Un bilanț al anului, în domeniul financiar-bancar, cu Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup, în ciclul IPN: „Cum a fost 2020, cu rele și bune”.

Chiar în prima zi a anului 2020 au intrat în vigoare anumite reforme făcute anul precedent, reforme pozitive pentru cetățeni. E vorba despre plafonul de garantare a depozitelor, care a devenit 50 de mii de lei, față de 20 de mii de lei cum era. Potrivit lui Dumitru Pîntea, acest lucru aduce mai multă protecție deponenților. Începând cu acest an, sunt garantate și depozitele persoanelor juridice. Tot la început de an, în continuarea unor eforturi începute în 2019, Banca Națională a lansat un program de educație financiară, în contextul în care interacțiunea populației cu sistemul financiar este din ce în ce mai mare. Populația din ce în ce mai mult ia credite de consum, credite imobiliare. Prin această campanie, Banca Națională a vrut să prezinte populației, în termeni simpli, care sunt principalele concepte și produse financiare care sunt în sistemul financiar. Ca rezultat, pe site-ul Băncii Naționale, este un modul de educație financiară, unde toți cei care interacționează cu sistemul financiar pot să afle mai multe informații.

Aceste eforturi, spune Dumitru Pîntea, cumva au fost stopate de pandemia COVID-19, care în Moldova s-a manifestat din luna martie. Banca Națională și Comisia Națională a Pieței Financiare, ca regulatori, au venit cu măsuri de susținere a populației și firmelor, prin faptul că au recomandat băncilor și companiilor de creditare nebancară să amâne plata creditelor pentru persoanele fizice sau juridice care, efectiv, au fost afectați de COVID-19. Plata creditelor a fost amânată pentru circa 4 miliarde de lei, ceea ce ar fi cam 20% din volumul de credite din sectorul bancar. În același timp, regulatorii au cerut instituțiilor financiare să nu acorde dividende anul acesta, ca instituțiile financiare să rămână solide în perioada de criză, care ar urma după pandemie. Marea majoritate din instituțiile financiare s-au conformat acestor cerințe și au făcut față situației economice până acum. Sistemul financiar, per ansamblu, în pofida pandemiei, a rămas destul de stabil anul acesta, destul de bine capitalizat, cu un volum de credite neperformante redus încă, nu depășește 12%. În același timp, încrederea investitorilor a fost menținută, ei continuă să rămână în Republica Moldova, menționează expertul.

Anul acesta a expirat mandatul a doi viceguvernatori și un al treilea și-a depus demisia la începutul verii. Respectiv, comitetul executiv al Băncii Naționale a rămas doar cu două persoane. Guvernatorul Băncii Naționale a înaintat trei candidaturi pentru a suplini funcțiile vacante. Parlamentul a aprobat doar una din aceste candidaturi, este vorba despre Alexandru Sava. Altele două au fost respinse pe motiv că nu îndeplinesc condițiile juridice cerute pentru funcția dată, și anume experiența în sistemul financiar. Expertul crede că a fost o decizie politică. În opinia sa, respingerea candidaturilor fără să fie supuse votului, este un semnal destul de rău, deoarece completarea Comitetului executiv este și o cerință a Fondului Monetar Internațional (FMI), dar și a altor parteneri.

O altă reformă care s-a făcut în urma noului Acord cu FMI a fost trecerea de la CNPF la BNM a atribuțiilor de supraveghere și reglementare a sectorului de asigurări, sectorului de creditare nebancară și a asociațiilor de economii și împrumut, din anul 2023. Legea în acest sens a fost votată în luna septembrie. La CNPF rămâne piața de capital. Toate aceste reforme s-au făcut în contextul negocierilor unui nou acord cu FMI, care au fost finalizate.

Dar a venit iarna și politicienii sau anumite grupuri de interese au adoptat legi care duc la destabilizarea sistemului financiar-bancar și provoacă riscuri eminente pentru sistemul financiar, spune Dumitru Pîntea, cercetător economic la Centrul Analitic Expert-Grup. Unul dintre ele este anularea „legii miliardului”. Acest lucru, în opinia expertului, provoacă probleme din două perspective: Banca Națională va fi decapitalizată și devine în imposibilitatea de a-și realiza mandatul fundamental atribuit de lege, cel de stabilitate a prețurilor, țintire a inflației și alte funcții de politică monetară. Pe de altă parte, din practica internațională, o bancă națională nu poate să fie cu capital negativ și urmează ca Guvernul să capitalizeze înapoi BNM. El va trebui să găsească alți bani și să dea Băncii Naționale pentru ca să fie o bancă puternică. Guvernul, pentru că nu are bani, trebuie să emită valori mobiliare de stat, să se împrumute și să capitalizeze banca, iarăși de pe bani publici. „Moldova intră într-o gaură neagră pe plan mondial”, menționează expertul și există riscul ca inflația să crească în următoarea perioadă, ceea ce va duce la devalorizarea monedei naționale, economia s-ar prăbuși, iar economiile oamenilor s-ar devaloriza. Un alt amendament votat prevede că, începând cu 2021, se va impozita dobânda din depozitele bancare – cu 3%. Ideea Ministerului Finanțelor este ca acest procent să ajungă până la 12% în următorii ani. De asemenea, urmează a fi impozitate și valorile imobiliare de stat, lucru care nu se practică nicăieri în lume.

Dumitru Pîntea spune că, până la evenimentele din decembrie, sistemul bancar, instituțiile încă se prezintă destul de puternic. Rezervele BNM au crescut chiar și în perioadă pandemică, trecând pragul de 3,5 miliarde de dolari. BNM are suficiente rezerve pentru a interveni, în condiții de șocuri, dar nu în condiții de șoc extrem cum este abrogarea „legii miliardului”. Inflația a ajuns la minime istorice, este sub 1%, ceea ce determină și dobânzi la credite mult mai mici. La 6 ani de la furtul miliardului, expertul spune că a fost o anumită perspectivă de investigații în 2015-2019, ulterior, după schimbările politice care au avut loc, investigația a fost reluată, cu toate acestea bani nu s-au recuperat din banii sustrași din bănci, ci din lichidarea băncilor. Luna decembrie schimbă radical situația și „șterge” nu doar ceea ce s-a realizat în 2019, dar ceea ce s-a realizat din 2014 încoace, și poate să aducă sistemul financiar din Moldova în prag de colaps, în caz că Moldova pierde încrederea externă, nu primește bani de la FMI și Comisia Europeană, care sunt prevăzuți pentru finanțarea deficitului bugetar pentru anul următor.