Joi, 31 Decembrie 2020 12:46

Comerţul, ruinat de criză. Cererea pentru credite se duce la vale

credit md1Soldul cererilor faţă de economie a constituit 47,2 miliarde lei şi a crescut în luna octombrie cu 410,2 milioane lei (0,9 la sută), ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 189,9 milioane lei (0,6 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 220,3 milioane lei (1,3 la sută), arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 8,3 milioane USD (0,8 la sută).

Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 197,3 milioane lei (1,2 la sută) şi a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 110,9 milioane lei (0,9 la sută). În acelaşi timp, cea mai mare reducere a împrumuturilor a fost pentru mediul financiar nebancar (este reprezentat de comerţ) cu 90,4 milioane lei (17,9 la sută) şi a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comercia­le nefinanciare cu capital majoritar public cu 27,9 milioane lei (3,6 la sută).

De altfel, şi estimările Ministerului Economiei scot în evidenţă o prăbuşire a comerţului în anul 2020. Conform estimărilor, în anul 2020 se va diminua nu numai exporturile autohtone (exporturile din partea companiilor care livrează direct consumatorilor şi nu sunt în mod obligatoriu rezidenţi ai ZEL-urilor), dar şi reexporturile de materie primă după prelucrare (adică, a serviciilor de prelucrare externă exportate de rezidenţii ZEL-urilor). Astfel, pentru anul 2020 se prognozează un volum al exporturilor cu 13% mai mic decât în anul 2019.

În acelaşi timp, diminuarea consumului, din contul reducerii veniturilor populaţiei, urmare staţionării unor activităţi economice, micşorarea necesarului de materie primă în sectoarele productive ale economiei vor influenţa negativ cererea pentru bunurile de import.

Totodată, deficitul de producţie agricolă ca rezultat al condiţiilor meteorologice nefavorabile va determina creşteri ale importului de produse ale regnului vegetal, în special cereale, seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, precum şi produse ale regnului animal, inclusiv lapte şi produse lactate, ouă de păsări, produse comestibile de origine animală etc. În acest context, estimăm pentru anul 2020 un volum al importurilor în scădere cu circa 9%.

Ministerul Economiei spune că relansarea economiei după criza pandemică din anul 2020 se va transpune în majorarea cererii pentru importuri de materie primă necesară activităţilor de producere, în special în Zonele Economice Libere, majorarea cererii private din contul majorărilor salariale şi a remiterilor, creşterea investiţiilor, care presupun importul de utilaje şi echipamente într-un volum mai mare. În direcţie inversă (negativ), importurile vor fi influenţate de deprecierea monedei naţionale, care descurajează importurile şi favorizează exporturile. Respectiv, pentru anul 2021 anticipăm o creştere a importurilor cu 14,3%, după care ritmul de creştere se va tempera în anii 2022- 2023, constituind în medie 6,5%.

În ceea ce priveşte majorarea soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL), ea a fost determinată de majorarea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 244,3 milioane lei milioane lei (1,6 la sută) şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 2,0 milioane lei (0,4 la sută). Totodată, micşorarea soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 24,3 milioane lei (2,9 la sută) şi cererilor faţă de societăţile comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 1,8 milioane lei (2,0 la sută) a avut un impact negativ asupra indicatorului.

Creditele noi s-au comprimat cu 5,4%

Datele BNM relevă că în luna octombrie creditele noi acordate au constituit 3,1 miliarde de lei, cu 5,4 mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent. Creditele în monedă naţio­nală au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (56,5 la sută), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 55,0 la sută (dintre care 47,8 la sută revenind comerţului). Creditele în valută au fost solicitate, preponderent, de către societăţile comerciale nefinanciare (97,5 la sută), ponderea majoră (55,9 la sută) revenind comerţului.

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,09 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,41 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 8,31 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 9,14 la sută.

Rata medie la creditele acordate în valută s-a majorat cu 0,16 p.p. comparativ cu luna septembrie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,83 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 4,21 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 5,58 la sută.

Rata medie la creditele ataşate la cursul valutei s-a majorat cu 0,03 p.p. comparativ cu luna septembrie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 5,76 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 3,85 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 4,61 la sută.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie la creditele acordate în monedă naţională a scăzut cu 0,66 p.p., la cele în valută – cu 0,25 p.p., iar la cele ataşate la cursul valutei – cu 0,09 p.p.

Scade şi apetitul populaţiei pentru credite

Volumul creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, în luna octombrie 2020, s-a micşorat comparativ cu luna precedentă cu 4,7 la sută şi a constituit 828,7 milioane lei. Rata medie a creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, pentru aceeaşi perioadă, a crescut cu 0,30 p.p. şi a constituit 7,41 la sută. Din perspectiva scopului creditelor acordate, cea mai mare pondere le-a revenit creditelor de consum (60,2 la sută). Comparativ cu luna precedentă, rata creditelor de consum s-a majorat cu 0,44 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 0,20 p.p. Faţă de anul trecut, rata creditelor de consum s-a micşorat cu 1,06 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 0,16 p.p.

Ponderea creditelor imobiliare în monedă naţională în totalul creditelor imobiliare a constituit 98,7 la sută (1,3 la sută au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei), iar cea a creditelor de consum în monedă naţională în totalul creditelor de consum – 98,6 la sută (1,3 la sută au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei). Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 7,96 la sută (persoanelor juridice – cu 8,23 la sută, persoanelor fizice – cu 7,47 la sută, iar persoanelor care practică activitate – cu 9,47 la sută).

De menţionat că cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de până la o lună, constituind 9,20 la sută, rata creditelor acordate persoanelor juridice a constituit 9,28 la sută, a creditelor acordate persoanelor fizice – 7,66 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au solicitat credite în monedă naţională cu termenul de rambursare de până la o lună.

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика