Solicitat miercuri, 5 martie, la conferința de presă de după ședința de Guvern să comenteze menționarea de către președintele SUA Donald Trump a R. Moldova ca țară unde s-ar fi făcut risipă cu banii americani alocați pentru asistența externă, prim-ministrul moldovean a ținut să enumere o listă lungă de proiecte finanțate de SUA, din domenii ca industria vinului și până în sectorul energetic. Recean a declarat că speră că toate aceste proiecte vor continua, scrie moldova.europalibera.org.

Afirmațiile premierului moldovean vin la câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a spus în discursul său din Congresul american că SUA ar fi finanțat în R. Moldova „operațiuni de propaganda de stânga” în valoare de 32 de milioane de dolari, fără a da însă alte detalii. Nu este clar despre ce finanțări este vorba, dar președintele american a spus că contractele au fost anulate de așa-zisul Departamentul pentru eficiență guvernamentală (DOGE) condus de miliardarul Elon Musk.

Presa de la Chișinău a scris că, de fapt, la ce s-a referit Trump, sunt ajutoare și asistență pentru mass-media din R. Moldova. Mai înainte, Trump vorbise despre alte zeci de milioane de dolari cheltuie pe programe de incluziune în Moldova, pe care le-a prezentat tot ca o risipă.

La insistențele jurnaliștilor privind dubiile lui Trump despre oportunitatea continuării unor ajutoare externe pentru Moldova, Recean a spus că speră ca proiectele cu finanțare americană să continue, dar a recunoscut că autoritățile caută alternative.

„Am ferma convingere că vor continua, dar este evident că anumite ajustări pot fi implementate”, a spus Recean, adăugând că guvernul „deja a identificat” oportunități ca proiecte din domeniul energetic, mass-media și culturii să-și poată continua activitatea. Premierul moldovean nu a oferit mai multe detalii.

Printre proiectele cu finanțare americană care au fost afectate de suspendarea asistenței externe oferite de SUA, se numără în special cele din domeniul justiției, dar și cel energetic.

Într-un răspuns oferit anterior Europei Libere, Ministerul moldovean al Energiei spunea că sunt afectate proiecte precum construcția celei de-a treia linii de interconexiune dintre Moldova și România de 400 kV Strășeni - Gutinaș. La aceasta se mai adaugă și achiziționarea unui sistem de stocare a energiei în baterii, dar și motoare cu ardere internă.

În prima sa zi de mandat, președintele american, Donald Trump, a dispus suspendarea aproape integrală pentru 90 de zile a ajutoarelor externe oferite de SUA, iar administrația sa a concediat o mare parte din angajații la nivel mondial ai USAID. Casa Albă a acuzat instituția de fraude la scară largă.

Subiectul sistării ajutoarelor externe americane a ajuns și pe agenda reprezentanților opoziției pro-ruse de la Chișinău. Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a cerut la mijlocul lunii februarie, printr-o scrisoare adresată ambasadei SUA, informații despre cine a primit, în Moldova, fonduri prin USAID, o structură de asistență externă americană a cărei activitate a fost suspendată de președintele Donald Trump.

Printre primii care s-au bucurat public că țările lor nu mai primesc sprijin prin USAID au fost liderii partidului de guvernământ, Visul Georgian, de la Tbilisi, dar și figuri de frunte din regimul populistului naționalist din Ungaria, Viktor Orbán.

În contrast total faţă de lanţurile de fast-food occidentale binecunoscute, un gigant chinez a reuşit să domine piaţa, depăşind McDonald’s şi Starbucks în numărul de locaţii, deşi este relativ necunoscut în afara Asiei.

Acest colos este Mixue Bingcheng, adesea numit ”Honey Snow Ice City”, care se mândreşte cu peste 45.000 de unităţi la nivel mondial, devenind astfel cel mai mare lanţ de restaurante din lume după numărul de puncte de vânzare, scrie mediafax.ro.

O poveste care începe în anul 1997, când Zhang Hongchao, un student provenind dintr-o familie modestă, a început să vândă îngheţată ieftină într-un restaurant mic din provincia Henan, una din regiunile mai sărace ale Chinei. Oferind conuri de îngheţată la preţul accesibil de 1 yuan (aproximativ 15 cenţi), afacerea sa a prins rapid contur, atrăgând un public larg de studenţi şi persoane cu venituri mici. În câţiva ani, Zhang a transformat chioşcul său iniţial într-o reţea vastă de francize. Practicând preţuri foarte mici (30 cenţi – 1,20 dolari), brandul a câştigat loialitatea a milioane de clienţi, poziţionându-se ca o alternativă economică şi la băuturile mai scumpe oferite de Starbucks şi alte lanţuri premium.

Accensiunea remarcabilă a Mixue a culminat recent cu o listare impresionantă la bursa din Hong Kong. Oferta publică iniţială (IPO) a companiei a atras 444 de milioane de dolari, iar cererea pentru acţiuni a depăşit cu mult oferta. În prima zi de tranzacţionare, acţiunile Mixue au înregistrat o creştere surprinzătoare de peste 40%, confirmând încrederea pieţei în acest nou gigant al băuturilor accesibile.

Mixue operează sub un model de franciză profitabil, unde peste 99% din locaţii sunt administrate de parteneri locali. Cheia profitului Mixue constă în vânzarea de ingrediente, echipamente şi ambalaje către proprietarii de francize. Această abordare îi permite să menţină preţurile scăzute pentru clienţi, atrăgând milioane de consumatori din orice categorie socială.

Mixue şi-a construit imperiul pe baza a trei elemente fundamentale: preţuri extrem de accesibile, o strategie agresivă de expansiune şi un model de franciză unic. Într-o piaţă a băuturilor răcoritoare din ce în ce mai competitivă, Mixue a reuşit să se distingă prin oferirea de produse la un preţ cu până la 80% mai mic decât concurenţii săi. Această strategie a făcut ca brandul să fie extrem de popular în China, unde consumatorii sunt din ce în ce mai sensibili la preţuri din cauza încetinirii economiei.

Având aproape 90% din locaţii situate în China, Mixue s-a extins semnificativ în zona Asiei de Sud-Est, deschizând mii de unităţi în ţări precum Indonezia, Vietnam şi Malaezia.

Dar chiar dacă deţine mai multe locaţii decât McDonald’s, Starbucks sau Subway, Mixue nu se apropie încă de veniturile acestor giganţi. Într-o piaţă extrem de competitivă, compania trebuie să identifice modalităţi de a menţine creşterea, mai ales în contextul unei concurenţe care domină acest segment de nişte decenii bune.

Guvernul României va continua să plafoneze preţul pentru o bună parte din energia electrică cumpărată de Republica Moldova de la producătorii interni din România, a declarat, sâmbătă, la Chişinău, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan.

El a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută alături de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, că autorităţile române “lucrează în continuare la consolidarea interconectării cu Republica Moldova în ceea ce priveşte energia electrică”, scrie economedia.ro.

“După cum ştiţi, România este implicată activ şi continuu în sprijinirea securităţii energetice a Republicii Moldova. Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, pe care l-am realizat împreună, îşi dovedeşte în aceste zile utilitatea. În plus, fără mâna de ajutor întinsă de Uniunea Europeană, în primă instanţă am fi asistat la o turnură dramatică. Vă asigur că Uniunea Europeană şi partenerii europeni ai Republicii Moldova vor ajuta la gestionarea problemelor curente din domeniul energetic. România contribuie în mare măsură la aceste eforturi, iar Guvernul României va continua să plafoneze preţul pentru o bună parte din energia electrică cumpărată de Republica Moldova de la producătorii interni din România. De asemenea, lucrăm în continuare la consolidarea interconectării cu Republica Moldova în ceea ce priveşte energia electrică”, a afirmat Bolojan.

În prezent, plafonul de preț pentru energia electrică furnizată de unii producători români către Moldova este de 450 RON/MWh (90 EUR).

Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, desfășurată vineri la Casa Albă, a fost marcată de tensiuni majore, încheindu-se fără semnarea unui acord aşteptat între SUA şi Ucraina.

Convorbirile dintre cei doi lideri nu au dus la un rezultat concret, iar divergențele de opinie au fost atât de puternice încât conferința de presă programată a fost anulată, iar acordul privind minereurile ucrainene nu a fost semnat. Mai mult, Trump, acompaniat de vicepreşedintele JD Vance, i-au adus o serie de acuzaţii lui Zelenski, afirmând, de faţă cu presa, că acesta nu a arătat respectul cuvenit Statelor Unite şi nu le-a mulţumit pentru ajutorul acordat, scrie romaniatv.net.

În acest context tensionat, Cristian Tudor Popescu a postat o primă reacţie pe Facebook, arătând că se teme pentru integritatea teritorială a României.

„Ne așteaptă ultimatumul rusesc și Diktatul de la Viena?

Cea mai mare victorie pentru Rusia de la sfârșitul războiului rece. Trump a vrut să ia cu japca metale rare de 500 miliarde dolari fără să ofere garanții de securitate Ucrainei, ca să nu-l supere pe Putin.

Ucraina, aruncată la lupi.

Cu câteva ore înainte, Trump declara că susține articolul 5 NATO, în cazul atacării unui stat membru. Îl mai crede cineva? Care va fi următoarea țară tranșată la tarabă de Trump cu Putin? Crede vreun român că SUA lui Trump și Vance ar trimite vreun bocanc de soldat american în apărarea României în fața Rusiei?

Nu s-a semnat nicio pace, în schimb pactul Ribbentrop-Molotov e aproape de semnăturile finale. Nu ne rămâne decât să sperăm cu disperare că nu urmează și un ultimatum rusesc pentru Moldova și un Diktat de la Viena pentru Transilvania”, a scris gazetarul.

Președintele Ucrainei a mers vineri la Casa Albă pentru a discuta cu omologul său american, însă discuția a fost marcată de tensiuni, iar cei doi și-au anulat conferința de presă și nu au mai semnat acordul privind minereurile ucrainene.

„Am avut o întâlnire foarte semnificativă astăzi la Casa Albă. S-au învățat multe care nu ar fi putut fi înțelese niciodată fără o conversație sub asemenea foc și presiune. Este uimitor ce iese prin emoție și am stabilit că președintele Zelenski nu este pregătit pentru pace dacă America este implicată, pentru că simte că implicarea noastră îi oferă un mare avantaj în negocieri. Nu vreau avantaj, vreau pace. El a fost lipsit de respect la adresa Statelor Unite ale Americii în prețuitul Birou Oval. Se poate întoarce când este pregătit pentru Pace”, a declarat președintele Donald Trump într-o primă reacție după dialogul încordat pe care l-a purtat cu liderul ucrainean.

Cel mai recent raport al Brand Finance, anualul “Brand Finance România 50“, trece în revistă cele mai valoroase și influente companii de pe piața românească. Potrivit raportului, valoarea combinată a primelor 50 de branduri din România a atins pragul de peste 7 miliarde de euro, marcând o creștere de 6% față de anul precedent, scrie money.ro.

Cele mai valoroase branduri din România. Top 10:

Dacia – 1.175 milioane euro
eMAG – 824 milioane euro
Banca Transilvania – 641 milioane euro
Digi – 544 milioane euro
Dedeman – 485 milioane euro
Petrom – 472 milioane euro
Electrica – 221 milioane euro
BRD – 209 milioane euro
BCR – 207 milioane euro
Rompetrol – 150 milioane euro

Față de ultimii ani, producătorul de automobile Dacia rămâne lider detașat, consolidându-și poziția de cel mai valoros brand autohton. eMAG și Banca Transilvania sunt și ele pe podium, pe aceleași poziții de anul trecut. Conform topului în cauză, Digi și Dedeman au cunoscut o creștere substanțială a valorii brandului. Petrom, deși a scăzut ușor ca valoare, rămâne un jucător esențial în domeniul energetic.

Cristina Znagovanu și Adelina Nucă, două tinere din Chișinău, au transformat o pasiune personală într-o mică afacere de succes. De câteva luni, prietenele cresc lalele olandeze într-un mod inovator, folosind un sistem hidroponic pe apă, iar rezultatele sunt mai mult decât promițătoare.

Această abordare neobișnuită pentru cultivarea florilor le permite să aibă control asupra tuturor factorilor care influențează creșterea plantelor, de la umiditate și lumină până la temperatură și chiar vânt, transmite Jurnaltv.md.

„Vara ne-am gândit că vrem să dăm o șansă țării noastre și să rămânem aici, pentru că totuși, ca acasă, nu este nicăieri”, povestește Cristina Znagovanu despre dorința lor de a începe acest proiect în Moldova.

După ce au căutat informații pe rețelele de socializare, au descoperit un importator local care colabora cu producători din Olanda, iar astfel au obținut bulbi de lalele de calitate.

În sera lor, tinerele cresc 12 specii de lalele, disponibile într-o paletă diversă de culori. Ce este cu adevărat special la această afacere este faptul că florile nu sunt cultivate în pământ, ci în apă, printr-un sistem hidroponic care le permite să monitorizeze constant starea plantelor.

„Am ales acest sistem de creștere pentru că este mai vizibilă evoluția plantelor. Vedem ceapa, starea ei, vedem starea apei, cât de curată sau murdară este”, explică Adelina Nucă.

Deși sunt la început, tinerele se confruntă cu provocări. Lalelele, la fel ca în cazul cultivării tradiționale, pot dezvolta anumite boli dacă nu sunt îngrijite corespunzător.

„Dacă nu este suficientă umiditate, ele pot dezvolta o boală și pot crește jumătate bine, iar cealaltă jumătate poate fi goală în interior”, adaugă Cristina. Acesta este un experiment pentru ele, un mod de a învăța din greșeli și de a îmbunătăți procesul pe măsură ce afacerea crește.

Interesul pentru produsele lor a fost rapid. Primele solicitări au venit deja, iar lalelele lor au fost apreciate nu doar de clienți, ci și de un expert olandez.

„Domnul de la care noi cumpărăm bulbii lucrează cu un olandez, care a dorit să vadă cum creștem lalelele. El a venit în seră și a fost foarte încântat de rezultate, spunând că pentru primul an, totul este la nivel. Ne-am bucurat enorm să auzim acest lucru”, povestește Cristina.

Tinerele speră că acest prim an va fi doar începutul și, dacă vânzările vor continua să meargă bine, vor extinde afacerea în anii următori. De asemenea, dacă totul decurge conform planului, ele intenționează să comande mai multe lalele pentru a satisface cererea în creștere.

Statele Unite se confruntă cu o criză severă a ouălor, provocată de o epidemie extinsă de gripă aviară care a decimat populațiile de păsări de curte. Această situație a dus la creșteri semnificative ale prețurilor, raționalizare în magazine și dificultăți pentru consumatori și afaceri, notează bani.md referitor la avinews.com.

Epidemia, începută în 2022, a afectat aproape 129 de milioane de păsări în SUA, reducând drastic producția de ouă. Virusul s-a răspândit în peste 970 de efective din 17 state, provocând perturbări majore în lanțul de aprovizionare. Departamentul american al Agriculturii (USDA) depune eforturi pentru a izola virusul, însă efectele rămân severe.

Pentru a stabiliza piața, Turcia a început să exporte 15.000 de tone de ouă către SUA, echivalentul a 33 de milioane de kilograme. Acest acord preliminar, valabil până în iulie 2025, va aduce Turciei venituri de 26 de milioane de dolari.

Conform indicelui prețurilor de consum, prețul ouălor în SUA a crescut cu 15,2% din decembrie până în ianuarie. În decembrie, o duzină de ouă mari de categoria A avea un cost mediu de 4,95 dolari, față de 4,15 dolari luna precedentă. În California, prețul a atins un record de 9,17 dolari pentru 12 ouă (14,24 MDL per bucata), pe 14 februarie.

Această criză evidențiază fragilitatea lanțurilor de aprovizionare și dependența pieței de soluții externe pentru a evita escaladarea prețurilor. Importurile din Turcia reprezintă o măsură temporară, însă experții avertizează că este necesară o restructurare a producției interne pentru a preveni viitoare crize.

ROCA Industry, primul holding românesc specializat în producția materialelor de construcţii, deţinut majoritar de compania de private equity ROCA Investments, anunţă investiţii totale de peste 6,5 milioane euro realizate în operaţiunile din Republica Moldova, de la preluarea Terra Impex de către BICO Industries. Capacitatea actuală de producţie a Terra este de 37 milioane mp/an de plasă din fibră de sticlă pentru termosisteme, exportate în România, Ucraina şi ţări din spaţiul UE.

„ROCA Industry, holdingul industrial de materiale de construcţii, listat pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, îşi continuă activităţile strategice regionale, cu investiţii deja realizate în valoare totală de peste 6,5 milioane euro în operaţiunile holdingului din Republica Moldova”, anunţă grupul, scrie cursdeguvernare.ro.

Terra face parte din portofoliul holdingului prin intermediul companiei BICO Industries, deţinută direct de ROCA Industry.

Grupul BICO a intrat pe piaţa din Republica Moldova în 2022 prin achiziţia producătorilor de plasă din fibră de sticlă Europlas şi Terra, care ulterior au fuzionat, formând o entitate consolidată sub brandul Terra. Această fuziune strategică a avut ca obiectiv creşterea capacităţii de producţie, optimizarea operaţiunilor şi extinderea prezenţei regionale a holdingului.

Compania consolidată Terra numără 185 de angajaţi în R. Moldova şi şi-a extins semnificativ capacitatea de producţie la 37 milioane de metri pătraţi anual. Obiectivul pentru 2025 vizează mărirea capacitaţii de producţie, pentru a transforma compania într-un pilon de referinţă la nivel regional.

„Aceste investiţii fac parte din parcursul de construcţie al unor campioni regionali competitivi pe pieţele internaţionale, pe care ROCA şi l-a asumat. Astfel, compania noastră, BICO Industries, deja prezentă în Republica Moldova prin Terra, îşi continuă dezvoltarea ca parte integrantă a viziunii holdingului. Ne propunem să continuăm planul de investiţii în tehnologizare şi digitalizare şi să transformăm fabrica din Vulcăneşti în cel mai mare producător de plase din fibră de sticlă din Europa de Est. Ne bucurăm că iniţiativele de investiţie sunt susţinute în Republica Moldova şi prin programe guvernamentale şi analizăm activ posibilităţi de extindere aici şi pentru alte companii din portofoliul nostru, urmărind să replicăm modelele de succes şi să valorificăm sinergiile existente”, a declarat Ionuţ Bindea, senior investment manager ROCA Investments şi preşedinte al CA ROCA Industry.

Fabrica Terra din Vulcăneşti a trecut prin procese semnificative de modernizare, cu investiţii pentru instalarea unui nou echipament de producţie tricot, cu o capacitate de 10 milioane de metri pătraţi anual, finalizate în 2023. În prezent, compania îşi exportă produsele în România, Ucraina şi ţări din spaţiul comunitar european, reorientându-şi strategic focusul pe piaţă.

„Republica Moldova, ca şi România, are nevoie de investiţii sistemice, care să susţină o dezvoltare economică solidă şi de durată. Investiţiile de private equity reprezintă un catalizator important în acest proces, aducând nu doar capital, ci şi expertiză în implementarea unor strategii de creştere cu viziune regională. Este un model de dezvoltare care creează valoare pentru toate părţile implicate – generează beneficii economice pentru stat, este atractiv pentru investitori şi contribuie direct la bunăstarea comunităţilor locale,” a declarat Anca Maniţiu, senior investment manager Impetum Management.

ROCA Industry este un holding deţinut majoritar de compania de private equity ROCA Investments.

ROCA Industry deţine direct un portofoliu de 5 jucători semnificativi din domeniul construcţiilor: BICO Industries (primul şi cel mai mare producător naţional de plasă din fibră de sticlă şi singurul producător autohton de armături din fibră de sticlă), Evolor (unul dintre cei mai mari jucători din industria de producţie de vopsele şi lacuri), DIAL (producător de produse din fir metalic), Electroplast (unul dintre cei mai importanţi producători de cabluri electrice), Velta Doors (cel mai mare producător român de uşi destinate construcţiilor rezidenţiale, rezultat al fuziunii Eco Euro Doors cu Workshop Doors).

Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat o serie de programe de finanțare externă prin intermediul Agenției americane pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a altor instituții, oferind ca exemple, printre altele, cazuri de asistență politică în Republica Moldova și India.

Prezent la o conferință a Institutului pentru Inițiative de Investiții Viitoare (FII Institute) în Miami, Florida, Donald Trump a dat asigurări că va încerca să diminueze cheltuielile guvernamentale, scrie gandul.ro.

”În patru săptămâni, noi am realizat mai mult decât alte administrații au realizat în patru ani. În prima zi a mandatului, eu am impus blocarea imediată a angajărilor federale, blocarea reglementărilor federale și a asistenței externe. Am semnat un ordin prin care am creat Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală”, a afirmat președintele SUA.

”Vă prezint câteva exemple despre locurile în care mergeau banii dvs. înainte de venirea mea. Sunt luate aleatoriu, dar există exemple mult mai grave decât acestea. Patruzeci și două de milioane de dolari pentru modificări sociale și comportamentale în Uganda. Patruzeci de milioane înseamnă multe reclame în ziare din Uganda”, a precizat Trump.

Președintele SUA a oferit ca exemplu și programele de asistență pentru Serbia, Republica Moldova și India.

”Paisprezece milioane pentru îmbunătățirea achizițiilor publice în Serbia și 486 de milioane de dolari pentru consorțiul alegerilor și consolidarea proceselor electorale, 22 de milioane de dolari pentru participarea politică în Republica Moldova și 21 de milioane de dolari pentru încurajarea prezenței la urne în India. De ce este necesar să cheltuim 21 de milioane pentru participarea la vot în India?! Douăzeci și unu de milioane! Cred că încercau să obțină alegerea altcuiva. Ar trebui să transmitem acest lucru Guvernului indian”, a subliniat Trump.

”Toate aceste fraude s-au încheiat acum. În plus, în ultima lună, practic am eliminat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care finanța o mare parte a acestei nebunii”, a dat asigurări președintele SUA.