Poate că unii nu ştiu acest amănunt, în prezent nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2021, dobânzile persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sunt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare; depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

Dacă citeşti mai atent argumentele aduse de Ministerul Finanţelor, ai impresia că ţi se face o indulgenţă stabilind un impozit de 3 la sută. Şi asta pentru că, spune ministerul, acest impozit reprezintă doar o pătrime din cota standard de 12%. Este important de menţionat, se mai spune în document, că în cazul neintervenţiei cu modificările respective, cota impozitului ar constitui 12 la sută.

Nu este, de fapt, o noutate impozitarea dividendelor. Era şi firesc să se revină la ea, după ce ani în şir a fost amânată, chiar dacă este o prevedere introdusă în Codul Fiscal încă în 1998, dar aplicarea acesteia a fost amânată. Este firesc şi pentru că în mai multe ţări din Europa dobânda la depozitele bancare se impozitează demult. În România, de exemplu, impozitarea dobânzii achitată de către bănci se face încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10 la sută, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16 la sută.

Nimeni însă, se pare, nu a evaluat cum vor reacţiona deponenţii băncilor la această decizie. Impozitul, sincer vorbind, n-ar trebui să îngrijoreze, 3% chiar nu sunt 12%. Sau 10% la sută pe care le suportă deponenţii din România. Şi, ca orice alt venit, şi dobânzile ar trebui să fie impozitate. Dar impozitul se introduce tocmai în momentul în care dobânzile sunt în scădere, iar inflaţia a coborât sub un procent în luna noiembrie, astfel că tendinţa de scădere ar putea continua. Şi se face modificarea într-un an de criză, ce a afectat veniturile populaţiei care numără fiecare bănuţ. Autorităţile speră să obţină un venit adiţional la buget de 24 milioane de lei.

Bancherii, asociaţiile de business şi sindicatele consideră însă că cetăţenii pur şi simplu vor începe să-şi retragă banii de pe conturi. Băncile se împotrivesc pentru că administrarea acestui impozit va fi pusă pe seama lor, iar aceasta înseamnă cheltuieli de bani şi timp. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova propune ca „băncile, asociaţiile de economii şi împrumut precum şi emitenţii de valori mobilare corporative să reţină un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, care depăşesc 26 400 de lei anual”. Această măsură „are menirea de a exclude impozitarea dobânzilor de la depunerile băneşti relativ modeste ale populaţiei (în mărime ce nu depăşeşte scutirea personală), mai ales a persoanelor vârstnice care au efectuat depuneri băneşti pe tot parcursul vieţii pentru a-şi asigura un venit suplimentar după ieşirea la pensie”, se mai spune în avizul sindicatelor.

„Cea mai dificilă sarcină ar fi impozitarea propriu-zisă şi declararea acestor venituri în declaraţiile anuale fiscale. Totodată, contextul macroeconomic nu este de neglijat, pornind de la o posibilă reducere a volumului de depozite în băncile comerciale cu scopul evitării impozitării sau o eventuală creştere a dobânzilor la resursele creditare, având în vedere o nouă componentă fiscală introdusă”, sunt de părere experţii de la Transparency International Moldova.

Pe de altă parte, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, Adrian Lupuşor, scrie pe o reţea de socializare că totuşi nu a înţeles „de ce Guvernul planifică, în 2021, pe de o parte, să impoziteze cu 12% venitul obţinut din investiţiile în Valorile Mobiliare de Stat (VMS) şi obligaţiunile municipale (în majoritatea ţărilor, aceste instrumente, din contra, beneficiază de tratament fiscal preferenţial), iar pe de altă parte, veniturile din investiţiile în depozitele bancare sau obligaţiuni corporative vor fi impozitate cu 3%. Cu alte cuvinte, investitorii care potenţial pot contribui la bugetul de stat, investind în VMS sau pot contribui la dezvoltarea localităţilor din ţară, procurând obligaţiuni municipale, vor fi discriminaţi din punct de vedere fiscal faţă de cei care pur şi simplu vor pune/ţine banii la bancă”.

Asta, spune expertul, „în condiţiile în care în sistemul bancar şi aşa avem abundenţă de lichidităţi şi, în acelaşi timp, bugetul de stat va avea nevoie de surse ieftine de finanţare a deficitului pe timp de criză, iar autorităţile locale au nevoie de condiţii fiscale prielnice pentru a putea emite obligaţiuni municipale (aşa cum se face în toate ţările din regiune). Eu înţeleg că Guvernul vrea sa impoziteze veniturile BNM, care este principalul deţinător de VMS, după convertirea garanţiilor de stat care au acoperit „miliardul” furat, însă de ce să subminezi dezvoltarea pieţei de capital şi dezvoltarea unor instrumente critice pentru dezvoltarea localităţilor, cum sunt obligaţiunile municipale, pentru câteva zeci de milioane de lei pe care ii va obţine de la BNM? Calcule cost-beneficiu au fost făcute?”.

„În cazul obligaţiunilor municipale, este absolut necesară acordarea unui tratament fiscal preferenţial, având în vedere că este un instrument care încă nu a fost utilizat niciodată, dar care are un bogat potenţial pentru dezvoltarea localităţilor, dar şi dezvoltarea pieţei de capital”, apreciază Adrian Lupuşor.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, la sfârşitul lunii octombrie, soldul depozitelor persoanelor fizice, în baza căruia se calculează dobânzile (atât la cerere, cât şi cele plasate pentru o perioadă determinată), constituie 24,3 miliarde de lei în monedă naţională şi 14,4 miliarde de lei în valută străină.

O analiză a Băncii Naţionale a Moldovei privind situaţia financiară a sectorului bancar în 9 luni 2020 relevă că a continuat tendinţa de majorare a soldului depozitelor, care au crescut în nouă luni cu 8,8%, până la 74,3 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 64,1% din totalul depozitelor). Depozitele sunt în creştere, deşi mai lentă decât în perioada anterioară, chiar dacă rata medie la depozitele în lei constituite de persoanele fizice a coborât la o medie de 4,05 la sută, în luna octombrie, iar la cele în valută la o rată medie de 0,59 la sută. Iar scăderea ratei anuale a inflaţiei ar putea să-i determine pe bancheri să reducă în continuare dobânzile.

Datele BNM arată că, odată cu scăderea dobânzii, scade şi „pofta” cetăţenilor de a face economii în bănci (Tabelul).

Depozite noi atrase de bănci de la persoanele fizice

Sursa: BNM

Un segment important al pieţei financiare o constituie şi asociaţiile de economii şi împrumut, care sunt vizate de noua politică fiscală. Suma depunerilor şi economiilor în asociaţiile de economii şi împrumut s-au ridicat la 622,7 milioane de lei la sfârşitul lunii septembrie 2020.

Cum va influenţa impozitarea dividendelor evoluţia depozitelor? Proiectul urmează să fie dezbătut şi în a doua lectură, rămâne de văzut care va fi decizia finală. Orice venit, însă, trebuie să fie impozitat, iar cota să fie unificată, pentru a nu lăsa impresia că unii contribuabili sunt avantajaţi, iar alţii, dimpotrivă, discriminaţi.

Proiectul presupune alinierea unor cote de impozitare a veniturilor la nivelul cotei generale de 12%. Promovarea măsurilor de uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor reprezintă o necesitate care rezidă din faptul că actualul sistem de impozitare a veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote de impozitare fragmentare (12%, 10%, 7%, 6%, 5% etc.).

O uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor ar însemna simplificarea procesului de administrare fiscală prin lipsa obligaţiei de depunere a declaraţiei fiscale, precum şi asigurarea echităţii fiscale pe orizontală prin impozitarea veniturilor la aceeaşi cotă, fapt ce va determina aplicarea unui tratament fiscal egal pentru acei contribuabili cu situaţii similare.

Concomitent, pentru a asigura atractivitatea investiţională a economiei naţionale, cota de impozitare a veniturilor din dividende se propune a fi menţinută la nivelul de 6%, ceea ce va reprezenta 50% din cota standard. Se propune o cotă de 7 la sută şi la darea în locaţiune a spaţiului de către o persoană fizică unei alte persoane fizice.

Vlad Bercu

capital.market.md