CE banner 1160x100 NEW

1078799 5ff03587c7a1bÎn 2021, pandemia va pierde din amploare, dar ecourile ei vor fi prezente încă mult timp. Rata mortalităţii din cauza COVID-19 se va reduce semnificativ, punctul culminant a fost depăşit în 2020, după ce Saturn şi Pluto au ieşit din aspectul conjuncţie, în care s-au aflat în ultimii doi ani. Datorită acestui fapt, relaţiile dintre oameni sunt mai democratice, libere, lipsite de tensiuni, susține Zinaida Vișnevscaia, astrolog la Centrul de Cercetări Astrologice „Astrouranias”, solicitată de IPN.

Energiile anului 2021 vor fortifica perioada de tranziţie la era Vărsătorului. Drept moment semnificativ pentru această perioadă serveşte intrarea lui Saturn și a lui Jupiter în Vărsător, şi conjuncția lor în Vărsător, care are loc o dată la 20 de ani. Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra diverselor domenii ale vieții, nu numai în 2021, ci și pentru deceniile următoare.

Saturn a intrat în Vărsător pe 17 decembrie 2020 și se va afla aici doi ani și jumătate. Vărsătorul este semnul libertății, iar Saturn este planeta restricțiilor. Saturn, în Vărsător, se manifestă atât ca un cenzor al libertății, cât și ca un distrugător de relaţii și structuri rigide, administrative. Saturn, fie consolidează oamenii în jurul unei idei, fie creează haos. Și tot ce mobiliza oamenii se prăbușește. Acest lucru se va exprima în diverse forme de greve, revolte, preluarea unor teritorii mari cu implicarea a unui număr mare de oameni.

Poziţionarea lui Saturn în Vărsător, ca și în Capricorn, poate aduce posibile crize politice cu schimbare de putere, dar, spre deosebire de poziţionarea în Capricorn, în care schimbările sunt, într-un fel sau altul, previzibile, în Vărsător schimbările deseori sfidează logica. Oamenii riscă să fie atraşi sub influența partidelor aflate în conflicte politice.

Un alt moment semnificativ pentru anul 2021 este intrarea lui Jupiter în Vărsător, pe 19 decembrie 2020, care se va afla aici un an, cu excepția perioadei 14 mai - 28 iulie 2021, când se va afla în semnul Pești. Tranziția lui Jupiter prin Vărsător este însoțită, la fel, de criză de putere pe plan economico-social. Energiile Vărsătorului iniţiază proteste împotriva oricărei opresiuni asupra libertăţilor, noilor tehnologii. Guvernele se vor perinda unul după altul, vor fi demisionate sau se vor forma altele noi .La putere adesea vor ajunge partide cu doctrina liberală.

Protestând, oamenii vor milita pentru independență, încercând să găsească limbaj comun între ei, să găsească ideea care să-i unească. Într-o versiune negativă, sunt posibile conflicte pe motive etnice, manifestări ale separatismului și anarhismului.

La toate aceasta se adăugă aspectul tensionat emergent dintre Saturn și Uranus, care va fi activ pe tot parcursul anului 2021, cu excepția perioadei 14 august-3 noiembrie 2021. Saturn va căuta să controleze și să mențină rezultatele existente sau obținute în viața politică, iar Uranus va influența și va opune rezistenţă regulilor lui Saturn. Prin urmare, nu se poate conta pe o situație calmă și stabilă în politică.

Totuși, comparativ cu 2020, când grupul planetar format din Saturn, Jupiter și Pluto se afla în Zodia Capricornului, iar în 2021 doi dintre ei (Saturn și Jupiter) s-au mutat în Vărsător, noul an 2021 va fi mai ușor.

0fd17c1b40 200crop31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministrerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Sperăm cu toții că, începând cu anul nou, Republica Moldova va avea o nouă șansă de dezvoltare și restructurare. Țara noastră a reușit să parcurgă cu demnitate și într-o manieră acceptabilă acest an plin de provocări, a menționat Ion Chicu.

Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța s-a referit la principalii indicatori bugetari pentru anul 2020, reiterând că veniturile bugetului public național au înregistrat o supra executare cu circa 1,4 mld. lei, cheltuielile fiind inferioare celor planificate cu 4,2 mld. lei. Soldul mijloacelor bănești în conturile BPN scontate la situația din 31 decembrie 2020 constituie 6759,2 mil.lei, la începutul perioadei de gestiune a anului 2020 fiind de 4595,5 mil. lei.

Se estimează că, la situația din 31 decembrie 2020, soldul datoriei de stat va constitui 66,9 mld. lei la valoarea nominală, ceea ce este cu 8,3 mld. lei mai puțin decât volumul planificat în Legea bugetului de stat pentru anul 2020. Ponderea datoriei de stat în PIB, la data din 31 decembrie curent, constituie circa 33,2%, înregistrând o diminuare în raport cu indicatorul planificar pentru anul 2020 cu 3,4 p.p.

De asemenea, ministrul Finanțelor s-a referit și la dezvoltarea și lansarea a mai multor module noi ale sistemelor informaționale de management al finanțelor publice în scopul îmbunătățirii serviciilor electronice prestate cetățenilor și antreprenorilor, cum ar fi SIA Registrul electronic al angajaților (pus în aplicare la 1 ianuarie 2021 pentru unele autorități), SIA Monitorizarea electronică a vânzărilor (etapa I), SIA e-Factura în domeniul achiziției publice, Subsistemul „e-Commerce-VAT”, SIA Stingerea obligației fiscale de către perceptorii fiscali în cadrul SCITL – versiunea 2.0.

Viorica Dumbrăveanu a trecut în revistă cele mai mai importante realizări în domeniul protecției sociale și ocrotirii sănătății, printre care majorarea cuantumului alocației lunare de stat pentru veteranii de război de la 100 până la 500 lei, indexarea nivelului venitului lunar minim garantat de 4,8%, dubla indexare a pensiilor pentru circa 682 mii de beneficiari, acordarea suplimentelor la salariu pentru lucrătorii medicali, majorarea indemnizației unice pentru tinerii specialiști, extinderea listei medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv cele administrate pentru tratamentul la domiciliu a persoanelor infectate cu COVID-19.

După cum a anunțat ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, conform prognozei coordonate cu Fondul Monetar Internațional, începând cu anul viitor PIB va fi recuperat în proporție de 4,6%. Totodată, pe parcursul anului 2020 peste 15 mii de agenți economici sau potențiali antreprenori au beneficiat de suport. În sectorul IMM pe parcursul anului curent prin intermediul programelor naționale au fost susținute 3373 persoane, suma granturilor constituind 133,3 mil. lei, iar volumul investițiilor – 256,4 mil. lei. O altă realizare importantă menționată de ministru este Acordul de parteneriat, de comerț și cooperare dintre Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii (semnat la 24 decembrie 2020) și inițierea negocierilor pentru semnarea Acordului de comerț liber dintre RM și statele membre EFTA.

Ion Chicu a mulțumit miniștrilor pentru activitate și a anunțat că, pe parcursul lunii ianuarie 2021, urmează a fi prezentat un raport amplu de activitate al Executivului, în conformitate cu Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.

monitorul.fisc.md

credit md1Soldul cererilor faţă de economie a constituit 47,2 miliarde lei şi a crescut în luna octombrie cu 410,2 milioane lei (0,9 la sută), ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 189,9 milioane lei (0,6 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 220,3 milioane lei (1,3 la sută), arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 8,3 milioane USD (0,8 la sută).

Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 197,3 milioane lei (1,2 la sută) şi a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 110,9 milioane lei (0,9 la sută). În acelaşi timp, cea mai mare reducere a împrumuturilor a fost pentru mediul financiar nebancar (este reprezentat de comerţ) cu 90,4 milioane lei (17,9 la sută) şi a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comercia­le nefinanciare cu capital majoritar public cu 27,9 milioane lei (3,6 la sută).

De altfel, şi estimările Ministerului Economiei scot în evidenţă o prăbuşire a comerţului în anul 2020. Conform estimărilor, în anul 2020 se va diminua nu numai exporturile autohtone (exporturile din partea companiilor care livrează direct consumatorilor şi nu sunt în mod obligatoriu rezidenţi ai ZEL-urilor), dar şi reexporturile de materie primă după prelucrare (adică, a serviciilor de prelucrare externă exportate de rezidenţii ZEL-urilor). Astfel, pentru anul 2020 se prognozează un volum al exporturilor cu 13% mai mic decât în anul 2019.

În acelaşi timp, diminuarea consumului, din contul reducerii veniturilor populaţiei, urmare staţionării unor activităţi economice, micşorarea necesarului de materie primă în sectoarele productive ale economiei vor influenţa negativ cererea pentru bunurile de import.

Totodată, deficitul de producţie agricolă ca rezultat al condiţiilor meteorologice nefavorabile va determina creşteri ale importului de produse ale regnului vegetal, în special cereale, seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, precum şi produse ale regnului animal, inclusiv lapte şi produse lactate, ouă de păsări, produse comestibile de origine animală etc. În acest context, estimăm pentru anul 2020 un volum al importurilor în scădere cu circa 9%.

Ministerul Economiei spune că relansarea economiei după criza pandemică din anul 2020 se va transpune în majorarea cererii pentru importuri de materie primă necesară activităţilor de producere, în special în Zonele Economice Libere, majorarea cererii private din contul majorărilor salariale şi a remiterilor, creşterea investiţiilor, care presupun importul de utilaje şi echipamente într-un volum mai mare. În direcţie inversă (negativ), importurile vor fi influenţate de deprecierea monedei naţionale, care descurajează importurile şi favorizează exporturile. Respectiv, pentru anul 2021 anticipăm o creştere a importurilor cu 14,3%, după care ritmul de creştere se va tempera în anii 2022- 2023, constituind în medie 6,5%.

În ceea ce priveşte majorarea soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL), ea a fost determinată de majorarea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 244,3 milioane lei milioane lei (1,6 la sută) şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 2,0 milioane lei (0,4 la sută). Totodată, micşorarea soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 24,3 milioane lei (2,9 la sută) şi cererilor faţă de societăţile comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 1,8 milioane lei (2,0 la sută) a avut un impact negativ asupra indicatorului.

Creditele noi s-au comprimat cu 5,4%

Datele BNM relevă că în luna octombrie creditele noi acordate au constituit 3,1 miliarde de lei, cu 5,4 mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent. Creditele în monedă naţio­nală au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (56,5 la sută), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 55,0 la sută (dintre care 47,8 la sută revenind comerţului). Creditele în valută au fost solicitate, preponderent, de către societăţile comerciale nefinanciare (97,5 la sută), ponderea majoră (55,9 la sută) revenind comerţului.

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,09 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,41 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 8,31 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 9,14 la sută.

Rata medie la creditele acordate în valută s-a majorat cu 0,16 p.p. comparativ cu luna septembrie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,83 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 4,21 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 5,58 la sută.

Rata medie la creditele ataşate la cursul valutei s-a majorat cu 0,03 p.p. comparativ cu luna septembrie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 5,76 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 3,85 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 4,61 la sută.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie la creditele acordate în monedă naţională a scăzut cu 0,66 p.p., la cele în valută – cu 0,25 p.p., iar la cele ataşate la cursul valutei – cu 0,09 p.p.

Scade şi apetitul populaţiei pentru credite

Volumul creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, în luna octombrie 2020, s-a micşorat comparativ cu luna precedentă cu 4,7 la sută şi a constituit 828,7 milioane lei. Rata medie a creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, pentru aceeaşi perioadă, a crescut cu 0,30 p.p. şi a constituit 7,41 la sută. Din perspectiva scopului creditelor acordate, cea mai mare pondere le-a revenit creditelor de consum (60,2 la sută). Comparativ cu luna precedentă, rata creditelor de consum s-a majorat cu 0,44 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 0,20 p.p. Faţă de anul trecut, rata creditelor de consum s-a micşorat cu 1,06 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 0,16 p.p.

Ponderea creditelor imobiliare în monedă naţională în totalul creditelor imobiliare a constituit 98,7 la sută (1,3 la sută au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei), iar cea a creditelor de consum în monedă naţională în totalul creditelor de consum – 98,6 la sută (1,3 la sută au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei). Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 7,96 la sută (persoanelor juridice – cu 8,23 la sută, persoanelor fizice – cu 7,47 la sută, iar persoanelor care practică activitate – cu 9,47 la sută).

De menţionat că cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de până la o lună, constituind 9,20 la sută, rata creditelor acordate persoanelor juridice a constituit 9,28 la sută, a creditelor acordate persoanelor fizice – 7,66 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au solicitat credite în monedă naţională cu termenul de rambursare de până la o lună.

capital.market.md

70b038c005 200cropServiciul Fiscal de Stat anunță că 30 decembrie 2020,  va fi lansată platforma experimentală a Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA).

Totodată, utilizarea sistemului va deveni obligatorie începând cu 1 ianuarie 2021 pentru Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate sau în care are calitatea de fondator, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

SIA „Registrul electronic al angajaților” vine să automatizeze procesele de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, asigurarea păstrării istoricului aferent raporturilor de muncă și facilitarea accesului la date în timp real. Inițial, sistemul va fi implementat pentru sectorul bugetar, ulterior se va analiza, descrie și aproba procesul de ajustare și integrare a acestuia pentru sectorul real.

Principalele obiecte informaționale ale sistemului sunt crearea, semnarea și aprobarea statelor de personal, a schemelor de încadrare și a dosarelor angajaților.

Dezvoltarea sistemului va continua în perioada anului 2021 pentru sectorul bugetar, cu includerea tuturor componentelor prevăzute în conceptul sistemului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2020.

www.sfs.md

nalogiStatistica privind evoluția situației în diferite domenii în anul 2020 se face, de obicei, la începutul anului viitor, când vor fi acumulate datele pentru cele 12 luni. Moldova.org și-a propus să prezinte datele economice care au fost înregistrate pe parcursul anului. Și dacă în diferiți ani la fiecare dintre cifre puteau fi argumentate în funcție de diferiți factori atât interni, cât și externi, în anul acesta potrivit experților economia țării a fost afectată mai ales de două fenomene – pandemia și seceta, scrie moldova.org.

Cea mai mare descreștere economică din ultimii 11 de ani

În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%. Ultima depreciere economică a Republicii Moldova a fost înregistrată în 2009, când PIB-ul a scăzut cu 6%. O recentă prognoză a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, realizată de Ministerul Economiei, arată că Produsul Intern Brut va însuma 201,4 miliarde lei în anul 2020 și va fi cu 6,5% sub nivelul din anul precedent. Potrivit prognozei ministerului, se vor înregistra descreșteri în sectoarele care au fost cele mai afectate de măsurile restrictive impuse în contextul pandemiei: serviciile, comerțul interior de bunuri, serviciile de transport și depozitare, activități de cazare și alimentație publică etc., dar și sectoarele dependente de cererea externă – industria prelucrătoare, exportul de bunuri și servicii etc. În același timp, specialiștii de la Expert-Grup au declarat anterior că, potrivit prognozei lor, Produsul Intern Brut va scădea în acest an cu 7,5%, în special din cauza reducerii valorii adăugate brute în sectoarele agricultură și transport. Expert-Grup precizează că motivele sunt pandemia de Coronavirus și seceta. În plus, menționează experții, economia țării dădea semne de stagnare încă la sfârșitul anului trecut.

Citiți articolul complet>>>>

контрольная маркаModificările relevante ale legislației au fost introduse ca parte a măsurilor de politică fiscală pentru 2021, care au fost publicate pe 22 Decembrie în Monitorul Oficial.

Băuturile alcoolice și produsele din tutun importate pe teritoriul Moldovei și destinate consumului pe teritoriul care nu este controlat de autoritățile constituționale sunt supuse etichetării consumatorilor. Brandurile de consum nu vor fi aplicate vinurilor spumante și spumante, divinurilor în sticle de suvenir cu o capacitate de până la 0,25 litri și o capacitate de 1,5 litri, 3 litri și 6 litri; produse alcoolice cu un conținut de alcool etilic de până la 7% în volum și bere; alcool etilic nedenaturat (pozițiile 2207 și 2208), utilizat în scopuri medicale. Procedura pentru achiziționarea, utilizarea și aplicarea timbrelor de consum este aceeași ca și pentru timbrele de accize.

Proiectarea semnului „Consumer Brand” va fi stabilită de Ministerul Finanțelor. Etichetarea distinctivă este de așteptat să asigure trasabilitatea produselor din tutun și a băuturilor alcoolice importate în regiunea transnistreană și să consolideze măsurile de supraveghere și control pentru produsele accizabile destinate utilizării pe teritoriul transnistrean.

InfoMarket

b4ed3e4d50b54c5ae4ab8d31175e52c3Din cauza pandemiei de COVID-19, vacanţele de iarnă tradiţionale alese altădată de moldoveni nu mai sunt la mare căutare.

Restricţiile drastice impuse la nivel global i-au făcut pe mulţi să renunţe la călătorii. Iar alţii s-au orientat spre vizitarea destinaţiilor sigure din punct de vedere epidemiologic, transmite publika.md

Potrivit agenţiilor de turism, vânzările pachetelor turistice au scăzut cu peste 70 de procente. 

Cei care mai pleacă în străinătate preferă Egiptul, unde accesul se face în baza unui test COVID negativ şi de unde, la întoarcere, nu sunt nevoiţi să stea în izolare 14 zile. Preţurile pentru şapte zile, all inclusive, la un hotel de cinci stele încep de la 350 de euro şi depăşesc 2.000 de euro. 

"90 la sută din cei care pleacă, pleacă în Egipt, sunt patru zboruri pe săptămână. Este cea mai sigură destinaţie la moment pentru turiştii moldoveni care pleacă cu zbor direct din Chişinău. 10 la sută pleacă la munte în Bucovel. Minusul care ar fi, suplimentar se face testul COVID şi la plecările în Bucovel şi la plecările în Egipt, în cazul în care rezultatul arată pozitiv se returnează suma pentru turişti.", a afirmat directorul agenţiei de turism, Ion Jardan.

Pentru un sejur de trei zile, all inclusive, în staţiunea ucraineană Bucovel, preţurile încep de la 100 de euro. 

"Noi aveam echipe, grupuri care plecau de cunoştinţe, prieteni şi acum o familie vrea, a doua, a treia nu vrea că le e frică să nu să se întâmple ceva. Mulţi acum la sărbători nu pleacă, dar lasă plecările pentru mai târziu poate se va schimba ceva spre bine. Cu 80 la sută dacă nu mai mult au scăzut vânzările.", a menţionat directorul agenţiei de turism, Nina Belei.

Moldovenii care nu renunţă la concedii în sezonul rece se orientează spre turismul intern. 

"S-a activat promovarea turismului intern. Ai noştri au înţeles că în primul rând trebuie să îţi cunoşti ţara şi noi lucrăm la promovarea turismului în ţara noastră acum la momentul dat.", a spus directorul agenţiei de turism, Nina Belei.

Potrivit agenţiilor de turism, în acest an, vânzările generale au scăzut cu peste 70 de procente.

Joi, 24 Decembrie 2020 15:43

O strategie de care e nevoie ca de ploaie

orosSecetele devin tot mai frecvente, iar consecinţele lor – tot mai grave şi tot mai costisitoare pentru producătorii agricoli şi pentru ţară în ansamblu. Studiile pe care le avem la dispoziţie arată că, pentru obţinerea recoltelor relativ stabile în condiţiile R. Moldova, sunt necesare precipitaţii anuale în mărime de 750-800 mm, faţă de 300-400 mm reale. În cazul insuficienţei acestora, devin necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor, Moldova este una din ţările slab asigurate cu resurse de apă, iar suprafaţa terenurilor agricole cu capacitatea potenţială de irigare este de circa 700 mii hectare. Mai mult, pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării este necesară obţinerea unor recolte stabile pe terenuri irigabile pe o suprafaţă de 300 mii hectare.

În realitate, graţie unor reforme nechibzuite şi superficiale, dacă în anii 90’ suprafaţa terenurilor irigate a constituit 308 mii hectare, atunci în anii 2015-2018, conform unui raport al Curţii de Conturi, irigarea efectuată prin intermediul întreprinderilor de stat, aflate în custodia Agenţiei „Apele Moldovei”, a înregistrat o tendinţă de descreştere continuă. Astfel, din 108,7 mii ha terenuri irigabile, care reprezentau suprafaţa potenţială de acoperire cu sistemele centralizate de irigare proiectată, la sfârşitul anului 2018, suprafaţa irigată a constituit 4,7 mii ha, doar circa 4,3%.

Conform datelor oficiale, actual­mente în R. Moldova sunt 88 de sisteme centralizate de irigare construite în perioada sovietică. Dintre acestea, doar 10 sisteme de irigare au fost reabilitate în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact cu suportul Guvernului SUA. Celelalte 78 de sisteme de irigare sunt funcţionale, parţial funcţionale sau nefuncţionale. Actualmente, 15 sisteme centralizate de irigare sunt gestionate de asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigare (AUAI), create de fermieri, iar celelalte 73 sunt gestionate de autorităţile publice abilitate. În comun, aceste 88 de sisteme de irigare existente pot asigura doar cca 10% din terenurile irigabile (amenajate pentru irigare) ale ţării, suprafaţa cărora, conform Cadastrului funciar la 01.01.2020, constituie 220 mii ha sau 10,5% din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă (2091 mii ha). Totodată, în anul 2019 sistemele existente funcţionale au fost capabile să asigure irigarea a doar 10 la sută din terenurile din aria sa de deservire.

În aceste condiţii, Parlamentul R. Moldova a creat o Comisie specială, care urmează până la finele lunii martie 2021 să elaboreze şi să prezinte spre aprobare “Strategia Naţională de dezvoltare a sectorului de irigare 2030”. Se porneşte de la convingerea că crearea unei Comisii pe platformă parlamentară va permite nu doar asigurarea unui control legislativ asupra acestui proces, dar va oferi şi oportunităţi mai mari pentru atragerea fondurilor internaţionale, oferite de diferite organizaţii pentru implementarea proiectelor de irigare, gestionarea eficientă a resurselor de apă etc.

Atât deputaţii, cât şi reprezentanţii diferitor instituţii de stat şi organizaţii internaţionale, atraşi în elaborarea Strategiei, consideră că Comisia trebuie să elaboreze un concept absolut nou pentru R. Moldova în domeniul irigării, deoarece evoluţiile climaterice din ultimii ani demonstrează că fără un sector performant de irigare este imposibil de a avea o agricultură modernă şi competitivă.

Deputatul Alexandr Oleinic consideră că evoluţiile climaterice din ultima perioadă indică, că R. Moldova are nevoie nu de un simplu sector de irigare, realizat prin construcţia unor magistrale de ţevi, conectate la nişte agregate de pompare a apelor, dar de o Strategie bazată pe principiul asigurării durabile cu resurse de apă necesare sectorului, digitalizării sistemului de management, care ar include cele mai performante soluţii existente pentru moment, inclusiv de gestionare eficientă a resurselor de apă la diferite nivele.

“Strategia trebuie să fie un document de politici publice, care defineşte şi planifică politica Guvernului în sectorul dat pe termen lung. Pornind de la acest deziderat, este foarte importantă elaborarea şi implementarea unei strategii cu o abordare practică, durabilă şi eficientă, care să corespundă celor mai bune practici din lume şi să se încadreze în cadrul regulatoriu local şi internaţional”.

Deputatul Iurie Reniţă consideră că pentru atingerea obiectivelor scontate este nevoie de pragmatism şi abordare concretă a fiecărei etape de implementare a Strategiei, deoarece doar graţie unei asemenea abordări vor putea fi atrase investiţii străine, bugeta surse financiare pe intern etc.

La rândul său, deputatul Nicolae Ciubuc este de părere că doar graţie unei expertize profesioniste şi obiective pe toate segmentele este posibilă elaborarea unei Strategii cu un impact durabil şi practic asupra întregului sector de irigare, în parte, şi agriculturii, în ansamblu. Iar deputatul Vladimir Bolea este convins că “problema secetei poate fi combătută în exclusivitate numai cu un sector modern de irigare, bazat pe ştiinţă şi interesul agricultorilor”.

Fostul ministru al Agriculturii Vasile Bumacov, liderul grupului de experţi, susţine că la elaborarea Strategiei se va lua în calcul disponibilitatea şi utilizarea eficientă a resurselor de apă existente, cât şi posibilitatea de a dezvolta capacităţi de reţinere şi acumulare a apei în rezervoare noi, fiind propuse spre implementare măsuri şi acţiuni, care vor asigura competitivitatea sectorului. “Ne dorim să elaborăm un document care, într-un final, va permite să stabilim clar care schimbări sunt necesare, care sunt căile cele mai eficiente pentru a efectua schimbări în domeniul respectiv şi care va fi impactul imediat şi pe termen lung, atât asupra sectorului de irigare, cât şi a economiei naţionale în ansamblu”.

Potrivit grupului de experţi, metodologia propusă se bazează pe analiza documentelor relevante, a datelor statistice privind suprafeţele irigate istoric şi în prezent, productivităţii şi profitabilităţii principalelor culturi agricole receptive la irigare etc. În cadrul discuţiilor, experţii au menţionat că în procesul de elaborare a Strategiei va fi efectuată o analiză a situaţiei curente, vor fi identificate punctele slabe şi vulnerabile din sector pentru a stabili acţiunile necesare întru îmbunătăţirea situaţiei. Viitoarele acţiuni vor fi propuse reieşind din aspiraţiile actorilor principali şi necesităţile sectorului de a avea acces durabil la resursele de apă pentru irigare, care să asigure viabilitatea şi competitivitatea sectorului agricol.

Aceasta ar presupune posibilitatea de a practica agricultura de precizie, integrată în perspectivă cu irigarea de precizie care ar permite în primul rând atingerea rezultatelor scontate, calitative şi cantitative la culturile strategice irigate – porumb 18 t/ha, grâu 8-10 t/ha, soia 4-5 t/ha. La fructe – mere 50-60 t/ha, prune 25-35 t/ha, cireşe 25 t/ha. La legume – cartof – 45-60 t/ha, ceapă – 100 t/ha, morcov – 60 t/ha etc.

Aceasta ar permite substituirea în mare parte a importurilor la produsele care pot fi uşor cultivate de agricultorii locali, contribuind la asigurarea securităţii alimentare, satisfacerea cererii pe piaţă locală, iar surplusul obţinut să fie exportat pe pieţele cheie.

Andrei Gumovschi, doctor, conferenţiar universitar şi expert naţional pentru agricultură durabilă, consideră că “Moldova are un potenţial mai mare pentru irigare, reieşind din resursele de apă ale ţării, fapt ce ar permite, în condiţiile existenţei unui sector bine pus la punct, de a iriga peste 300 mii ha sau cca 15% din terenurile agricole ale ţării. În opinia lui Gumovschi, în acest sens, ca sursă de apă, pot fi folosite apele dulci din fluvii, râuri, lacuri, bazine de acumulare sau, ca excepţie şi limitat, apa subterană”.

Unul din principalii parteneri în elaborarea Strategiei este Fondul de Dezvoltare Durabilă din Moldova, care în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact, finanţat de către Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei “Provocările Mileniului”, prin componenta “Tranziţia la Agricultura Performantă”, a reabilitat şi modernizat 10 sisteme centralizate de irigare, dintre care 6 pe râul Nistru şi 4 pe râul Prut. În cifre generale, infrastructura reabilitată înseamnă circa 13,5 mii hectare irigabile, asigurate cu staţii de pompare moderne, bazine de acumulare, conducte şi reţele de distribuire a apei la hidranţii amplasaţi în câmpurile fermierilor. La acestea se mai adaugă extinderea suprafeţelor irigabile realizată din investiţii private ale agricultorilor şi ale partenerilor de dezvoltare pe o suprafaţă de circa 1,5 mii hectare. Începând cu anul 2016, asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii au livrat agricultorilor cumulativ un volum de peste 8,6 milioane metri cubi de apă la irigare.

Valentina Badrajan, director executiv al Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova, consideră că “este necesar de a facilita, stimula agricultorii să practice agricultura irigată prin diferite mecanisme stimulatorii condiţionate, granturi, subvenţii, scutiri etc… Deşi dinamica indicatorului suprafeţelor fizice irigate este în creştere, agricultorii practică irigarea doar pe circa 24 la sută din aceste terenuri irigabile. Acest fapt se datorează în multe cazuri fragmentării terenurilor în aria de deservire, precum şi lipsei echipamentelor de irigare, facilităţilor de procesare şi păstrare, forţei de muncă etc.

Convingerea pe care o arată toţi cei implicaţi în elaborarea Strategiei este că documentul trebuie să fie adoptat cât mai repede şi că acesta trebuie să intre în vigoare mult înainte de primele semne de secetă.

Constantin Olteanu

capital.market.md

1078534 5fe0621a0a518Un bilanț al anului, în domeniul financiar-bancar, cu Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup, în ciclul IPN: „Cum a fost 2020, cu rele și bune”.

Chiar în prima zi a anului 2020 au intrat în vigoare anumite reforme făcute anul precedent, reforme pozitive pentru cetățeni. E vorba despre plafonul de garantare a depozitelor, care a devenit 50 de mii de lei, față de 20 de mii de lei cum era. Potrivit lui Dumitru Pîntea, acest lucru aduce mai multă protecție deponenților. Începând cu acest an, sunt garantate și depozitele persoanelor juridice. Tot la început de an, în continuarea unor eforturi începute în 2019, Banca Națională a lansat un program de educație financiară, în contextul în care interacțiunea populației cu sistemul financiar este din ce în ce mai mare. Populația din ce în ce mai mult ia credite de consum, credite imobiliare. Prin această campanie, Banca Națională a vrut să prezinte populației, în termeni simpli, care sunt principalele concepte și produse financiare care sunt în sistemul financiar. Ca rezultat, pe site-ul Băncii Naționale, este un modul de educație financiară, unde toți cei care interacționează cu sistemul financiar pot să afle mai multe informații.

Aceste eforturi, spune Dumitru Pîntea, cumva au fost stopate de pandemia COVID-19, care în Moldova s-a manifestat din luna martie. Banca Națională și Comisia Națională a Pieței Financiare, ca regulatori, au venit cu măsuri de susținere a populației și firmelor, prin faptul că au recomandat băncilor și companiilor de creditare nebancară să amâne plata creditelor pentru persoanele fizice sau juridice care, efectiv, au fost afectați de COVID-19. Plata creditelor a fost amânată pentru circa 4 miliarde de lei, ceea ce ar fi cam 20% din volumul de credite din sectorul bancar. În același timp, regulatorii au cerut instituțiilor financiare să nu acorde dividende anul acesta, ca instituțiile financiare să rămână solide în perioada de criză, care ar urma după pandemie. Marea majoritate din instituțiile financiare s-au conformat acestor cerințe și au făcut față situației economice până acum. Sistemul financiar, per ansamblu, în pofida pandemiei, a rămas destul de stabil anul acesta, destul de bine capitalizat, cu un volum de credite neperformante redus încă, nu depășește 12%. În același timp, încrederea investitorilor a fost menținută, ei continuă să rămână în Republica Moldova, menționează expertul.

Anul acesta a expirat mandatul a doi viceguvernatori și un al treilea și-a depus demisia la începutul verii. Respectiv, comitetul executiv al Băncii Naționale a rămas doar cu două persoane. Guvernatorul Băncii Naționale a înaintat trei candidaturi pentru a suplini funcțiile vacante. Parlamentul a aprobat doar una din aceste candidaturi, este vorba despre Alexandru Sava. Altele două au fost respinse pe motiv că nu îndeplinesc condițiile juridice cerute pentru funcția dată, și anume experiența în sistemul financiar. Expertul crede că a fost o decizie politică. În opinia sa, respingerea candidaturilor fără să fie supuse votului, este un semnal destul de rău, deoarece completarea Comitetului executiv este și o cerință a Fondului Monetar Internațional (FMI), dar și a altor parteneri.

O altă reformă care s-a făcut în urma noului Acord cu FMI a fost trecerea de la CNPF la BNM a atribuțiilor de supraveghere și reglementare a sectorului de asigurări, sectorului de creditare nebancară și a asociațiilor de economii și împrumut, din anul 2023. Legea în acest sens a fost votată în luna septembrie. La CNPF rămâne piața de capital. Toate aceste reforme s-au făcut în contextul negocierilor unui nou acord cu FMI, care au fost finalizate.

Dar a venit iarna și politicienii sau anumite grupuri de interese au adoptat legi care duc la destabilizarea sistemului financiar-bancar și provoacă riscuri eminente pentru sistemul financiar, spune Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup. Unul dintre ele este anularea „legii miliardului”. Acest lucru, în opinia expertului, provoacă probleme din două perspective: Banca Națională va fi decapitalizată și devine în imposibilitatea de a-și realiza mandatul fundamental atribuit de lege, cel de stabilitate a prețurilor, țintire a inflației și alte funcții de politică monetară. Pe de altă parte, din practica internațională, o bancă națională nu poate să fie cu capital negativ și urmează ca Guvernul să capitalizeze înapoi BNM. El va trebui să găsească alți bani și să dea Băncii Naționale pentru ca să fie o bancă puternică. Guvernul, pentru că nu are bani, trebuie să emită valori mobiliare de stat, să se împrumute și să capitalizeze banca, iarăși de pe bani publici. „Moldova intră într-o gaură neagră pe plan mondial”, menționează expertul și există riscul ca inflația să crească în următoarea perioadă, ceea ce va duce la devalorizarea monedei naționale, economia s-ar prăbuși, iar economiile oamenilor s-ar devaloriza. Un alt amendament votat prevede că, începând cu 2021, se va impozita dobânda din depozitele bancare – cu 3%. Ideea Ministerului Finanțelor este ca acest procent să ajungă până la 12% în următorii ani. De asemenea, urmează a fi impozitate și valorile imobiliare de stat, lucru care nu se practică nicăieri în lume.

Dumitru Pîntea spune că, până la evenimentele din decembrie, sistemul bancar, instituțiile încă se prezintă destul de puternic. Rezervele BNM au crescut chiar și în perioadă pandemică, trecând pragul de 3,5 miliarde de dolari. BNM are suficiente rezerve pentru a interveni, în condiții de șocuri, dar nu în condiții de șoc extrem cum este abrogarea „legii miliardului”. Inflația a ajuns la minime istorice, este sub 1%, ceea ce determină și dobânzi la credite mult mai mici. La 6 ani de la furtul miliardului, expertul spune că a fost o anumită perspectivă de investigații în 2015-2019, ulterior, după schimbările politice care au avut loc, investigația a fost reluată, cu toate acestea bani nu s-au recuperat din banii sustrași din bănci, ci din lichidarea băncilor. Luna decembrie schimbă radical situația și „șterge” nu doar ceea ce s-a realizat în 2019, dar ceea ce s-a realizat din 2014 încoace, și poate să aducă sistemul financiar din Moldova în prag de colaps, în caz că Moldova pierde încrederea externă, nu primește bani de la FMI și Comisia Europeană, care sunt prevăzuți pentru finanțarea deficitului bugetar pentru anul următor.

pereschetServiciul Fiscal de Stat a modificat ordinul privind organizarea administrării marilor contribuabili, ajustând procedura și criteriile pentru determinarea statutului unui mare contribuabil.

Conform noilor reguli, marii contribuabili vor fi selectați pe baza a trei criterii: criterii principale și specifice, precum și un criteriu de continuitate. Criteriul principal este determinat prin intermediul a trei indicatori: volumul cifrei de afaceri și/sau volumul livrărilor, volumul obligațiilor fiscale și salarizarea declarată și plătită de contribuabili în anul precedent celui în care lista este actualizată și/sau pentru 11 luni ale anului curent. Acești indicatori vor fi utilizați într-un raport 70:20:10 la determinarea rezultatelor pentru criteriul principal. În același timp, au fost stabilite 4 criterii specifice. Primul este criteriul activității specifice - Banca Națională a Moldovei, instituțiile financiare bancare, Agenția Serviciilor Publice, Centrul pentru Tehnologii Informaționale în Finanțe, precum și contribuabilii care dețin o poziție dominantă sau sunt de o importanță deosebită într-un anumit sector al economiei intră sub incidența acesteia. Al doilea este criteriul investiției, pe baza căruia agenții economici nou creați pot fi înregistrați și ca mari contribuabili, care la momentul înființării lor se angajează să investească cel puțin 5 mln. euro în următorii 3 ani. Al treilea - criteriul interdependenței - se aplică persoanelor juridice și antreprenorilor individuali care sunt în strânsă legătură (el deține mai mult de 50% din capitalul autorizat) cu unul dintre investitorii care s-a angajat să investească 5 mln. lei în termen de 3 ani de la data înființării. Altul - criteriul participării directe - se aplică persoanelor juridice/persoanelor fizice care dețin direct cel puțin 50% din capitalul autorizat al unui mare contribuabil.

Se preconizează că și contribuabilii vor fi luați în considerare prin prisma criteriului continuității: marii contribuabili incluși în listă, dar care ulterior nu vor îndeplini criteriile principale, vor fi luați în considerare; contribuabilii rezultați în urma separării sau fuziunii cu un contribuabil mare. Se stipulează că lista marilor contribuabili nu poate include mai mult de 650 de persoane juridice, este aprobată prin ordinul directorului Serviciului Fiscal de Stat și este publicată pe site-ul web al Serviciului Fiscal de Stat și în Monitorul Oficial. În lista marilor contribuabili-persoane juridice pentru perioada 2019-2020 sunt incluși 560 de agenți economici.

InfoMarket