Pandemia de coronavirus este o oportunitate mare pentru ca unele persoane să se îmbogățească. 

Unii transportatori aerieni cer prețuri „scandaloase” pentru a zbura cu gheață uscată și alte echipamente medicale, dar capacitatea de transport ar trebui să crească în 2021, când se așteaptă lansarea vaccinurilor COVID-19, a anunțat șeful compartimentului logistic al OMS, citat de Reuters.

Distribuția vaccinurilor către țările cu venituri mici și mijlocii va fi dificilă, din cauza serviciilor aeriene menținute la sol în unele locuri și se poate baza pe chartere, a declarat pentru Reuters Paul Molinaro, șeful OMS pentru suport operațiuni și logistică, scrie agerpres.

Inflația prețurilor a fost o caracteristică în creștere în transportul aerian de mărfuri, cu „creșteri generale, în special din noiembrie”, a spus Molinaro.

El a citat o ofertă de preț primită pentru un transport de gheață uscată, necesară în laborator, care este de aproximativ 20 de ori mai mare decât norma.

“Tocmai am primit o ofertă de la o companie – una mare care va rămâne fără nume – din Dallas (Texas) SUA către Sierra Leone, Freetown – la 105 dolari pe kilogram, ceea ce este scandalos”, a spus el. „Prețul normal” ar fi de la 4 la 6 dolari pe kilogram, a spus el.

Molinaro a spus că o serie de factori au determinat majorarea prețurilor, inclusiv o creștere acomerțului electronic mai mare decât de obicei înainte de Crăciun, în condițiile în care blocajele țin oamenii acasă.

„Așadar, avem o creștere a tarifelor de transport aerian din China din cauza introducerii noului iPhone, din cauza introducerii Play Station 5 și din cauza faptului că produsele sunt oricum la mare căutare”, a spus el.

Economistul-șef al organizției transportatorilor aerieni IATA, Brian Pearce, a declarat reporterilor majorarea tarifelor este urmarea cererii de Crăciun și că prețurile ar trebui să se diminueze la începutul anului viitor la timp pentru furnizarea vaccinurilor.

money.ro

Cum se poate reveni corect la alimentația sănătoasă, care sunt alimentele indicate și cele interzise după perioada de spitalizare cu COVID-19? Cât de importantă este reluarea activității fizice, care sunt exercițiile necesare, durata și ritmul recomandat pentru pacienții care au suportat boala? Despre aceste subiecte au vorbit experții invitați Victoria Ursu, specialistă în nutriție clinică și comunitară și Alisa Tăbîrță, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, USMF, în cadrul webinarului „Alimentația și activitatea fizică după COVID-19”, moderat de Cristina Stratulat, consilier în comunicare la MSMPS. Evenimentul online din 11 decembrie 2020 este parte din campania „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19”, desfășurată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Campania vine în ajutorul persoanelor care au suferit de o formă gravă de COVID-19, oferindu-le recomandări și informații utile pentru a le ușura procesul de reabilitare.

Iată care sunt cele mai importante recomandări privind alimentația și activitatea fizică în perioada de reabilitare după COVID-19:

• Evită alimentele cu efecte inflamatorii:
• Zahărul, făina albă, drojdia, produsele de patiserie;
• Produse marinate sau murate;
• Aromatizatori, aditivi, coloranți.

• Consumă cât mai multe lichide – apă, ceaiuri din plante naturale, chefir, supe-cremă. Acestea vor menține corpul hidratat și vor ajuta la refacerea sa mai rapidă.

• Ține cont de nutrienții necesari pentru o alimentație sănătoasă și echilibrată – micronutrienții (vitaminele și mineralele) și macronutrienții (proteine, lipide, carbohidrați), pe care îi poți include-i în dieta zilnică astfel:
• Mic dejun – terciuri pe bază de cereale (se pot adăuga nuci, banane, lapte) sau omletă cu legume și pâine cu cereale.
• Prânz: proteine – lapte, pește, fructe de mare, ficat (de 1-2 ori pe săptămână pentru aportul de fier), legume coapte, leguminoase (năut, fasole, mazăre etc.), paste integrale și salată.
• Cină – alimente ușor digerabile, cum ar fi salata, supele cremă din diverse legume, brânzeturi.

• Urmează cele mai importante reguli din nutriție:
• Respectarea necesarului caloric în funcție de metabolismul bazal al fiecărei persoane (în general se recomandă 1500 Kcal/zi pentru femei și 2000 Kcal/zi pentru bărbați).
• Varietatea texturii, gustului, aromei – alimentație cât mai diversificată (moale, crocant, lichid, solid, dulce, sărat etc.).
• Moderația – masa se servește așezat, fără grabă, într-o atmosferă plăcută și se mestecă minuțios.
• Personalizarea - regim alimentar personalizat în funcție de efortul fizic, starea de sănătate și preferințe.

• Reia activitatea fizică în perioada post-acută, când ești într-o stare stabilă, prin reeducare respiratorie și creșterea rezistenței și forței fizice.

• Revino la exerciții treptat, de la un tempo lent până la mers, alergat, ciclism, sau alte activități practicate înainte de boală.

• Ține cont de durata exercițiilor fizice – 10, 15 sau 20 de minute pe zi, de 2-3 ori pe săptămână.

• Efectuează exerciții de respirație, acestea sunt extrem de importante pentru a antrena mușchii respiratori, începând de la mișcări simple până la cele mai complexe.

• Întrerupe activitatea fizică și apelează la medic în cazul în care apar simptome îngrijorătoare: dispnee, cefalee, vertij, amețeli, greață.

Vezi toate recomandările experților în webinarul integral aici: 

Află mai multe despre reabilitarea post-COVID urmărind pagina OMS Moldova și a Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Sume de miliarde care figurează în tranzacțiile suspecte în cazul „Laundromat” au ajuns în 62 de state ale lumii. Declarația a fost făcută de directorul adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Evghenii Sîrbu, făcute în cadrul primelor audieri publice desfășurate de Comisia parlamentară de anchetă  pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova, transmite IPN.

Potrivit directorului Vasile Șarco, Vasile Șarco, în anul 2010 serviciul a recepționat de la o unitate bancară o informație privind o tranzacție suspectă cu implicarea mai multor actori. Astfel că toate tranzacțiile suspecte pe durata investigațiilor au fost analizate și cercetate de către serviciu. În perioada 2011 – 2014 s-au făcut trei controale tematice și unul la întregul sistemul bancar. Totodată, serviciul a acumulat dosarele interne de la instituția bancară vizată, dar și a sesizat aproximativ 100 de state pentru obținerea informațiilor.

El mai spune că, în perioada 2010-2012, Serviciul era focusat pe obținerea informațiilor despre originea banilor care veneau dintr-o țara străină. Unele state europene au refuzat furnizarea informației motivând că nu există date cu privire la originea criminala a banilor. Suma totală a tranzacțiilor s-ar ridica la peste 22 de miliardele dolari. Potrivit lui Vasile Șarco, conversia rublelor în valută a fost făcută în sistemul bancar rusesc și, la prima vedere, aceasta nu s-a reflectat asupra sistemului de schimb valutar din Republica Moldova. Persoanele care au ridicat banii nu sunt persoane rezidente al Republicii Moldova, dar intrau în țară prin segmentul transnistrean în acea perioadă.

Întrebați dacă din șirul de companii prin care s-a produs „Landromatul” sunt unele controlate de actuali, foști politicieni sau persoane publice, reprezentanții SPCSB au spus că sunt, fără să ofere detalii. Ei au mai relatat că instituția deține multe informații confidențiale care nu pot fi transmise într-o formă publică, solicitând o ședință închisă în formatul prezenței fizice.

În context, data următoarei ședințe, de data aceasta închise, va fi decisă săptămâna viitoare.

Guvernul suedez va analiza fezabilitatea tranziţiei la o monedă digitală, ceea ce reprezintă un nou pas în necunoscut pentru ţara cu cel mai redus grad de utilizare a numerarului, transmite Bloomberg.

În Lista de interdicție a operatorilor economici pot fi înscriși operatorii economici care au participat la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru sau au încheiat contracte de mică valoare, dar nu și-au îndeplinit corespunzător obligațiile asumate în cadrul acestor proceduri sau a căror conduită contravine prevederilor legislației. Înscrierea persoanelor fizice sau juridice rezidente și nerezidente, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, limitează dreptul acestora de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru pentru o perioadă de 3 ani.
 
Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern prin care urmează a fi aprobat noul regulament cu privire la Lista de interdicție a operatorilor economici și abrogate HG nr. nr.1418/2016 privind modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici. Documentul a fost examinat în ședința din 10 decembrie de către secretarii de stat.
 
Astfel, responsabilă de întocmirea, menținerea și actualizarea Listei va fi Agenția Achiziții Publice, care, la înscrierea operatorului în Listă, va ține cont de temeiurile (stabilite în regulament) pentru care un participant la procedura de achiziție publică poate fi inclus în Listă, va examina toate circumstanțele pentru luarea unei decizii corecte și obiective.
 
Totodată, proiectul prevede și condițiile de excludere a operatorului economic din Listă – revocarea deciziei Agenției sau anularea deciziei de înscriere printr-o hotărâre definitivă a instanței de judecată.
 
Documentul va intra în vigoare după publicare în MO.

monitorul.fisc.md

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III al anului 2020, a constituit 50,2 mii sau 5,8% din numărul total al persoanelor angajate. Din numărul acestora circa 7,4 mii sau 14,8% au invocat drept cauză a inactivității pandemia, potrivit analizei Biroului Național de Statistică cu referire la forța de muncă în Republica Moldova în trimestrul III.
 
În comparație cu trimestrul III al anului precedent, numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a majorat de cinci ori, iar a celor aflați în șomaj tehnic – de 4 ori. În același timp, numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu în trimestrul III al anului curent a constituit 10,1 mii persoane (comparativ cu 55,6 mii persoane în trimestrul II 2020), fiind în creștere față de perioada respectivă a anului trecut (6,6 mii).
 
Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru partial în perioada analizată a constituit 41,0 mii sau 4,7% din total ocupare, în trimestrul II indicatorul fiind de 5,5%. Din rândul acestora, 5,1% au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei, motivele principale fiind lipsa clienților sau a comenzilor (32,2%) și transferul din inițiativa angajatorului (32,3%) la un asemenea program de lucru.
 
Totodată, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 893,6 mii persoane, fiind în descreștere cu 5,7% față de trimestrul III 2019.  
 
 La rândul său, opulaţia ocupată a constituit 863,4 mii persoane, fiind mai mică cu 5,1% față de trimestrul III 2019, ponderea persoanelor ocupate din mediul rural fiind mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,7% mediul rural și, respectiv, 44,3% mediul urban).
 
Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 197,0 mii persoane sau 22,8% din totalul persoanelor ocupate. În activitățile non-agricole au fost ocupate 666,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 5,5% față de trimestrul III 2019. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,9%, în trimestrul III al anului 2019 fiind de 13,7%.
 
În repartizarea după forme de proprietate, 72,1% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 27,9% - în sectorul public.
 
În sectorul informal au lucrat 17,0% din totalul persoanelor ocupate în economie, în 2019 indicatorul constituind 18,2%.

monitorul.fisc.md

Moldovenii din diasporă pot opera transferuri bănești sau își pot plăti servicii și facturi din țară  cu ajutorul unei aplicații digitale. Vorbim despre soluția Paynet – un portofel virtual - care le permite utilizatorilor să transfere bani acasă cu comisioane mai mici, să plătească facturile sau alte taxe online fără a se deplasa la bancă, de acasă – în siguranță. Aplicația, disponibilă deja pentru mai multe state ale lumii, a fost dezvoltată de către compania Paynet cu susținerea TEKWILL în cadrul „Inițiativei de încurajare a implicării sectorului privat”, proiect prin care cu suportul USAID și al Suediei sunt generate soluții de e-commerce utile societății, dar și oportunități de atragere și pregătire a profesioniștilor în domeniul IT.

Diaspora – sursă importantă de venit pentru moldovenii rămași acasă

Potrivit Organizației Internaționale a Migrației, peste 25% de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe. În anul 2019, remitențele personale au constituit 1,3 miliarde de dolari. Mai mult de jumătate din totalul transferurilor provin din UE și  Marea Britanie. În topul țărilor, transferurile din Israel sunt cele mai consistente - 18,3%, urmat de Italia și Rusia, cu puțin peste 14% fiecare. Experții susțin că este greu de estimat o cifră reală a sumei provenite din remitențe, întrucât unii cetățeni încă preferă să transmită banii prin canale informale – microbuzele de rută, prieteni, vecini etc. În anul curent, din cauza pandemiei care a sistat transporturile internaționale, numărul persoanelor care au apelat la transferuri electronice s-a majorat. Pentru a îmbunătăți accesul diasporei la servicii de comerț online, a fost dezvoltată o aplicație digitală, care le permite moldovenilor din diasporă să efectueze operațiuni financiare oriunde s-ar afla, direct de pe telefonul mobil.

Aplicație digitală pentru simplificarea procedurilor financiare

Pentru ca moldovenii să nu mai fie nevoiți să apeleze la plicuri transmise șoferilor sau să achite comisioanele mari pentru serviciile bancare, dezvoltatorul aplicației  a simplificat procedurile. Astfel, utilizatorii acesteia se pot înregistra doar folosind numărul de telefon din țara în care se află. Tranzacțiile sunt securizate cu ajutorul unui cod-parolă de unică folosință, ce este transmis prin SMS și fără introducerea căruia nu sunt confirmate operațiunile. La scurt timp de la lansare aplicația a fost descărcată de cca 90 de mii de moldoveni din diferite state: Moldova, Italia, Germania etc. Peste 5600 de conaționali din diasporă au devenit utilizatorii acesteia, iar  cca 100 de mii de lei au fost transferați prin intermediul ei.

Călin Gryadcenco, director executiv Paynet: „Ideea din spatele aplicației paynet.md constă în crearea unui portofel electronic, în care se stochează informațiile despre cardurile bancare ale utilizatorilor, iar orice operațiune financiară devine mai ușor și mai rapid de întreprins. Folosind aplicația, moldovenii aflați oriunde în lume, pot achita facturi telefonice, servicii comunale, internet și televiziune, produse de frumusețe și sănătate, credite sau taxe la stat etc. Nu e nevoie să plece la bancă, să stea la cozi. Acum ei pot face orice operațiune de acasă, în siguranță. Până acum, toate tranzacțiile înregistrate au fost de succes, iar noi ne-am angajat să ajustăm opțiunile constant, pentru ca toți utilizatorii să se bucure de o experiență plăcută.”

Aplicația este una din cele 10 inițiative private susținute în cadrul „Inițiativei de încurajare a implicării sectorului privat” de către TEKWILL cu suportul USAID și al Suediei.  Suportul financiar de până la 25.000 USD a fost disponibil companiilor din domeniul IT, acoperind în jur de 50% din întregul cost al inițiativei. De acest suport au beneficiat cei care au demonstrat că soluțiile lor pot produce impact asupra pieței, precum și că dețin un potențial adecvat al echipei de implementare. Inițiativa vine să reconfirme unul dintre angajamentele strategice ale proiectului – de a contribui la digitalizarea societății, dar și la majorarea numărului de specialiști în domeniu, creșterea calității capitalului uman și progresului industriei IT în general.

Ana Chirița, directoarea proiectului TEKWILL: „Plățile online devin din ce în ce mai populare printre utilizatori, mai ales în perioada pandemiei de COVID-19. Până în 2024, se estimează că volumul plăților globale efectuate prin platforme online va crește la 6 trilioane de dolari. Perioadele recente de distanțare socială nu au făcut decât să accelereze această dezvoltare și să confirme tendințele internaționale. Datorită inovațiilor și utilizării adecvate a platformelor digitale, tehnologia financiară poate fi cheia gestionării cu succes a banilor. Or, asta ne-am propus și noi la TEKWILL, să încurajăm și să susținem digitalizarea cât mai multor activități prin încurajarea sectorului privat și susținerea  gândirii inovative pentru creare de soluții utile.”

TEKWILL – revoluția începe!

Inițiativa de încurajare a implicării sectorului privat” este dezvoltată în cadrul Proiectului TEKWILL, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC cu susținerea financiară a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a Suediei. Tekwill a fost creat în anul 2017 ca Centru de Excelență al sectorului ICT din Moldova, având drept scop principal alinierea domeniului la cerințele secolului 21. Pentru a continua să contribuie la creșterea competitivității industriei IT și a altor sectoare strategice ale economiei, centrul și-a extins domeniile actuale de activitate, devenind în 2019 un proiect complex la nivel național. Obiectivul de bază a Proiectului TEKWILL, în calitatea sa de platformă dedicată progresului sectorului IT, este de a asigura un impact major asupra dezvoltării economice a țării prin îmbunătățirea capacităților antreprenoriale și educaționale ale membrilor societății, dar și a potențialului de cercetare și dezvoltare al instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu cererea de pe piața IT.