Toper Hassan, în vârstă de 58 de ani, este cercetat în legătură cu împușcarea lui Izzet Eren, capul bandei Tottenham Turks, în capitala Chișinău, pe 10 iulie 2024.  Se presupune că a conspirat pentru a-l ucide pe Eren alături de Kemal Armagan, o figură importantă din cadrul grupării rivale Hackney Turks, care este cercetat de poliție în legătură cu două crime la Londra. The Times, care relatează pe larg acest caz, precizează că Hassan a condus o firmă de avocați în Green Lanes, nordul Londrei, până când a fost suspendat din activitate de către un tribunal disciplinar în 2008.

Avocatul și-a ajutat soția să răzbune uciderea fratelui său

Hassan a călătorit în Moldova de patru ori pentru a „organiza logistica” uciderii lui Eren. Cea care a a apăsat pe trăgaci a fost soția lui Hassan, iar mobilul crimei este răzbunarea pentru uciderea fratelui ei, la Londra, în 2012. Toper Hassan a contestat cererea de extrădare în Republica Moldova argumentând că „ar fi prejudiciat la proces prin transformarea cazului în armă politică”, adăugând că siguranța sa ar fi în pericol și că se va confrunta cu „tratamente inumane” în închisoarea din Moldova. Contestația a fost respinsă, scrie veridica.ro. 

Una dintre cele patru firme care au primit cumulativ „cea mai mare amendă din istoria Republica Moldova pentru înțelegere de cartel”, în sumă de circa 91 de milioane de lei, a fost obligată de Curtea Supremă de Justiției (CSJ) să-și achite partea ei de amendă, circa 7,5 milioane de lei. Celelalte trei companii amendate se judecă, în continuare, litigiile fiind pe rolul instanțelor de judecată, informează Ziarul de Gardă. 

Prin decizia CSJ din 16 august 2025, au fost casate hotărârile Judecătoriei Chișinău și a Curții de Apel Chișinău prin care fusese anulată hotărârea Consiliului Concurenței de a amenda firma SA „Fertilitatea-Chisinau”, împreună cu alte întreprinderi pentru „participarea în acorduri orizontale de tip cartel dur”, transmite sursa citată.

Cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Fertilitatea – Chișinău” împotriva Consiliului Concurenței „se respinge ca fiind neîntemeiată. Se anulează măsurile de asigurare aplicate prin încheierea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă”, se arată în hotărârea CSJ, citează jurnaliștii de la Ziarul de Gardă.

Etichetele produselor textile, inscripționate „Made in Moldova”, trezesc sentimentul de mândrie în rândul moldovenilor, însă ascunde o poveste mai puțin cunoscută. Sute de femei au rămas fără loc de muncă după ce fabrica de textile Floreana Fashion s-a închis. Afacerea cu capital străin a fost pusă pe roate în 2004, avea șase filiale și cosea pentru mai multe branduri internaționale, potrivit jurnaliștilor de la pubicația Rise Moldova. 

După ani în care au lucrat în condiții mizere și pe salariul minim pe economie, femeile au mai primit o lovitură — munca lor din ianuarie până în martie 2023 nu a fost remunerată. Împovărată de datorii, compania a intrat în insolvență. Cei care administrau afacerea și-au înregistrat alte firme și au dispărut cu utilaje în valoare de peste opt milioane de lei. Între timp, hainele cusute de fostele angajate se vând într-un magazin din Chișinău, informează sursa citată.

Întreprinderea cu capital străin FLOREANA FASHION S.R.L a fost înregistrată în 2004 la Florești. Din 2006, firma îi are ca fondatori pe Michael Anastasi și Ellinas Ioulios, ambii cetățeni ai Ciprului, ultimul fiind și administratorul întreprinderii. Pe lângă ei, drept de semnătură în companie are și Costas Karydas, la fel cetățean al Ciprului, stabilit în Republica Moldova. El a gestionat Floreana Fashion în ultima perioadă. Compania avea șase fabrici la Cupcini, Florești, Drăgănești, Tîrgul Vertiujeni și Briceni, unde se coseau haine pentru femei, destinate în mare parte exportului, pentru branduri internaționale precum ASOS, Primark sau C&A, scriu cei de la Rise Moldova.

În 2021, înregistra venituri din vânzări în valoare de 71 de milioane de lei, în 2022 – peste 55 de milioane de lei și a încheiat anul cu pierderi de peste 5 milioane. Din cauza datoriilor, în 2024 firma a intrat în insolvență, adică a fost preluată de un administrator autorizat, care urmează să evalueze ce deține compania, iar în cazul în care va identifica bunuri, le va vinde pentru a acoperi datoriile, inclusiv salariile pentru trei luni și alte datorii pe care le are Floreana Fashion față de 420 de foști angajați, mai relevă aceeași sursă.

Republica Moldova își consolidează poziția pe harta globală a sănătății și educației, cu exporturi de servicii medicale și educaționale aproape duble în ultimii cinci ani și o ascensiune rapidă în topul destinațiilor de turism medical din regiune. 

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că exporturile de servicii medicale au crescut de la 25,1 milioane de dolari în 2020 la 64,4 milioane de dolari în 2024, iar primul trimestru al acestui an a adus o nouă majorare de 17%, până la 16,49 milioane de dolari, scrie forbes.ro.

Pacienți din România, Italia, Ucraina, Germania, Polonia, Elveția, Marea Britanie, Israel, Canada și SUA aleg Moldova pentru tratamente precum stomatologie, chirurgie estetică, oftalmologie, fertilizare in vitro și proceduri complexe. 

Deși, potrivit experților, țara valorifică în prezent doar 5% din potențialul său, proiecțiile indică un posibil volum anual de 1,5 miliarde de dolari din exporturi în turism medical. O confirmare a acestui potențial este Moldovei pentru a conduce Global Healthcare Travel Council în perioada 2024–2026, în competiție cu țări precum Germania și Arabia Saudită.

Stomatologia rămâne principalul motor de atracție, cu un raport calitate-preț competitiv, de până la cinci ori mai avantajos decât în țările dezvoltate. „Pacienții din diaspora și din state precum Italia, România, Franța, Germania, SUA și Canada aleg tot mai des clinicile noastre pentru reabilitări masticatorii complexe, care implică echipe multidisciplinare”, explică prof. Valeriu Fala, fondatorul Clinicii Stomatologice Fala.

Și sectorul educațional înregistrează un salt semnificativ: exporturile de servicii educaționale au crescut cu 134% în cinci ani, ajungând la 24,91 milioane de dolari în primul trimestru din 2025. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” atrage anual peste 1.800 de studenți internaționali din 33 de țări.

Între 25 și 28 septembrie 2025, Moldova va organiza Global Healthcare Travel Forum, cu peste 50 de țări participante și circa 100 de experți din industrie, iar pe 19 septembrie va avea loc HealthTech Forum 2025, dedicat inovației în sănătate, tehnologie farmaceutică și turism medical.

Doi cetățeni americani sunt cercetați de polițiștii de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, județul Iași, după ce au prezentat la control permise de conducere emise în Statele Unite, dar nu aveau și documente internaționale care să le permită să conducă pe teritoriul României.

Incidentul s-a petrecut la 7 august, pe sensul de ieșire din țară, când cei doi bărbați, în vârstă de 43, respectiv 45 de ani, se aflau la volanul unor autoturisme înmatriculate în Republica Moldova. La control, ei au prezentat permise americane care conțineau datele și fotografiile personale, însă verificările polițiștilor de frontieră au arătat că nu dețin și permise internaționale, scrie ziare.com.

Reprezentanții Poliției de Frontieră au relatat că cei doi „au declarat că nu aveau cunoștință că au nevoie de un permis internațional pe lângă cel eliberat de statul american”. În consecință, se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România.

Autoritățile precizează că, la finalizarea cercetărilor, vor fi dispuse măsurile legale care se impun. Totodată, Poliția de Frontieră a reamintit prevederile art. 83 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice: pe drumurile din România au dreptul să conducă titularii permiselor naționale eliberate de autoritățile statelor membre ale Convenției asupra circulației rutiere, ale Uniunii Europene sau ale statelor cu care România a încheiat tratate de recunoaștere reciprocă a permiselor.

Pentru cetățenii care dețin permise naționale emise de state care nu sunt membre ale Convenției asupra circulației rutiere, nici ale Uniunii Europene și cu care România nu are tratate de reciprocitate, conducerea pe teritoriul României este posibilă numai în posesia unui permis internațional, a subliniat Poliția de Frontieră.

Un bărbat ucrainean, în vârstă de 48 de ani, a încercat să fugă de războiul din statul vecin folosind o parapantă cu care intenționa să ajungă în R. Moldova. „Pilotul”, originar din regiunea Hmelnițki, și-a cumpărat parapanta cu 500 de euro de pe internet și și-a încercat norocul de pe un câmp din apropiere de frontiera cu R. Moldova.

Acesta a fost reținut însă de grănicerii ucraineni din Detașamentul Moghiliov-Podolski în momentul în care se pregătea de „decolare”. Cazul bărbatului a fost descris într-un mod ironic de Serviciul Ucrainean de Grăniceri, scrie cotidianul.md

„Rutele terestre le-a exclus din start, preferând să traverseze frontiera de la înălțimea zborului de pasăre. (…) Pentru decolare, și-a ales un câmp deschis, pe care l-a transformat în propria „pistă de zbor” spre Republica Moldova. Tot ce a luat cu el pentru această aventură aeriană a fost o parapantă cumpărată pe internet cu 500 de euro și convingerea că legile aerodinamicii vor lucra în favoarea lui. Totuși, aceste „linii aeriene” dubioase au funcționat pentru scurt timp. Zborul, care s-ar fi putut încheia cu o tragedie, a fost oprit de grăniceri încă din etapa de pregătire”, se arată într-un comunicat.

Bărbatul a fost reținut și riscă o amendă pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei.

Compania Lukoil Moldova este obligată să-și vândă complexul petrolier situat în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Chișinău, ca urmare a unei decizii care vizează protejarea intereselor de securitate ale statului. Autoritățile au condiționat aprobarea prealabilă a investițiilor în domeniile considerate de importanță strategică prin impunerea unui termen strict pentru înstrăinarea activului — maximum 45 de zile, potrivit deciziei Consiliului pentru Examinarea Investiliilor de Irnportante pentru Securitatea Statului.

Contactat de la BANI.MD, președintele Lukoil, Feiruz Isaev a declarat că nu a fost informat și nu știe despre ce decizie este vorba.

Compania Lukoil a achiziționat activele complexul petrolier de la Aeroport în aprilie 2005 şi a devenit un nou furnizor de combustibil pentru aeronave pe piaţa Republicii Moldova. Ulterior, în iunie 2007 a fost dat în exploatare complexul petrolier Aeroport din mun.Chişinău.

Lukoil este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața petrolieră din Republica Moldova, iar împreună cu Rompetrol și Petrom controlează 90% din piață.

Compania Kronaero a demarat furnizarea de servicii de deservire la sol a aeronavelor în Aeroportul internațional Chișinău începând cu 1 august 2025, ora 00.00. Cu experiență în deservirea pasagerilor pe aeroportul Brașov-Ghimbav, Kronaero va furniza servicii de deservire la sol pentru cursele aeriene – de la îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, transportul bagajelor, până la manipularea aeronavelor la sol.

Kronaero va începe să opereze pe Aeroportul internațional Chișinău oferind servicii pentru doi operatori, Wizzair și FlyOne. Investițiile în echipamente aeroportuare de ultimă generație se ridică deja la 70 de milioane de lei, iar ținta este ca jumătate din acestea să fie electrice. Deja au fost angajate 200 de persoane, urmând ca numărul angajaților să crească cu încă 60 de persoane, compania investind inclusiv în instruirea persoanelor din afara aviației civile.

“Avem convingerea că prezența noastră pe Aeroportul Chișinău va aduce un plus dinamic și prețuri competitive pentru pasageri și operatorii aerieni care operează aici”, a declarat administratorul Kronaero Moldova, Chiril Bînzari.

“Am găsit la Chișinău instituții foarte bine pregătite și oameni profesioniști și am constatat ca Aeroportul Internațional Chișinău operează la standarde înalte, europene. Vom presta și noi servicii de înaltă calitate pentru operatorii pe care-i deservim, focusul nostru fiind, evident, confortul pasagerilor”, a declarat fondatorul Kronaero, Ciprian Mihail Oprescu.

Evoluțiile din ultimii ani ale Aeroportului Internațional Chișinău și previziunile referitoare la evoluția traficului de pasageri vor permite tuturor companiilor de handling existente pe piața din Moldova să înregistreze evoluții pozitive, consideră managementul Kronaero.

Compania Kronaero, fondată de antreprenorul român Ciprian-Mihail Oprescu, a obținut autorizația oficială din partea Autorității Aeronautice Civile a Republicii Moldova în iulie curent.

Doi români plecați în Republica Moldova au avut o surpriză uriașă când au ajuns în piață. Cu cât se dă un kilogram de pui peste Prut?

Doi români aflați în Republica Moldova au fost plăcut surprinși de prețurile din piață. Un kilogram de pui, de pildă, costă mai puțin decât la noi. Ce alte alimente sunt mai ieftine la doar 10 kilometri distanță de graniță?, scrie fanatic.ro

Doi tineri au făcut o excursie în Republica Moldova, la ”frații noștri de peste Prut” și au luat la puricat prețurile, comparându-le cu cele de la noi. Cuplul a făcut și un vlog pe tema asta, postat recent pe YouTube, și s-au arătat de-a dreptul șocați când au văzut cât costă anumite produse la Cahul.

Nu toate produsele alimentare au fost, însă, foarte ieftine. În piața centrală (un fel de Obor în București) din Cahul, unde se vând lucruri variate, de la haine până la mâncare, un kilogram de cartofi costă 6,4 lei (24,5 MDL), în timp ce în România găsești mult mai ieftin de atât. Castraveții, în schimb, sunt mai ieftini: 5 lei în Moldova, față de aproximativ 6 lei la noi (prețul diferă în funcție de supermarket sau piață).

Un kilogram de roșii, de pildă, se dă cu 7,7 lei (în România prețul pornește de la 10, 11 lei). Varza costă cam ca la noi, în jur de 4 lei. Surpriza cea mare a venit când românii au ajuns la standurile cu carne. Un kil de păstrăv costă între 17 și 24 lei (la noi sare de 30), iar un kilogram de pui doar 12 lei!

Hoinarii au ajuns și la patiserie, iar pe două sandwich-uri mari și o cafea au dat 20 de lei, un preț mai mult decât rezonabil având în vedere că produsele tip panini umplute cu mușchi țigănesc la noi costă în jur de 15 lei, iar o cafea de la 5 în sus.

O și mai mare uimire au avut-o cei doi călători când au văzut că la moldoveni încă se mai vând casete și DVD-uri. Excursioniștii au simțit că s-au întors în timp atunci când au descoperit și acel colț.