisiile obligaţiunilor municipale sunt stabilite cele mai mici costuri. De exemplu, taxa prevăzută pentru a fi percepută de către CNPF este de doar 0,01 la sută din volumul emisiei. Avem asociaţii de economi şi împrumut care îşi desfăşoară cu succes activitatea, deci există bani, economii, care ar putea fi plasate eficient, prin intermediul pieţei de capital. De ce nu ar fi investite în proiecte sociale, de care vor putea beneficia localităţile. CNPF este gata de a facilita acest proces şi a acorda suport la fiecare etapă de emisie”.
În cadrul acestui proiect, „Expert-Grup” lansează şi un concurs pentru selectarea a trei APL-uri care vor beneficia de suportul organizaţiei privind emisiunea obligaţiunilor municipale şi gestionarea eficientă şi transparentă a acestora. Este adevărat că nu este momentul cel mai potrivit pentru a emite obligaţiuni, pandemia schimbă datele problemei, însă odată şi odată carul ar trebui să fie urnit din loc.
O bere din Moldova a fost premiată cu argint la una din cele mai prestigioase competiții din lume
Producătorul local Litra Brewing Co a primit o distincție deosebită la una din cele mai dificile competiții de bere din lume - European Beer Star.
Producătorul local Litra Brewing Co a primit o distincție deosebită la una din cele mai dificile competiții de bere din lume - European Beer Star. Berea Litra Tyask Cuvee Blanc a câștigat medalia de argint la categoria “Bere cu fructe” și fost recunoscută de organizatori drept „... una din cele mai bune din lume!”. În această categorie, berea din Moldova a cedat doar berii italiene BorderWINE de la Birrifico Apauno.
European Beer Star este una din cele mai populare și dificile competiții de bere din lume și se desfășoară anual în Germania. La ediția din acest an au participat peste 2000 de producători din 42 de țări, berile cărora au fost testate în orb de un juriu compus din 70 de experți, fiind aleși câte trei câștigători în fiecare categorie. În cadrul acestei competiții se pune accent pe berile de înaltă calitate, care sunt autentice și pline de caracter. Se acordă o atenție deosebită varietăților de bere care își au originea în Europa.
Litra Tyask Cuvee Blanc este o bere mai puțin obișnuită, o combinație de struguri, malț și hamei german nobil, care o plasează la limita dintre bere și vin. Îi sunt caracteristice notele de malț și biscuiți, are o aciditate puternică și nuanțe de Sauvignon Blanc. Concentrație de alcool este de 8%.
Deprecierea activelor a tăiat o treime din profitul bancherilor
Sectorul bancar a întâlnit criza pandemică bine capitalizat şi pe un morman de bani. Lichiditatea curentă a băncilor constituia 51,3% la sfârşitul semestrului unu al anului curent în condiţiile în care valoarea minimă cerută de banca centrală este de 20%. În şase luni ale anului, băncile au contabilizat un profit de aproape jumătate de miliard de lei, cu 43% mai puţin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).
Micşorarea profitului este determinată, în mare parte, de majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 36,6% (616,4 mil. lei), preponderent, ca urmare a majorării deprecierii la activele financiare. Concomitent, s-au majorat şi cheltuielile cu dobânzile cu 2,4% (16,1 mil. lei).
Totodată, a fost înregistrată majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 11,2% (152,2 mil. lei). Veniturile din dobânzi s-au micşorat cu 0,7% (16,1 mil. lei) ca urmare a micşorării ratei medii la credite în monedă naţională de la 8,08% la 30.06.2019 până la 7,91%.
Veniturile totale au constituit 3,7 miliarde lei, majorându-se, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu 136,1 mil. lei (3,9%). În structura veniturilor, veniturile din dobânzi ocupă o pondere de 58,6% (2,1 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 41,4% (1,5 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 3,0 miliarde lei, majorându-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 632,5 mil. lei (26,7%). Cheltuielile cu dobânzile au constituit 23,2% din totalul cheltuielilor (0,7 miliarde lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 76,8% din totalul cheltuielilor (2,3 miliarde lei).
La sfârşitul semestrului unu, rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului au constituit 1,4% şi, respectiv, 7,8%, fiind în descreştere cu 1,1 p.p. şi, respectiv, cu 6,8 p.p. comparativ cu sfârşitul anului precedent.
Peste o treime din bani băncile îi ţin la BNM
Mai mult de jumătate din activele sectorului bancar sunt concentrate în active lichide. Cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 38,3%, valorile mobiliare lichide – 30,6% şi mijloacele interbancare nete – 18,7%. Pe parcursul anului 2020, a descrescut ponderea depozitelor la BNM cu 7,3 p.p., urmare a micşorării normei rezervelor obligatorii deţinute de bănci de la 42,5% până la 34%. Totodată, a crescut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 4,9 p.p., a mijloacelor interbancare nete cu 1,5 p.p. şi a numerarului cu 1,0 p.p.
La sfârşitul semestrului unu, rata fondurilor proprii totale pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 26,8%, fiind în majorare cu 1,6 p.p. faţă de finele anului precedent. Limita reglementată a fost respectată de fiecare bancă şi a variat între 19,2% şi 49,3%. Fondurile proprii totale au constituit 12,6 miliarde lei şi au înregistrat o creştere de 9,6% (1,1 miliarde lei). Creşterea fondurilor proprii a fost determinată, în special, ca urmare a includerii de către 2 bănci în calculul fondurilor proprii a profitului pentru anul 2019 (ca rezultat al permisiunii BNM).
Banca centrală susţine că băncile au respectat indicatorii prudenţiali cu privire la expunerile mari şi la expunerile faţă de persoanele lor afiliate.
Totodată, la o bancă, raportul dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor din credite faţă de clienţi sau grup de clienţi aflaţi în legătură, care constituie după mărime primele zece expuneri din credite, şi portofoliul total de credite este mai mare decât limita prudenţială de 30% la sută. Având în vedere că banca respectă cerinţa suplimentară de fonduri proprii pentru excedentul respectiv, depăşirea limitei de 30% nu constituie o încălcare.
Active de aproape 100 de miliarde de lei, dintre care 40% sunt credite
Activele totale ale băncilor moldoveneşti constituie 94,7 miliarde lei, majorându-se pe parcursul semestrului I al anului 2020 cu 4,6% (4,1 miliarde lei). Soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 43,9% din totalul activelor sau 41,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 2,8% (1,1 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul semestrului I al anului 2020 s-a majorat cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate industriei energetice – cu 57,8% (314,4 mil. lei) şi la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului – cu 9,15% (570,9 mil. lei).
Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au avut o pondere de 15,6% (14,8 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 2,6 p.p. mai mare în comparaţie cu sfârşitul anului 2019.
Celelalte active, care constituie 40,5% (38,4 miliarde lei), sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.
În ceea ce priveşte creditele neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor acestea s-au majorat cu 0.25 p.p., constituind 8,7%, indicatorul variază de la 3,3% până la 20,1% în funcţie de bancă. Totodată, creditele neperformante în valoare absolută s-au majorat cu 5,9% (201.0 mil. lei), constituind 3,6 miliarde lei. La fel, în perioada analizată s-a majorat şi ponderea creditelor expirate de la 4,8% până la 5,8% în legătură cu înregistrarea restanţelor la plăţi de către debitori.
Totodată, a continuat tendinţa de majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea au crescut cu 3,4 miliarde sau 5,0% în perioada de referinţă, constituind 71,8 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 65,9% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 33,9% şi depozitele băncilor – 0,2%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor fizice cu 1,7 miliarde lei (3,8%) şi a depozitelor persoanelor juridice cu 1,7 miliarde lei (7,4%).
În totalul depozitelor, 55,8% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a micşorat cu 286,8 mil. lei (0,7%), constituind 40,1 miliarde lei. Depozitele în valută au constituit 44,2% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 3,7 miliarde lei (13,2%), alcătuind 31,7 miliarde lei. Creşterea a fost determinată de atragerea depozitelor în valută, echivalentul a 3,5 miliarde lei şi, totodată, de diferenţa de curs valutar ce a alcătuit (+0,2) miliarde lei.
Chiar dacă raportul credite versus depozite a crescut de la 0,56 în 2018 la 0,59 în 2019, acesta este departe de valoarea de 0,81 din anul 2013, an ce a precedat furtul miliardului. În ultimii doi ani, ritmul de creştere a creditelor noi acordate în monedă naţională a constituit 20,5% şi, respectiv, 22,5%. Un salt spectaculos au înregistrat împrumuturile în monedă naţională acordate persoanelor fizice cu 36,5% în anul 2018 şi 36,2% – în anul 2019. Majorarea a fost influenţată de creditele imobiliare, care în 2019 au însumat 3,1 miliarde de lei, aproape de patru ori mai mult faţă de 2017. Acordarea împrumuturilor imobiliare a fost influenţată de Programul Prima Casă, dar şi de dobânzile joase operate de bănci ca urmare a relaxării ratei de politică monetară de către BNM.
Totodată, relaxarea graduală a politicii monetare către BNM la nivelul de 3% şi a normei rezervelor obligatorii de la 42,5% la 32% a eliberat din bănci o parte din lichidităţi. Banii au fost direcţionaţi pentru acoperirea deficitului bugetar prin valorile mobiliare de stat de circa 6 miliarde de lei.
Victor Ursu
În Moldova se produce un cașcaval unic în lume, din lapte de măgăriță
Un producător local de brânzeturi artizanale, a creat un produs unic pentru Moldova, dar și pentru întreaga lume, cașcaval din lapte de măgăriță.
Un producător local de cașcavaluri și brânzeturi artizanale, a creat un produs unic pentru Moldova, dar și pentru întreaga lume. E vorba de cașcavalul maturat, produs din cel mai rar lapte, cel de măgăriță. Autorul acestui produs este Thierry Ernst, un francez, care locuiește în satul Horodiște, Rezina și este deja cunoscut consumatorilor pentru cașcavalurile sale, mai puțin obișnuite. Invenția este una de-a dreptul unică, deoarece laptele de măgăriţă are puține grăsimi şi nu permite formarea cheagului necesar pentru caşcaval. Totuși producătorul, a reuşit să inventeze tocmai trei formule de producere a caşcavalului maturat, care rămân secrete. Tot el a inventat rețeta de producere a gemului din lapte de măgăriţă. Laptele provine de la o fermă cu 50 de măgăriţe din apropierea satului.
Prețul unui litru este de lapte de măgăriță este de aproximativ 400 de lei, iar costul unui kilogram de caşcaval din lapte de măgăriţă va fi de 10 mii de lei. Este atât de scump deoarece pentru a produce un kg e nevoie de 25 de litri de lapte, iar o măgăriță produce doar 20 de litri pe an (50 ml pe zi). Prețul pentru 100 de grame de gem din lapte de măgăriţă va fi de 100 de lei.
Produsele vor ajunge pe piaţa moldovenească în câteva săptămâni, imediat ce producătorul va obține autorizaţia necesară, iar o parte din ele vor merge la export.
Prin ce se distinge laptele de măgăriță și de ce este considerat un produs miraculos:
- este cel mai apropiat la gust şi compoziţie cu laptele matern;
- are doar între 0,5 şi 1 % grăsime şi nu conţine cazeină care să-l coaguleze;
- este bogat în vitaminele A, B1, B2, B6, C, D, E. Conține de 60 de ori mai multă vitamină C decât cel de vacă;
- are un nivel ridicat de Omega grăsimi 3 şi Omega 6 şi care ajută la scăderea nivelului de colesterol;
- nu conţine bacterii și poate fi băut fără a fi pasteurizat sau fiert;
- este recomandat copiilor, deoarece prin conţinutul bogat în calciu îi protejează de infecţiile gastrointestinale;
- este un remediu excelent împotriva astmei și bronșitei;
- a început să fie utilizat și în industria cosmetică, deoarece hidratează şi catifelează pielea.
ODIMM a anunțat un concurs de subvenții pentru companiile care solicită asistență financiară pentru a-și digitaliza afacerile
Potrivit Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (ODIMM), companiile pot primi finanțare sub formă de grant-uri și / sau vouchere. În cazul subvențiilor, vorbim despre fonduri de până la 200 de mii de lei pentru fiecare beneficiar pentru achiziționarea de noi echipamente tehnologice, mașini și instrumente de lucru necesare pentru digitalizarea și modernizarea procesului de producție, precum și pentru dezvoltarea de soluții software individuale etc.
Voucherele de afaceri asigură furnizarea asistenței de 20 mii lei pentru acces la servicii de dezvoltare web și crearea de pagini sociale. Cererile de participare la concurs sunt acceptate până pe 25 Noiembrie.
Mai multe detalii pe site-ul www.odimm.md.
Trebuie reamintit faptul că selecția beneficiarilor se realizează de către Comitetul de supraveghere al „Instrumentului de sprijinire a digitalizării întreprinderilor mici și mijlocii”. Programul este finanțat din bugetul de stat și completat cu fonduri de la Uniunea Europeană. Instrumentul de sprijin pentru digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii a fost lansat în Iunie pentru a ajuta la dezvoltarea instrumentelor de comerț electronic în contextul restricțiilor impuse în timpul crizei pandemiei. Noul program este conceput pentru a ajuta companiile să construiască site-uri web și magazine online, precum și să ofere granturi pentru achiziționarea de tehnologii și soluții digitale.
Guvernul a modificat unele acte privind identificarea vehiculelor
Cabinetul de miniștri, întrunit astăzi în ședință, a aprobat o serie de modificări la unele hotărâri ale Guvernului. Proiectul este elaborat în scopul aducerii legislației naționale în conformitate cu practicile Uniunii Europene și stabilirea reglementărilor clare privind elementele de identificare ale vehiculelor, transmite MOLDPRES.
Decizia Executivului se referă la hotărârile anterioare care au avut drept scop ajustarea legislației naționale la reglementările europene, inclusiv excluderea numărului motorului ca element de identificare al vehiculului și atribuirea acestuia statut de piesă de schimb, însă în practică acest scop nu a fost atins în totalmente. Numărul motorului a fost exclus din certificatul de înmatriculare a vehiculelor, însă el continuă să fie înregistrat în baza de date a Agenției Servicii Publice (ASP).
„Există cazuri când inspectorii de circulație staționează unitățile de transport și le escortează la parcările speciale pe motiv că numărul motorului existent nu coincide cu cel din baza de date sau numărul nu este suficient de vizibil din cauza uzurii. Astfel, unii inspectori de circulație, având acces la baza de date a ASP, continuă să utilizeze numărul motorului ca element de identificare a vehiculului, ceea ce contravine normelor europene”, indică nota informativă a proiectului.
Această situație s-a creat din cauza că odată cu adoptarea Hotărârii respective a Guvernului (nr. 423/2017) nu au fost ajustate la standardele europene și alte acte care reglementează normele de înregistrare și identificare a vehiculului. Astfel, finalitățile urmărite ale proiectului respectiv este ajustarea legislației naționale la standardele Uniunii Europene și excluderea lacunelor din actele normative în vigoare care contravin Directivelor UE.
Ca urmare, conform prevederilor modificate, în certificatul de înmatriculare se înscriu următoarele date referitoare la motorul vehiculului: capacitatea cilindrică; puterea netă maximă (în kW) (dacă este disponibil); tipul de combustibil sau sursa de putere. Totodată, identificarea vehiculului se efectuează prin verificarea plăcuțelor de înmatriculare și a numărului de șasiu sau numărului de serie al vehiculului.
