Un medicament foarte cunoscut va face parte din tratamentul pentru covid-19.

Aspirina va fi evaluată ca posibil tratament pentru COVID-19 în unul dintre cele mai mari studii clinice din Marea Britanie, care va analiza dacă acest medicament ar putea reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge la persoanele diagnosticate cu această boală, informează vineri Reuters, potrivit Agerpres.

Oamenii de ştiinţă din spatele studiului clinic RECOVERY, care analizează o gamă de potenţiale tratamente pentru COVID-19, au declarat că vor include în teste aspirina, utilizată în mod obişnuit pentru proprietatea de a subţia sângele.

„Există o justificare clară pentru a crede că aceasta (aspirina) ar putea fi benefică, şi este sigură, ieftină şi disponibilă pe scară largă”, a declarat Peter Horby, cercetător din cadrul studiului clinic.

Pacienţii infectaţi cu noul coronavirus prezintă un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge din cauza trombocitelor (plachete sangvine) hiper-reactive, celule cu rol important în coagularea sângelui şi oprirea sângerării. Aspirina este un agent antiplachetar şi poate reduce riscul de formare a cheagurilor, se arată vineri pe site-ul studiului clinic RECOVERY.

Cel puţin 2.000 de pacienţi urmează să primească în mod aleatoriu 150 de miligrame de aspirină zilnic, împreună cu tratamentul obişnuit. Datele obţinute de la aceşti pacienţi vor fi comparate cu cele rezultate de la cel puţin alţi 2.000 de subiecţi care vor primi tratamentul standard pentru COVID-19, potrivit site-ului.

Datorită proprietăţii de a subţia sângele, aspirina creşte riscul de sângerare internă, iar o doză prea mare administrată de-a lungul unei perioade extinse de timp a fost asociată cu afectarea rinichilor, notează Reuters.

Printre alte tratamente testate în cadrul studiului clinic RECOVERY se numără antibioticul comun azitromicină şi cocteilul din anticorpi de sinteză al companiei Regeneron, care a fost utilizat pentru tratarea simptomelor COVID-19 ale preşedintelui american Donald Trump.

Studiul clinic RECOVERY a fost primul care a demonstrat că dexametazona, un steroid care este de asemenea ieftin şi disponibil pe scară largă, ar putea salva viaţa unor persoane grav bolnave cu COVID-19.

De asemenea, a demonstrat că hidroxiclorochina, un medicament antimalaric, promovată la un moment dat de preşedintele Trump, nu a prezentat niciun efect benefic pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19.

money.ro

Decizia a fost luată vineri de Comitetul Executiv al BNM.

De asemenea, Banca Națională a scăzut cu 0,1 p. p. ratele dobânzii la împrumuturile și depozitele overnight. În special, a fost redusă rata dobânzii la creditele overnight de la 5,25% la 5,15% și la depozitele overnight - de la 0,25% la 0,15%. După cum a fost menționat de BNM, decizia este orientată spre susținerea cererii agregate interne, a procesului de creditare și a economiei în ansamblu și a fost luată în urma aprobării, în cadrul ședinței de astăzi, a Raportului asupra inflației nr. 4, 2020.

Conform noii runde de prognoză, rata anuală a inflației se va diminua ușor până la sfârșitul anului curent, iar începând cu trimestrul II 2021 va consemna o traiectorie ascendentă, ajungând spre finele orizontului de prognoză la nivelul inflației-țintă. Ultima dată, BNM a modificat rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt pe 9 septembrie, când a fost redusă cu 0,25 p. p. - de la 3% la 2,75%. Următoarea întâlnire privind promovarea politicii monetare va avea loc pe 9 decembrie 2020.

BNM a declarat că monitorizează constant situația macroeconomică cauzată de consecințele pandemiei și, în timp util, fără a pune în pericol principalul său obiectiv de a asigura stabilitatea prețurilor, va lua măsurile necesare pentru a menține un nivel adecvat de lichiditate. pentru băncile autorizate în sprijinul unui sistem bancar viabil și stabil.

InfoMarket

Datoria externă a Moldovei s-a dublat în anii 2009-2019. În anul trecut datoria externă totală era de 7 miliarde 536 milioane dolari. Zece ani în urmă aveam o datorie de 3 miliarde 715 milioane de dolari SUA.

Creşterea datoriei, relevată în recentul raport „International Debt Statistics 2021” al Băncii Mondiale, s-ar părea că ar trebui să ne dea frisoane reci pe şira spinării. Să ne îngrijoreze. Ne înglodăm în datorii? Mai ales că datoriile externe totale ale Ucrainei şi Federaţiei Ruse s-au majorat într-un ritm mai lent. Este însă puţin probabil să ne intereseze faptul că în multe din cele 120 de ţări cu venituri mici şi medii, incluse în raport, datoriile au crescut mai mult.

În cei zece ani s-a împrumutat statul, dar mai ales companiile private, au luat bani pe care i-au investit în afaceri, proiecte de infrastructură, dezvoltarea economiei, însă mărimea acestor împrumuturi, cum ai socoti, nu a ajuns la cota de alarmă.

Da, suntem o ţară mică cu o economie pe măsură, veniturile statului au crescut, an de la an, mult mai puţin decât am vrut în 2020, când pandemia a dus la stoparea multor activităţi. Unele din cheltuieli în ultimii zece ani au fost acoperite din împrumuturi şi granturi externe, care au fost mult mai mici decât se aşteptau autorităţile.

Indiferent însă cum au evoluat cifrele, pur şi simplu, atunci când tragem linie, trebuie să fim atenţi la o singură cifră: care este ponderea datoriei în Produsul Intern Brut, pentru a vedea cât este de sustenabilă atragerea de noi împrumuturi. Şi această cifră arată gradul de îndatorare a unei ţări. R. Moldova a fost şi este considerată o ţară cu un grad de îndatorare mic. De exemplu, datoria publică totală (internă şi externă) a R. Moldova, raportată la Produsul Intern Brut, a depăşit uşor nivelul de 27,1 la sută în anul 2018 şi a fost printre cele mai mici între statele europene. La acel moment, media pe Uniunea Europeană, cu care R. Moldova are acord de asociere, era de peste 81 la sută.

Este adevărat că, începând cu anul 2015, acest indicator a început să crească, cunoscând un punct de maxim 44,2 la sută din PIB în anul 2016. Această creştere de 16,3 puncte procentuale se datorează faptului că circa 13 miliarde de lei, care au fost garanţii în cazul fraudei bancare, au fost puse pe seama contribuabililor, astfel datoria publică practic “a explodat”. Ulterior însă aceasta a fost în continuă scădere coborând la 25 la sută în 2019. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, datoria externă publică a statului raportată la PIB pentru anul 2019 a fost de 16,3 la sută.

“Indicatorii datoriilor indică faptul că poverile acestora pot contribui esenţial la vulnerabilităţile economice din ţările cu venituri mici şi medii. Povara datoriei externe a ţărilor cu venituri mici şi medii rămâne moderată. Raportul datoriei externe faţă de PIB a fost în medie de 26 la sută la sfârşitul anului 2019, doar marginal mai mare decât media din 2018 de 25 la sută, iar raportul dintre datoria externă şi veniturile din export s-a deteriorat uşor, crescând până la o medie de 107 la sută de la 101 la sută în 2018”, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Ce mai arată raportul Băncii Mondiale?

Datoria publică a R. Moldova şi datoria garantată de stat au crescut de la 809 milioane de dolari în 2009 la 1,464 miliarde de dolari în 2019. Potrivit experţilor Băncii Mondia­le, datoria Moldovei faţă de creditorii multilaterali (organizaţiile internaţionale) a crescut de 2,3 ori în ultimii 10 ani – de la 524 milioane de dolari – la 1,226 miliarde de dolari, în timp ce datoria către creditorii bilaterali, în aceeaşi perioadă, a scăzut cu puţin peste 15% – de la 256 milioane de dolari în 2009 la 214 milioane de dolari SUA în 2019.

Datoria externă pe termen lung a Moldovei a crescut per total de 2,5 ori în ultimii 10 ani – de la 2,011 miliarde dolari (2009) la 5,074 miliarde de dolari în 2019.

Raportul Băncii Mondiale nu cuprinde situaţia din acest an, când economia a fost grav afectată de pandemie. Potrivit datelor preliminare ale Băncii Naţionale a Moldovei pentru trimestrul II al acestui an, datoria externă brută a crescut faţă de începutul anului cu 5,0 la sută şi a înregistrat 7 785,38 milioane de dolari SUA, ceea ce constituie 66,1 la sută raportat la PIB.

Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 27,6 la sută din totalul datoriei externe, însumând 2 146,98 milioane de dolari SUA, în creştere cu 11,9 la sută faţă de începutul anului. Principalul creditor al statului a rămas Grupului Băncii Mondiale cu o pondere de 33,7 la sută din total, urmat de Fondul Monetar Internaţional cu 31,4 la sută şi Banca Europeană pentru Investiţii – cu 14,4 la sută.

Datoria externă privată negarantată s-a cifrat la 5 639,40 milioane de dolari SUA.

Care este situaţia prognozată pentru alte părţi ale lumii?

Cheltuielile guvernamentale semnificative pentru combaterea pandemiei de coronavirus vor împinge datoria publică până la un nivel record, de aproape 100% din Produsul Intern Brut mondial în acest an, însă această majorare ar putea fi doar un eveniment singular dacă creşterea economică îşi va reveni în anul următor, a anunţat Fondul Monetar Internaţional.

În ultimul său raport cu privire la supravegherea bugetară, publicat cu ocazia reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale, Fondul a estimat că deficitele bugetare guvernamentale se vor majora până la 12,7% din PIB, de la 3,9% din PIB în 2019, o creştere de aproape nouă puncte procentuale.

“Ceea ce vedem este o creştere singulară a datoriei în 2020 şi apoi o stabilizare după 2021, şi chiar o uşoară tendinţă descrescătoare în 2025”, a declarat directorul Departamentului de Afaceri Fiscale de la FMI, Vitor Gaspar. Potrivit acestuia, deşi datoria publică va rămâne la un nivel ridicat de aproape 100% din PIB, reluarea creşterii economice şi nivelul extrem de redus al dobânzilor vor ajuta la diminuarea deficitelor bugetare primare.

“Diferenţa între nivelul dobânzilor şi creştere este nu doar negativă, dar, în conformitate cu prognozele noastre, mai negativă decât era înainte de COVID-19. În aceste condiţii, dobânzile reduse joacă un rol important în dinamica datoriei”, a apreciat Vitor Gaspar.

Anterior, FMI a sfătuit guvernele să profite de nivelul redus al dobânzilor pentru a investi în infrastructură. Potrivit estimărilor Fondului, o creştere a investiţiilor publice în infrastructură de 1% în PIB ar putea impulsiona PIB-ul cu 2,7% şi ar crea între 20 şi 33 de milioane de locuri de muncă.

Miercuri însă, FMI a subliniat că există o diferenţă între perspectivele fiscale ale statelor membre, în condiţiile în care economiile avansate îşi asumă cea mai mare creştere a poverii datoriilor, în timp ce ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu sarcina mai dură de a-şi reveni de pe urma pagubelor economice, în condiţiile în care mai mulţi oameni vor ajunge în sărăcie.

Potrivit FMI, economiile avansate vor înregistra o creştere a deficitelor bugetare cu 11% din PIB, în condiţiile în care în SUA acesta se va majora cu 11 puncte procentuale, până la 18,7% din PIB, iar în Canada va creşte până la 20% din PIB.

În cazul statelor emergente, care au resurse mai puţine, deficitele bugetare, ca raport în PIB, se vor dubla până la 11%.

De la debutul pandemiei de coronavirus, guvernele au făcut un efort financiar fără precedent, injectând aproape 12 000 miliarde de dolari în economia mondială.

Vlad Bercu

capital.market.md

Rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova sunt, în opinia analistului politic Vladimir Socor, conform aşteptărilor, fără surprize. De fapt, menţionează acesta, o surpriză moderată o constituie procentajul moderat obţinut de Renato Usatîi din partea Partidului Nostru şi de Violeta Ivanov de la Partidul Şor, Andrei Năstase ajungând abia pe locul cinci.

„Pe mine mă îngrijorează în mod deosebit faptul că Renato Usatîi, care a obţinut peste 16%. El devine ceea ce în limba engleză se numeşte „king maker” cel care determină numirea regelui într-un stat medieval. Acest rezultat prefigurează într-o oarecare măsură componenţa viitorului Parlament”, a declarat Socor pentru Jurnal TV.

În cazul unor alegeri parlamentare anticipate, care cel mai probabil s-ar putea desfăşura în primăvara lui 2021, atunci partidele lui Renato Usatîi şi Ilan Şor vor fi în mod clar reprezentate în Parlament, ceea ce ar fi un lucru foarte rău pentru Republica Moldova, consideră analistul politic.

„Renato Usatîi în postura de făcător de regi, sau arbitru al situaţiei, este un coşmar pentru Republica Moldova. Un asemenea partid nici nu ar trebui să existe în Republica Moldova. Renato Usatîi este un proiect politic al mai multor forţe politice.

El a trecut rând pe rând dintr-un proiect politic în altul. El a aterizat din Rusia plin de bani pe care îi împrăştia în dreapta şi în stânga în 2014, avere cu o origine total neexplicată, probabil obţinută prin cine ştie ce aranjamente interlope în Rusia”, a adăugat Vladimir Socor.

Mai mult decât atât, expertul a ţinut să amintească faptul că Usatîi a fost cel care l-a făcut preşedinte pe Dodon în 2016 susţinându-l în turul al doilea, iar acum acelaşi Usatîi, desigur va încerca să-şi precupeţească susţinerea pentru Maia Sandu în al doilea tur.

„E o situaţie mizerabilă dacă Maia Sandu ajunge să depindă de voturile lui Usatîi, pentru ca să devină preşedinte”, a punctat Socor, adăugând că ascensiunea politică a lui Renato Usatîi este grav dăunătoare pentru Republica Moldova, este un risc de securitate naţională la adresa statului pentru că „noi nu am ştiut niciodată cine se află, realmente, în spatele lui Usatîi şi a banilor săi”.

epochtimes-romania.com

Un test de rezistenţă pentru economia moldovenească, mai ales în plan bugetar, s-a produs după luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei. Starea bugetului public naţional şi a politicii fiscale, în special privind accizele în următorii trei ani, au fost subiectul şedinţei ordinare a Clubului Presei Economice.

Starea bugetului public

Ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa, a declarat că, potrivit datelor operative, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat după nouă luni ale acestui an cu un deficit de 5,4 miliarde lei. „În iulie-august, încasările bugetare au revenit la nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2019, după ce în aprilie s-a înregistrat o scădere cu 30%, iar în luna mai – cu 15%”, a spus ministrul.

Iniţial a fost planificat un deficit bugetar în sumă de 7,6 miliarde sau de 3,25% din PIB. „Intenţia a fost de a face investiţii capitale majore din contul bugetului de stat şi în mod special, în infrastructura drumurilor, acea infrastructură care ar face R. Moldova mai atractivă. În primele două luni, din punct de vedere bugetar, lucrurile au mers foarte bine. Deja aveam în vedere rectificarea bugetului la jumătate de an şi majorarea veniturilor. Însă, în aprilie am resimţit rezultatele pandemiei. A fost o lună de şoc, veniturile au scăzut cu 30 la sută”, a menţionat ministrul în cadrul şedinţei Clubului Presei Economice.

Tranşa de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional în sumă de 239 milioane de dolari a venit într-un moment de cumpănă. Ministerul Finanţelor a procedat însă cum nu se putea mai bine, a folosit doar o mică parte din bani, cea mai mare parte fiind „păstrată pentru vremuri mai grele”. Mai ales că din luna mai situaţia a început să se amelioreze treptat. Luna mai a fost încheiată cu minus 15% la veniturile bugetare. În iunie s-a ieşit pe plus. Veniturile din iulie au fost comparabile cu perioada similară a anului precedent, iar cele din august au fost în scădere cu 3%. Încasările din septembrie au fost la nivelul anului 2019.

Din start, la elaborarea bugetului pentru anul 2020 s-a luat în calcul o creştere macroeconomică de 3,8%. Ulterior însă prognozele au fost revizuite în scădere, fiind estimată o descreştere a PIB de 4,5%. “Trimestrul doi al anului s-a soldat cu o descreştere economică nominală de 14% în raport cu PIB, iar pe primul semestru, chiar ţinând cont de corectările sezoniere, avem o descreştere a PIB de 7,1%. Observăm că descreşterea PIB este şi mai profundă decât cea care a fost reflectată în rectificările din aprilie şi iulie a legii bugetare”, explică Sergiu Puşcuţa.

Potrivit lui, pe acest fundal a crescut brusc deficitul bugetar. „Dacă la început de an eram criticaţi pentru un deficit de 7,6 miliarde de lei, acum toţi au acceptat 16 miliarde de lei şi astfel de situaţii sunt în multe state, lovite de criză. S-a schimbat şi mesajul organismelor financiare internaţionale. Dacă la începutul pandemiei se spunea: găsiţi programe de asistenţă socială, daţi bani, susţineţi persoanele vulnerabile. Acesta era mesajul: daţi, daţi, finanţaţi, finanţaţi. Acum mesajul este altul, trebuie de continuat proiecte investiţionale, trebuie de alocat investiţii capitale din buget. Este altceva, se pune accent nu doar pe cheltuieli de consum curent, dar şi pe mai multe cheltuieli investiţionale pentru susţinerea sectorului real al economiei. Paradigma s-a schimbat, pentru că s-a înţeles faptul că criza va dura ani de zile. Multe ţări au început să crească deficitul bugetar. Aceste schimbări le-am resimţit şi în ultima discuţie cu FMI”, afirmă ministrul Finanţelor.

Vine o perioadă mai dificilă, tradiţional, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie cheltuielile bugetare cresc, prin urmare Ministerul Finanţelor a luat măsuri pentru a se asigura că, în această perioadă, în trezorerie există suficiente resurse pentru a acoperi cheltuielile urgente.

“La 1 octombrie, în conturile trezoreriale ale bugetului de stat erau disponibile în jur de 4 miliarde lei, dintre care 144 milioane de dolari şi 31 milioane euro, bani pe care i-am primit în aprilie de la FMI. Este o pernă de siguranţă care să asigure o stabilitate financiară în orice circumstanţă”, a spus ministrul. El s-a arătat sigur că bugetul va face faţă tuturor conturilor care o să fie înaintate către plată. Toate componentele bugetare au solduri disponibile în conturi. În mod special, ministrul s-a referit la bugetele locale, care aveau în conturi 1,8 miliarde lei.

Ministrul Finanţelor a dat asigurări că la începutul anului 2021, în bugetul ţării vor fi cel puţin 2 miliarde lei, care sunt necesare în primele două săptămâni ale noului an, când încasări în trezorerie încă nu ajung, economia practic este în stagnare, dar există cheltuieli obligatorii. Sergiu Puşcuţa presupune că până la sfârşitul anului 2020, nivelul deficitului bugetar va fi mult mai mic decât cel planificat, 17,5 miliarde lei la bugetul public naţio­nal, inclusiv 16,9 miliarde lei – la bugetul de stat.

Regimul accizelor

La rândul său, Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, a prezentat principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2021. Acesta s-a referit la scutirile acordate persoanelor fizice, uniformizarea cotelor impozitelor pe venit, regimul fiscal al dividendelor distribuite persoanelor juridice, regimul fiscal şi social al profesiilor juridice, diminuarea numerarului în economie, posibilitatea includerii taxei rutiere în cota accizei aferentă produselor petroliere şi altele.

Se propun a fi operate mai multe schimbări, ne vom referi doar la accize, care vor fi stabilite pe o perioadă de trei ani. „Este o acţiune salutabilă pentru mediul de afaceri şi buget pentru că oferă o previzibilitate”, a declarat în şedinţa Clubului Presei Economice secretarul de stat. Potrivit acestuia, cotele accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice şi produsele petroliere sunt determinate de următorii factori: maximizarea veniturilor la buget, care este şi principala sursă de creştere a veniturilor; reducerea treptată a consumului, angajamentele din Acordul de Asociere RM-UE şi de cotele în ţările vecine şi riscurile asociate de contrabandă.

Cu cât vor creşte accizele? Proiectul prezentat pentru discuţie de Ministerul Finanţelor prevede o creştere anuală a accizelor pentru tutun cu 15 la sută, dar nu mai puţin de 834 lei în 2021 până la nu mai puţin de 1103 lei în 2023.

Pentru produsele petroliere se propunere o majorare în mărimea PIB-ului nominal, de 9 la sută, iar pentru produsele alcoolice, având în vedere că am atins nivelul minim european – o creştere de 5 la sută.

Potrivit proiectului, accizele la benzină se preconizează să fie majorate de la 6496 lei pentru o tonă în 2021, la 7082 lei în 2022 şi 7719 lei în 2023, minimum directiv în UE fiind de 467 euro.

Accizele la motorină vor creşte de la 2734 lei per tonă în 2021, la 2980 lei în 2022 şi, respectiv, 3248 lei în 2023, minimul directiv în UE fiind de 392 euro pentru o tonă.

Următorul moment vizează autoturismele şi în special autoturismele de lux, în valoare mai mare de 600 mii de lei. Potrivit formulei propuse, vor fi impozitate suplimentar aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din totalul autoturismelor importate anual. Cota accizei la autoturismele de lux va constitui de la 3% până la 15%, la autoturismele în valoare de 600 mii până la 1,8 milioane.

„Un subiect pe larg discutat în societate este includerea taxelor rutiere în accize la produsele petroliere. Părerile sunt diferite, există pro şi contra. Actualmente, taxa rutieră este stabilită în funcţie de capacitatea motorului, masa şi numărul de pasageri. Dezavantajul sistemului actual constă în lipsa unei corelaţii strânse între gradul de utilizare a infrastructurii drumurilor şi mărimea taxei rutiere. În acest sens, se propune modificarea mecanismului actual de achitare a taxei pentru drumuri de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova prin excluderea acestei taxe concomitent cu majorarea accizei la produsele petroliere. În acest sens, mărimea taxei rutiere suportată de către contribuabil va fi direct proporţională cu cantitatea de produse petroliere consumată. Astfel, măsura dată va avea ca efect o redistribuire a poverii fiscale în partea ce ţine de mărimea taxelor rutiere suportate, de la contribuabilii care consumă mai puţin produse petroliere, către contribuabilii care consumă mai mult produse petroliere, respectiv frecvenţa utilizării infrastructurii drumurilor şi mărimea mijlocului de transport este mai mare”, a menţio­nat Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanţelor.

Sistemul de încasări va fi schimbat, dar nu şi sistemul de utilizări. În acest caz pentru agricultori va fi aplicat un sistem de subvenţionare.

Experţii şi oamenii de afaceri prezenţi la şedinţa Clubului Presei Economice au formulat mai multe propuneri, dar şi critici privind politicile fiscale. Directorul pentru dezvoltare al companiei Zernoff, Alexandr Oganesean, a apreciat drept discriminatoriu faptul că acciza la spirtul utilizat în parfumerie şi farmaceutică este similar cu cel pentru băuturile alcoolice. „E un subiect care trebuie discutat separat şi foarte atent”, a declarat secretarul de stat.

În opinia economistului Veaceslav Ioniţă, ar trebui să fie efectuată o reglementare distinctă şi o taxare distinctă pentru bere, vin şi alcool. „Produsele mai nocive să fie taxate mai mult. Acest lucru este valabil şi pentru articolele de tutun”, a spus expertul.

Vlad Bercu

capital.market.md

Asigurarea tehnică a interceptării comunicărilor prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice se realizează exclusiv de către subdiviziunea tehnică specializată a SIS, cu utilizarea unor mijloace tehnice speciale, conectate, în caz de necesitate, la echipamentul furnizorilor.

Ordinul comun al Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție și Serviciului Vamal pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare şi efectuare a măsurilor speciale de investigaţii în reţelele de comunicaţii electronice (nr.53/405/83/307-O din 15.09.2020) a fost publicat în Monitorul Oficial din 23 octombrie 2020.

Potrivit Regulamentului, în scopul efectuării de către SIS a asigurării tehnice a interceptării comunicărilor, furnizorii, indiferent de tipul de proprietate, sunt obligaţi să prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare, la cererea SIS, datele referitoare la producătorul, tipul şi caracteristicile tehnice ale echipamentelor utilizate, schemele amplasării echipamentelor în încăperile furnizorilor, topologia fizică şi logică a reţelelor de comunicaţii electronice, coordonatele geografice ale staţiilor de radiocomunicaţii şi canalelor radio utilizate în ariile de acoperire a staţiilor, protocolul utilizat între componentele echipamentelor furnizorilor, tipul şi intervalul de transmisiune a semnalizării și alte date tehnice necesare SIS pentru organizarea şi efectuarea interceptării comunicărilor.

De asemenea, furnizorii trebuie să permită şi să asigure din punct de vedere tehnic conectarea la interfeţele echipamentelor furnizorului a mijloacelor tehnice speciale ale SIS și să asigure permanent şi continuu condiţiile tehnice necesare pentru conectare, precum și să asigure situarea încăperilor în care utilajele speciale se conectează la interfeţele echipamentelor furnizorilor la o distanţă de maxim 25 m de încăperea cu echipamentul furnizorilor.

Pentru asigurarea posibilităţii de a prezenta informaţiile solicitate, furnizorii sunt obligaţi să păstreze toate informaţiile disponibile, necesare pentru identificarea şi urmărirea sursei de comunicaţii electronice şi să asigurare prezentarea acestor informaţii organelor împuternicite. Informaţiile ce ţin de serviciile de telefonie mobilă sau fixă vor fi păstrate o perioadă de un an, iar cele ce ţin de reţeaua Internet – de 6 luni.

De asemenea, furnizorii vor prezenta lunar sau la solicitare, actualizările datelor tehnice necesare pentru realizarea interceptării.

monitorul.fisc.md

Ministrul Economiei Sergiu Railean spune că în al doilea trimestrul al anului 2020 se estimează cel mai profund declin economic din ultimii 20 de ani. Potrivit lui, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 14 la sută față de al doilea trimestru al anului 2019.

Notă: PIB – un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.

Într-un comunicat de presă, ministrul a menționat că economia Republicii Moldova suferă nu doar din cauza factorilor interni, ci și din cauza perturbării activității economice la nivel regional, criza pandemică lovind puternic în economia națională.

Ministrul Railean susține că autoritățile împreună cu asociațiile de afaceri, partenerii de dezvoltare și experții economici se află în proces de elaborare a unui program privind măsurile economice post-COVID-19 pentru 2020-2021, pentru a asigura redresarea economiei moldovenești.

tv8.md

Valoarea plăţii fără numerar pe teritoriul R. Moldova a constituit 280 de lei în trimestrul II al anului, cu 1,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. În timp ce retragerile de numerar au ajuns la 2 060 de lei – cu 17,3% mai mult. În acelaşi timp, valoarea medie a unei plăţi fără numerar efectuată peste hotarele ţării a constituit 451 de lei, în descreştere cu 12,8%, iar retragerile de numerar au însumat în medie 4 145 de lei, cu 52% mai mult comparativ cu trimestrul doi al anului 2019, scrie capital.market.md.

Băncile cu cea mai mare pondere în numărul total de carduri sunt: Moldindconbank – 37,6%, Agroindbank – 28,2% şi Victoriabank cu 16,8%. Mobiasbancă are o pondere de 7,2%, iar restul băncilor sub 5%. Cele patru bănci deţin circa 90% din totalul cardurilor de plată din Republica Moldova.

Cel mai important ritm de creştere faţă de perioada similară a anului trecut (42,5 la sută) au înregistrat terminalele POS contactless ca răspuns la intenţia punctelor comerciale de a spori confortul şi eficienţa la achitare pentru clienţi.

Economiştii anticipează pentru anul 2020 că achitările cu cardul bancar vor ajunge la circa 7 miliarde lei, ceea ce este de câteva ori mai mult faţă de acum zece ani, când achitările cu cardul erau doar la etapa embrionară şi constituiau doar 430 milioane lei.

Moldovenii utilizează cardul bancar şi pentru achitările de peste hotare, fie când merg peste hotare, fie când fac cumpărături online.

Chiar dacă 43% din venituri moldovenii le primesc pe card, totuşi ei preferă ca 94% din achiziţii să le facă prin numerar. Politica activă a guvernului şi acţiunile băncilor comerciale de lansare a diverselor programe de trecere la card pentru diferite categorii de cetăţeni îşi au efectul. Astfel, în 2018, din economia observată, 43% din veniturile moldovenilor au fost sub formă de transfer pe card bancar sau 51,9 miliarde lei, alte 68,1 miliarde lei au fost sub formă de numerar.

Economiştii sunt de părere că în 3-4 ani, veniturile obţinute de moldoveni pe cardul bancar vor fi mai mari decât cele obţinute în numerar.

Însă, chiar dacă în prezent veniturile pe card bancar sunt foarte ridicate comparativ cu acum 10-15 ani, totuşi moldovenii preferă să achite cash. Cardurile bancare nu au devenit încă o formă de plată, dar mai degrabă au schimbat casieria de la întreprindere sau instituţiile publice.

De exemplu, în 2018 moldovenii, din cei aproape 52 miliarde lei primiţi pe cardul bancar, 45 de miliarde sau 86,5% i-au scos de pe card şi au făcut achitările în numerar. Achitările cu cardul au fost doar de 7 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 6,2% din totalul procurărilor de 120 miliarde lei din 2018. Însă volumul achitărilor cu cardul bancar se dublează la fiecare 2 ani. Dacă tendinţa se va menţine, iar Guvernul şi Banca Naţională vor întreprinde acţiuni de încurajare a achitărilor cu cardul, atunci în cinci ani ponderea achitărilor cu cardul uşor va depăşi 25% din totalul achitărilor moldovenilor.

capital.market.md

În Republica Moldova ar putea fi înregistrat un brand unic pentru mierea autohtonă, în scopul promovării produselor apicole naționale. Totodată, autoritățile intenționează să creeze un registru electronic al apicultorilor.

Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Programului național de dezvoltare a apiculturii în Republica Moldova pentru anii 2021-2025 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2021-2022.

Planul privind implementarea Programului național conține 31 de acțiuni, printre care consolidarea capacităților instituțiilor de învățământ, inclusiv promovarea învățământului profesional dual în domeniul apicol, dezvoltarea serviciilor de consultanță și școlarizare în domeniu, sensibilizarea practicării apiculturii profesioniste și promovarea acesteia în rândul tinerilor, elaborarea profilurilor investiționale pentru acest sector, subvenționarea investițiilor pentru crearea și modernizarea laboratoarelor de analiză a produselor apicole.

Totodată, se intenționează promovarea turismului apicol prin stimularea înființării noilor locuri de cazare în agroturismul cu activități apicole, crearea centrelor apicole regionale, subvenționarea grupurilor de producători agricoli în vederea asigurării cu echipament modern, simplificarea procedurilor de export al mierii și oferirea suportului pentru accesul pe piețele externe etc.

Potrivit notei informative, cheltuielile totale pentru implementarea programului (perioada stabilită de cinci ani) vor constitui 1148,5 mil. lei, din care 781,46 mil. lei vor fi alocați de la bugetul de stat, iar beneficiile directe de la activitatea apicolă vor constitui peste 3400 mil. lei – surse obținute de la comercializarea produselor apicole, dar și a roiurilor și a reginelor, ceea ce ar constitui de circa 4,3 ori mai mult față de investițiile oferite din buget.

Reamintim că, în anul 2016, a fost adoptată Legea apiculturii nr. 70/2006, implementarea căreia a contribuit la ameliorarea relaţiilor apicultorilor cu autorităţile publice locale, cu cele din silvicultură, protecţia mediului, autoritățile de supraveghere și control în domeniile sanitar-veterinar și zootehnic, direcţiile raionale agricultură şi alimentaţie, ceea ce a creat condiţii sociale favorabile pentru activitatea apicolă.

Potrivit datelor statistice, în perioada anilor 2011-2019 producerea mierii în țara noastră a fost în continuă creștere, înregistrând valori de la 2,8 la 5,7 mii tone pe an. Totodată, costul pentru producerea unui kilogram de miere în RM constituie între $1,65-1,80 în cazul unui an favorabil. În același timp, conform unor estimări ale Organiației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, volumul producției de miere în țara noastră ajunge la $4,4 mil. și se situează pe poziția 54 în lume (în baza datelor din anii 2009-2013).

monitorul.fisc.md

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) continuă să desfăşoare cu regularitate acţiuni de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice şi juridice care oferă în chirie bunuri imobile.

Potrivit datelor SFS, în perioada ianuarie-septembrie, au fost înregistrate 9411 contracte de dare în locaţiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Astfel, la buget au fost încasate venituri în sumă de 17,8 mil. lei, depăşind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 1,8 mil. lei sau o creştere de 11,2%.

În aceeaşi perioadă au fost identificate 312 persoane fizice noi ce dau în locaţiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislaţiei. Acestora le-au fost calculate suplimentar la buget: plăţi de bază - 163 mii lei, penalităţi - 5,8 mii lei şi amenzi - 47,5 mii lei. SFS recomandă persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislaţiei fiscale şi să achite impozitul în mărime de 7% din veniturile obţinute. Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans.

Achitarea se va efectua în orice bancă comercială, oficiu poştal al Republicii Moldova sau pe portalul Guvernamental de plăţi electronice Mpay.

infotag.md