Candidatul la președinție George Simion a declarat pentru publicația franceză Marianne că și-ar dori restaurarea monarhiei în România, dacă aceasta ar fi voința majorității românilor, transmite gandul.ro

George Simion, câștigătorul primului tur al alegrilor prezidențiale din România, a declarat presei franceze că dorește o schimbare constituțională și nu exclude posibilitatea revenirii la monarhie. De asemenea, liderul AUR a vorbit și despre o posibilă reunificare a României cu Republica Moldova, într-o manieră pașnică, „pe modelul reunificării Germaniei”.

„Cerem reunificarea pașnică a României cu Republica Moldova, într-o zi, când ambele părți vor fi de acord. Acest lucru s-ar face în conformitate cu dreptul internațional, așa cum se specifică în acordurile de la Helsinki din 1975, adică granițele pot fi schimbate doar dacă toate părțile sunt de acord. Prin urmare, sperăm să ne unim cu românii care trăiesc în Republica Moldova atunci când vom avea majoritatea. Pe modelul reunificării Germaniei”, a declarat George Simion.

Simion este de părere că guvernul de la Kiev „nu respectă drepturile minorităților”, referindu-se la românii din teritoriu. Cu toate acestea liderul AUR a respins orice intenție de revendicare teritorială față de Ucraina.

George Simion: „O monarhie ar fi o idee mai bună”

George Simion a precizat că România are nevoie de o schimbare constituțională.

„Noi credem în voința poporului, credem în democrație și în importanța promovării unei cauze, a unei idei, a unui partid politic, a unei forme de guvernare. Unii oameni din România ar vrea să revină la monarhie, de exemplu. Eu aș fi de acord cu asta. Dacă vă uitați la președinții slabi pe care i-am avut în ultimii 25 de ani, o monarhie ar fi o idee mai bună. Dar asta se va întâmpla doar atunci când vom avea o majoritate. Da, ne dorim această schimbare constituțională”, a precizat Simion.

Simion a mai menționat pentru publicația franceză că „unii oameni din România ar vrea să revină la monarhie”. Acesta a fost întrebat de jurnaliști dacă ar fi de acord cu o astfel de schimbare.

„Personal, da. Cred că vocea poporului, că responsabilitatea crescută a cetățenilor va fi eficientă doar dacă îi lăsăm să aleagă. Dacă ne comportăm ca oligarhii sau conducătorii autoritari, ca în cazul lui Putin sau Lukașenko, spunând că «noi știm cel mai bine ce e bine pentru voi», nu există democrație”, a răspuns George Simion.

Au fost momente tensionate pe Aeroportul Internaţional din Iaşi unde un bărbat din Republica Moldova a avut o altercaţie cu un agent de pază. Ca să îl calmeze pe individul nervos, angajatul aeroportului a fost nevoit să-l ameninţe cu folosirea unui spray lacrimogen. Scena a fost filmată de martori.

Conflictul ar fi izbucnit după ce un transportator din Republica Moldova, care ar fi trebuit să își aștepte clienții în parcarea aeroportului, a intrat în terminalul de sosiri. Potrivit martorilor, acesta ar fi încercat să racoleze pasageri direct din interior, deși accesul transportatorilor în zonă este strict interzis, scrie observatornews.ro.

Aeroportul din Iaşi s-a transformat, de aproape un an, într-un punct important pentru transportul de persoane spre Republica Moldova. Mulţi cetăţeni moldoveni zboară până la Iaşi şi au nevoie de legături rutiere către Bălţi sau Chişinău. În parcarea aeroportului aşteaptă zeci de transportatori, însă nu toţi operează în mod legal. Mulţi dintre ei intră în zona terminalului, deşi accesul le este interzis, încercând să atragă pasageri direct din rândul celor care sosesc cu avionul.

Doar că, de multe ori aceşti transportatori ajung să nu respecte regulile. Înaintează inclusiv în terminal şi devin uneori chiar deranjanţi pentru pasageri deoarece pot insista foarte mult către ei pentru a-i transporta. Aşa s-a întâmplat şi de această dată. Unul dintre transportatori a fost observat de un agent de pază în timp ce încerca să racoleze pasageri direct din terminal. Când a încercat să îl evacueze, între părţi a izbucnit un conflict. Spiritele s-au încins rapid, iar după mai multe îmbrânceli şi injurii, agentul de pază a încercat să folosească spray lacrimogen pentru a calma situaţia.

Nu este un caz izolat, spun angajaţii aeroportului din Iaşi. Astfel de incidente sunt frecvente, iar autorităţile recunosc că problema persistă de luni bune. În prezent, se lucrează la un regulament clar, care să stabilească măsurile ce pot fi luate în asemenea situaţii. Reprezentanţii aeroportului spun că urmează să fie amenajată o staţie specială pentru transporturile internaţionale, însă admit că, cel mai probabil, conflictele vor continua.

Uniunea Europeană examinează trei pachete noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar pe lista celor care urmează a fi sancționați pentru acțiuni rusești „de destabilizare” în țările UE și în terțe țări apar și doi cetățeni moldoveni, născuți la Bender, care dețin și conduc o firmă de internet la Londra, scrie g4media.ro

Noile pachete de sancțiuni pe care UE urmează să le definitiveze în următoarele zile și săptămâni au ca scop pedepsirea unor indivizi și entități în legătură cu folosirea de către Rusia de arme chimice, recurgerea la atacuri cibernetice și acțiuni de destabilizare.

Majoritatea celor sancționați sunt cetățeni ruși și firme din Rusia, dar printre ei apar și cetățenii moldoveni Iurie Neculițî și Ivan Neculițî, care își au domiciliul la Londra, precum și compania lor, Stark Industries Solutions Ltd.

„Un serviciu de găzduire web înregistrat ca firmă de tip maildrop în Regatul Unit, compania oferă servicii de găzduire de servere cu locații în întreaga lume”, se spune în documentul UE, conținând lista sancțiunilor viitoare, care a fost văzut de Europa Liberă.

În justificarea sancțiunilor propuse contra celor doi, UE spune că Stark Industries „permite diverselor entități afiliate sau sponsorizate de statul rus să desfășoare activități destabilizatoare, inclusiv manipulare informațională coordonată, interferențe și atacuri cibernetice împotriva Uniunii Europene și a țărilor terțe, prin furnizarea de servicii menite să ascundă aceste activități de autoritățile europene de aplicare a legii și de agențiile de securitate”.

Prin urmare, cei doi frați Niculițî – Iurie fiind directorul firmei, iar Ivan – și proprietarul ei „sprijină acțiuni ale Guvernului Federației Ruse care amenință democrația și statul de drept, stabilitatea sau securitatea Uniunii, a unui stat membru sau a unei țări terțe”, se mai spune în document.

Jurnaliștii de investigație ai grupului german CORRECTIV au scris cu aproape un an în urmă că cei doi sunt frați, Ivan fiind fratele mai mare, astăzi în vârstă de 32 de ani, iar în afară de faptul că „aduc războiul cibernetic al Rusiei în Europa”, sunt iubitori de BMW-uri și călătorii.

Portalul a republicat și fotografie cu Ivan, în care acesta apare în urma unei curse de mașini în august 2023, primind un premiu de la primarul de atunci al orașului , Nicolai Grigorișin.

În documentul UE, cei doi frați transnistreni și firma lor apar pe o listă de 37 de indivizi și 9 companii care urmează a fi pedepsiți pentru sprijinirea acțiunilor de destabilizare ale Rusiei.

Aceste sancțiuni au fost propuse de Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, adică Kaja Kallas și pot ajunge pe agenda unei reuniuni a miniștrilor europeni de Externe de săptămâna viitoare.

UE a sancționat deja numeroși moldoveni, mai ales din anturajul oligarhului fugar Ilan Șor, pentru acțiuni în interesul Kremlinului îndreptate înspre destabilizarea R. Moldova. Dar poate fi pentru prima dată când UE va sancționa moldoveni pentru participarea la războiul hibrid al Rusiei chiar împotriva blocului comunitar.

Mascaţii din brigada specială „Fulger” a poliţiei din Republica Moldova au primit miercuri echipamente în valoare de 320.000 de dolari ca donaţie din partea Biroului pentru Afaceri Internaţionale de Combatere a Traficului de Droguri şi Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Donaţia a fost făcută în condiţiile în care SUA fac reduceri bugetare şi şi-au suspendat o mare parte din ajutorul extern, scrie spotmedia.ro.

Mascaţii de la Fulger au primit „măşti antigaz, sight-uri holografice şi accesorii pentru modernizarea armamentului, menite să îmbunătăţească capacitatea de reacţie şi eficienţa operaţională”.

Donaţia este destinată sprijinirii pregătirii operaţionale a brigăzii.

„Partenerii mai puternici fac Statele Unite mai sigure, împiedicând ameninţările la adresa securităţii locale să devină metastaze şi să ajungă pe teritoriul SUA”, a scris pe X Biroul Departamentului de Stat.

Trump ar vrea să deporteze imigranţi în R. Moldova

Administraţia preşedintelui Trump ar fi abordat ţări îndepărtate, între care Republica Moldova, pentru a ajuta la efortul său de deportare în masă a imigranţilor ilegali, cerându-le acestor ţări să accepte persoane care nu sunt cetăţenii lor, potrivit unor documente interne ale guvernului federal obţinute de CBS News.

Discuţiile fac parte dintr-o campanie diplomatică intensă a administraţiei Trump de a convinge cât mai multe ţări - inclusiv pe cele cu dosare controversate privind drepturile omului - să primească persoane expulzate din SUA, cum ar fi imigranţi ale căror ţări de origine nu îi vor primi înapoi.

Administraţia a negociat deja acorduri cu mai multe ţări din America Latină dispuse să accepte imigranţi care nu sunt cetăţeni ai lor. În februarie, SUA au deportat sute de imigranţi africani şi asiatici în Costa Rica şi Panama.

În martie, administraţia Trump a trimis aproape 300 de venezueleni acuzaţi că fac parte din bande în El Salvador, care i-a închis într-o mega-închisoare.

Guvernul mexican, în cadrul unui acord care a precedat al doilea mandat al lui Trump, a primit imigranţi din alte ţări din America Latină, precum Venezuela, prinşi trecând ilegal frontiera de sud a SUA.

Dar, în spatele scenei, administraţia Trump a negociat cu ţări din afara emisferei vestice pentru a trimite imigranţi la mii de kilometri distanţă, peste Oceanul Atlantic, în locuri din Africa şi Europa. Ţările din emisfera estică pe care administraţia Trump le-a identificat ca locuri care ar putea accepta potenţial deportări de cetăţeni din ţări terţe includ Angola, Benin, Guineea Ecuatorială, Eswatini, Libia, Rwanda şi Moldova, potrivit unor documente guvernamentale interne şi unor oficiali.

Statele Unite nu au anunţat încă niciun acord oficial cu aceste ţări. The Wall Street Journal a relatat despre discuţiile interne cu unele dintre aceste ţări în aprilie şi menţiona, de asemenea, Republica Moldova.

Grupul maghiar KÉSZ a inaugurat prima sa fabrică din România, în localitatea Moldovenești, județul Cluj, o investiție de 4,5 milioane de euro destinată producției de structuri metalice. Proiectul este susținut de Guvernul Ungariei și marchează începutul unei serii de extinderi regionale. În paralel, la Miercurea-Ciuc va fi construită o fabrică de vată minerală de 20 de milioane de euro, de către compania Alpin Szig.

Investiții maghiare de amploare în România

România atrage investiții semnificative din partea vecinilor maghiari. Grupul KÉSZ, un nume de referință în industria construcțiilor din Ungaria, a marcat o etapă importantă în extinderea sa regională prin inaugurarea primei fabrici din România.

Noua unitate se află în localitatea Moldovenești, lângă Turda, în județul Cluj — o zonă cunoscută pentru potențialul său de dezvoltare industrială.

Ceremonia de deschidere, desfășurată pe 6 martie, a fost onorată de prezența lui Levente Magyar, secretar de stat în Ministerul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului. Acesta a subliniat că investiția reprezintă doar începutul unei serii de proiecte sprijinite direct de Guvernul Ungariei pe teritoriul României.

Fabrica din Cluj: tehnologie avansată și poziționare strategică

Fabrica KÉSZ România, amplasată strategic la 1,5 kilometri de autostrada A3, se întinde pe o suprafață de 4.500 de metri pătrați. Echipată cu tehnologie de ultimă generație, unitatea va produce structuri metalice, componente auxiliare, tubulatură pentru aer și fitinguri.

Funcționarea acesteia este susținută energetic de un sistem fotovoltaic de 200 kWp, reflectând angajamentul față de sustenabilitate. Investiția, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, a fost realizată cu sprijinul Agenției Maghiare pentru Promovarea Exporturilor (HEPA).

KESZ Group, activ și în domenii precum energia, logistica și dezvoltarea imobiliară, are deja un portofoliu solid de proiecte în România, incluzând dezvoltări emblematice din București, Cluj și Oradea.

Proiect industrial major și în Harghita

Tot în Transilvania, o altă inițiativă economică importantă vine de la compania maghiară Alpin Szig es Szerkezet Epitoipari SRL, prin firma sa din România, Mineral Insulation SRL. În Miercurea-Ciuc, județul Harghita, va fi construită o fabrică de vată minerală, cu o capacitate anuală de 30.000 de tone.

Investiția de 20 de milioane de euro promite să creeze cel puțin 70 de locuri de muncă până la finalul anului 2026, când unitatea ar urma să devină funcțională.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a evidențiat caracterul dublu al acestui proiect: nu doar că aduce o nouă ramură industrială în oraș, dar valorifică și o fostă zonă industrială abandonată, printr-un model de dezvoltare brownfield.

Cele două proiecte semnalează o tendință clară: companiile din Ungaria privesc România ca pe un partener strategic pentru extinderea operațiunilor, în special în regiunile din apropierea graniței. Aceste investiții nu doar că sprijină economia locală, dar întăresc și relațiile economice bilaterale dintre cele două state.

capital.ro

Într-un an agricol marcat de o recoltă modestă, exporturile de fructe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2024 un maxim istoric de 282,4 milioane de dolari, depășind toate cifrele anterioare. Paradoxal, această creștere nu s-a datorat cantităților mari exportate, ci prețurilor ridicate și diversificării structurii și piețelor de export, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”.

„În 2024 s-au întâmplat două lucruri bune: nu mai avem un singur fruct care să domine exporturile și nu mai avem o singură țară care să domine piața de desfacere. Structura exporturilor este echilibrată, la fel ca și rețeaua de distribuție”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”, scrie bani.md.

În 2024, producția de fructe, nuci și pomușoare a fost de doar 621.000 tone – cea mai mică din ultimii opt ani. Cu toate acestea, exportul de fructe proaspete, uscate, înghețate sau prelucrate a generat în total 425,9 milioane de dolari, dintre care 292,4 milioane USD – fructe și legume proaspete, iar 133,5 milioane USD – preparate pe bază de fructe.

„Am exportat mai puțin, dar mai scump”, a subliniat Ioniță. Prețul mediu per kilogram de fruct exportat în 2024 a fost de 1,01 USD, față de 0,76 USD în 2022.

Până în 2015, nucile dominau exporturile de fructe (52% din total). În 2024, acestea au coborât la 15%, fiind devansate de mere (27%), struguri (21,6%) și prune (16%). Alte produse valoroase exportate: fructe uscate, pomușoare, caise, pere, cireșe și vișine.

Cele mai bune prețuri s-au obținut pentru:

nuci – 4,61 USD/kg
fructe uscate/înghețate – 1,82 USD/kg
pomușoare – 1,76 USD/kg
cireșe – 1,35 USD/kg
struguri – 1,17 USD/kg
Cel mai mare salt l-au avut prunele, al căror preț de export a crescut cu peste 45% față de anul precedent.

Pentru prima dată, România a devenit principala piață de export a fructelor moldovenești, cu o pondere de 23,5%, urmată îndeaproape de Federația Rusă (22,9%), Germania (8,8%), Polonia (8,1%), Belarus (5,4%), Olanda, Franța, Ucraina și Elveția. În total, Moldova a exportat fructe în peste 60 de țări.

„Este efectul embargoului din 2014 și al războiului din Ucraina. Aceste crize au forțat Moldova să-și diversifice atât fructele, cât și piețele. Iar rezultatele sunt evidente”, a comentat Ioniță.

Pentru prima jumătate a anului 2025, expertul prognozează o scădere a exporturilor, ca urmare a recoltei slabe din 2024. Totuși, datorită prețurilor avantajoase, modernizării livezilor, ambalajelor atractive și extinderii rețelei de export, sectorul fructelor rămâne unul dintre cele mai promițătoare din economia Republicii Moldova.

„Moldova are un potențial de export de fructe care poate fi cel puțin dublat, dacă politicile de susținere vor fi coerente și orientate spre modernizare și diversificare”, a concluzionat Ioniță.

Vești bune pentru utilizatorii YouTube. Aceștia vor putea beneficia de ajutorul inteligenței artificiale atunci când vor căuta anumite informații pe platforma video. Iată despre ce este vorba, mai exact.

Atât Google, cât și paginile de căutare de pe YouTube vor fi îmbunătățite cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit unui anunț făcut de cea mai populară platformă video online.

Inteligenţa artificială va avea rolul de a evidenţia automat fragmente specifice din videoclipuri, care sunt relevante pentru termenii introduşi de utilizatori în bara de căutare.

Astfel, în cazul unei căutări precum „cum fac ciorbă de perişoare”, tehnologia AI va selecta şi va afişa direct secvenţele din materialele video care ilustrează paşii necesari pentru prepararea acestei reţete.

Această abordare are ca scop nu doar identificarea videoclipului relevant, ci și facilitarea accesului rapid la fragmentele exacte din conținut care corespund interesului utilizatorului.

Spre deosebire de funcția AI Overviews de la Google, care oferă rezumate ale conținutului, pe YouTube inteligența artificială nu generează sinteze, ci se concentrează exclusiv pe evidențierea secvențelor relevante din cadrul videoclipurilor.

În prezent, funcţia este disponibilă doar în fază experimentală, fiind activată selectiv pentru un număr restrâns de utilizatori care dețin abonamente YouTube Premium și doar în cazul anumitor căutări.

AI Overviews, susținute de Gemini 2.0

Amintim că în luna martie, Google, cel mai utilizat motor de căutare din lume, a testat o funcție experimentală numită „AI Mode”, care integrează un chatbot direct în pagina cu rezultate, oferind astfel utilizatorilor o interacțiune mai dinamică și adaptată nevoilor lor specifice.

Google a anunțat atunci că, în Statele Unite, AI Overviews sunt acum susținute de Gemini 2.0, o actualizare care ar trebui să îmbunătățească capacitatea sistemului de a răspunde la întrebări complexe din domenii precum programarea, matematica avansată și întrebările multimodale. Potrivit companiei, noul model promite răspunsuri mai rapide și de o calitate superioară.

Totodată, Google afirmă că peste un miliard de oameni „folosesc” AI Overviews – o afirmație discutabilă, întrucât serviciul nu este opțional, ci este afișat automat ori de câte ori Google decide să îl activeze. Prin urmare, utilizatorii nu beneficiază de un control real asupra utilizării acestei funcționalități.

Însă vestea „bună” este că tot mai mulți utilizatori vor fi expuși la AI Overviews, indiferent de preferințele lor, întrucât funcția începe să fie disponibilă și pentru adolescenți, precum și pentru persoanele care nu sunt autentificate în conturile Google. Prin urmare, dacă până acum evitarea acestei funcții se baza pe navigarea fără cont, această opțiune nu mai este valabilă.

capital.ro

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a anunțat că guvernarea PAS va lansa un program național de renovare a bisericilor, alocând din bugetul de stat în acest an 20 de milioane de lei, potrivit g4media.ro.

Grosu a precizat că prioritate vor avea, la început, bisericile situate pe traseele turistice naționale, pentru că guvernarea vrea „să le promoveze și să ajute la valorificarea lor”.

În adresarea filmată pe fundalul mănăstirii rupestre de la Orheiul Vechi, Grosu a amintit mai multe monumente istorice restaurate în ultimii ani, inclusiv cu susținerea Uniunii Europene, ca dovadă că actualei guvernări îi „pasă” de patrimoniul cultural.

R. Moldova este un stat laic. Potrivit Constituției, cultele religioase sunt autonome și separate de stat. Majoritatea populației este creștin-ortodoxă, iar cele două mitropolii care activează pe teritoriul R. Moldova (una subordonată Patriarhiei Moscovei și cealaltă, Patriarhiei Române) își dispută nu doar statutul canonic, dar și patrimoniul. 

Litigiul pentru dreptul de a folosi 21 de mănăstiri cu statut de monument istoric ocrotit de stat se află în instanță de 14 ani. Recent, Curtea Supremă de Justiție a dispus ca procesul să fie grăbit.

Guvernările precedente au fost criticate că au susținut deschis Mitropolia Moldovei, care, la rândul său, s-a implicat în campaniile electorale. Partidul Comuniștilor, de exemplu, se laudă că în timpul guvernării sale au fost construite sau renovate peste 600 de biserici și 20 de mănăstiri.

După venirea la putere a partidului pro-european „Acțiune și Solidaritate” (PAS), condus de Igor Grosu, și începutul invaziei rusești la scară largă a Ucrainei, Mitropolia Moldovei (sub oblăduirea Moscovei) a început să piardă din clerici și din popularitate, iar guvernarea – să susțină tot mai mult Mitropolia Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române).

Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Vaslui a anunţat, vineri, că în urma unor analize efectuate la morcovi proveniţi dintr-un lot importat din Republica Molvova, s-a depistat prezenţa de pesticide peste limita admisă.

Conform unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii instituţiei, proba a fost prelevată la Punctul de Inspecţie la Frontieră Albiţa, dintr-un lot de 23 de tone de morcovi, pe data de 10 aprilie 2025, iar rezultatele analizei de laborator au indicat o concentraţie crescută de pirimifos-metil.

„Întrucât pesticidul neautorizat pirimifos-metil nu este apt consumului uman, am dispus efectuarea unei anchete şi luarea tuturor măsurilor de retragere de pe piaţă a produselor contaminate. Întreaga cantitate importată – 23.000 kg de morcovi clasa II, recolta anului 2024 – aparţine unei societăţi din Suceava, fiind destinată comercializării pe piaţa din România. Având în vedere riscurile pentru sănătatea consumatorilor, DSVSA Vaslui a informat de urgenţă sistemul RASFF (Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje), atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova. Am dispus măsuri de reţinere oficială a produsului şi interzicerea distribuirii către consumatori, urmând ca întreaga cantitate să fie neutralizată conform legislaţiei în vigoare”, a precizat directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, în comunicatul de presă, scrie bzi.ro.

Pirimifos-metil este un insecticid din clasa organofosforicelor, utilizat pentru protecţia culturilor, dar care, în concentraţii ridicate, poate avea efecte toxice asupra sistemului nervos uman, în special în cazul unei expuneri repetate sau accidentale.