Red Cherry Ale și Cherry Bock sunt două varietăți de bere experimentală, lansate recent de producătorul Beermaster din Bălți.

Red Cherry Ale este o bere cu adaos de fructe, produsă după modelul ale-urilor belgiene. Au fost utilizate vișine întregi, proaspăt culese în proporție: 200 de grame de vișine la un litru de bere.

Cherry Bock este o bere făcută în stil clasic, prin adaos generos de vișine la fierbere și malț de tip Munchen, Chocolate și Pilsen. Fermentarea cu vișine îi oferă un gust puternic de dulceață și o aromă consistentă, dezvăluind și câteva nuanțe fine de hamei Ahtanum.

Ambele beri sunt experimentale și au fost produse în cantități mici, fiind disponibile la moment, doar în cadrul rețelei BEERMASTER PUB din orașul Bălți. În ceea ce privește amatorii de bere din Chișinău și alte localități, aceștia pot contacta producătorul direct, pentru a afla cum poate fi comandate aceste două varietăți.

madein.md

Ele au mai multe criterii asemănătoare decît de deosebire. Mouse-ul optic a înlocuit pe cel optomecanic cu bila standart. Schimbarea a început în anul 1999 cu eforturile Microsoft. Acele erau mouse-uri optice cu iluminare LED, nu este de mirare, că anume acestea au preluat denumirea de bază.

Mouse-urile laser, care s-au lansat agresiv pe piață la mijlocul anilor 2000 prin eforturile Logitech, nu este rațional să le numim optice. Astfel, dacă cumpărătorul v-a ruga să-i arătați mouse-ul optic, cel mai probabil, vînzătorul va arăta mouse-ul cu iluminare LED. Chiar dacă, ne vom repeta, diferența nu este mare.

Principiul de funcționare, sau Lumină, camera, motor!

Mouse-urile optice și laser deplasează cursorul ecranului datorită faptului că acestea sunt dotate cu un fotodetector. El face sute și chiar mii de cadre în secundă. De fapt, aceasta este o cameră video digitală foarte specializată. De obicei, rezoluția este doar de 15x15 pixeli, foarte rar ajunge la 40x40. Cînd mouse-ul stă pe loc, cadrele se primesc la fel, dar este de ajuns puțin să-l mișcați și pe ecran apar multe imagini deosebite. Se determină ce fragmente ale imaginii anterioare sunt pe imaginea următoare, datorită acesteia cursorul se mișcă în direcția corectă (de obicei).

Interesant: Producătorul de bază a fotodetectorilor a fost și este compania Broadcom ( anterior se numea Avago Technologies, Agilent Technologies). Necătînd la acest fapt, mouse-urile se produc de diverși producători, și calitatea diferă, fotodetectorul este un element foarte complicat - propriu-zis inima, însă sunt și alte organe.

Fotodetectorul fixează cele mai mici modificări a suprafeței pe care se află mouse-ul. Primele versiuni aveau nevoie de covorașe cu o umbrire specială. Dar la sfîrșitul anilor 1990 a fost posibilă înlocuirea acestora cu procesoare mai puternice de prelucrare a imaginii. Drept rezultat, mouse-urile optice cu iluminarea LED au devenit utilizabile. Cu toate acestea, suprafețele transparente și strălucitoare sunt încă în afara posibilităților pentru aceste aparate.

Oare să fie aceasta pentru că textura sticlei și a materialelor similare este uniformă? În acest caz, iluminarea LED se împrăștie deasupra luciului suprafeței, iar fotodetectorul obține o imagine neclară. Însă în cazul iluminării cu laser, permite să pătrundă chiar și în astfel de condiții.

Însă nu există mouse-uri universali. Deci, există jocuri, artă, design, inginerie și chiar mai multe jocuri de birou printre toate tipurile de mouse-uri optice.

Merită să alegeți după o serie de parametri și nu doar după prezența și caracterul iluminării. Următoarea parte a articolului descrie principalii indicatori ai mouse-urilor, dar pînă ce vom analiza încă cîteva caracteristici ale celor cu iluminare LED și laser:

Multe mouse-uri sunt practic dispozitive de iluminare, însă cele de laser funcționează în domeniul infraroșu pe care ochiul nu îl poate percepe. Cu toate acestea, și cele optice cu iluminarea LED pot face asta. Există chiar și acelea care, în loc de culoarea roșie, albastră, verde posedă și alte lumini de fundal.

Esența tehnologiei laser constă în faptul că fotodetectorul primește mult mai multă lumină, deoarece aceasta vine sub forma unui fascicul. LED-urile funcționează într-un mod difuz, ceea ce se compensează de lentile. Acestea se găsesc și la concurenți. În plus, aceeași fotodetectori sunt instalați atât pe dispozitive optice cu LED, cât și pe dispozitive cu laser. Primul mouse laser de pe piață deja era dotat cu cunoscutul senzor ADNS-3060, producând 6.400 de cadre pe secundă.

Puterea laserului, instalat în mouse, nu este deloc mare, aproximativ 700 μW și el cu anii se poate alimenta doar cu o singură baterie. Dar aceasta poate fi luat în considerare, doar în cazul în care dispozitivul este fără cablu.

Mai important decît cifrele

În primul rînd cumpărătorii se interesează cu câte puncte se va deplasa cursorul pe ecran atunci când mutați mouse-ul cu un inch, ceea ce este egal cu 2,54 cm. Aceasta se numește DPI. În cazul în care, rezoluția ecranului este 4K, adică 3840 cu 2160 puncte, iar mouse-ul este setat la 4000 DPI, aceasta are nevoie de aproximativ 2,5 cm pentru ca cursorul să se deplaseze pe întreaga diagonală. Atât mouse-urile optice cu LED, cât și mouse-urile cu laser pot avea un DPIs de aproximativ 20.000, însă cele clasice de birou în diapazonul 800-1200. În același timp, un DPI înalt indică de obicei indirect o dezvoltare mai mare a senzorului. Precum și parametrul similar CPI.

Dacă mouse-ul este utilizat pentru jocuri de mare viteză, este important ca acesta să poată urmări mișcările rapide. Despre acest fapt răspunde parametrul IPS. Deci, dacă este 200, atunci mouse-ul va răspunde la mișcările rapide la o viteză pînă la 200 inci, sau 5,08 m pe secundă. Apropo, acesta este un IPS foarte potrivit pentru un mouse de jocuri. Descrierea mouse-urile de birou de multe ori nici nu indică ce fel de IPS posedă.

Nu mai puțin importantă este și frecvența de sondare, măsurată în Hz, este de asemenea importantă. Cu cât numărul este mai mare, cu atât mouse-ul creează mai multe cadre pe secundă, iar parametrul mouse-ului pentru jocuri depășește adesea 1000 Hz. Clasica de oficiu - doar 125 Hz. Cu cît mai mare este indicatorul, cu atît este mai mică probabilitatea că pe următorul cadru, primit de fotodetectorul mouse-ului, vor absenta elementele primului cadru. Continuitatea panoramei este foarte importantă, altfel sensorul se va comporta în mod arbitrar. De asemenea, dacă frecvența este înaltă, este ridicat răspunsul. La 1000 Hz este doar 1 ms, la 125 Hz este 8 ms. Dar pentru munca de birou la calculator, 8 ms este norma, dar confortul utilizării mouse-ului este important pentru toți utilizatorii. Poate aceasta este baza alegerii.

Autoritățile municipale planifică să schimbe Gara de Nord de pe strada Moșilor din Capitală în afara orașului. Inițiativa a fost discutată de reprezentanții Primăriei cu experții Asociației „Master’s Plan” din Federația Rusă.

Primarul Ion Ceban a anunțat după discuția pe care a avut-o cu experții Asociației „Master’s Plan” din Federația Rusă că municipalitatea intenționează să scoată Autogara de Nord din Capitală și să o transfere la periferia Chișinăului. Această veste se pare că nu prea l-a bucurat pe directorul autogării.

”În ultimii ani, investim foarte foarte mult în dezvoltarea și modernizarea Autogării de Nord. Nu aș vrea să comentez declarațiile domnului Ceban cu privire la această inițiativă. Precizez însă că întreprinderea este privată și, chiar dacă municipalitatea va lua o asemenea decizie de a schimba locul autogării, trebuie și noi să analizăm acest proces din punct de vedere operațional și economic”, a precizat Iurie Moroz, directorul Autogării de Nord.

Reprezentanții Ministerului Economiei susțin că inițiativa este una bună, însă nu se pot pronunța în acest sens pentru că Autogara de Nord nu se subordonează instituției.

”În general, ar fi bine ca autogările să fie amplasate la periferiile orașului, așa cum este autogara de Sud, de exemplu. Totuși, ce ține de amplasarea gărilor ține de planul urbanistic al unui oraș. Trebuie să știți că Autogara de Nord a fost privatizată anul trecut de un agent economic privat și nu se subordonează Ministerului Economiei”, a declarat Iulian Postică, secretar de Stat în domeniul transportului la Ministerul Economei.

În același timp, reprezentanții Inspectoratului Național de Securitate Publică susțin că inspectorii de patrulare mereu se află la datorie în această regiune pentru că este o zonă aglomerată și ambuteiajele sunt la ordinea zilei. Totuși, instituția nu vrea deocamdată să se dea cu părerea despre această inițiativă.

”Proiectul ar urma să fie coordonat și cu Inspectoratului Național de Securitate Publică, deocamdată nu am fost informați, dar probabil urmează. Atunci când vom ști toate detaliile, ne vom pronunța”, a spus Natalia Golovco, ofițerul de presă al INSP.

Deocamdată, însă acest proiect este doar la nivel de inițiativă și totul va fi clar când va fi elaborat un nou plan urbanistic al orașului.


sputnik.md

Un proiect de lege privind plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului a galopat prin legislativ pe parcursul sesiunii precedente, fiind adoptat în final şi având drept ţintă starea financiară a agenţilor economici din viticultură şi vinificaţie.

Respectiva intervenţie legislativă decurge direct din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova care, la rândul ei, se sprijină pe Constituţia Republicii Moldova, art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, prin care a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru perioada 17 martie-15 mai 2020, cu prelungirea acestei perioade şi calificarea ei drept stare de urgenţă în sănătate publică.

Ceea ce s-a constatat ulterior a fost reducerea categorică a vânzărilor şi consumului de vinuri. Chiar începând cu luna februarie a anului curent, agenţii economici din sectorul vitivinicol au înregistrat un declin al vânzărilor, contramandări ale operaţiunilor comerciale atât pe plan intern, cât şi extern, precum şi reduceri ale activităţii şi ale încasărilor. Au urmat, aşa cum era de aşteptat, un şir de demersuri ale reprezentanţilor industriei respective adresate Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Primului-ministru, Ministrului Finanţelor, Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, prin care au solicitat adoptarea măsurilor de urgenţă în vederea diminuării impactului consecinţelor inevitabile resimţite în industria vitivinicolă, din cauza situaţiei epidemiologice COVID-19.

De altfel, înşişi autorii proiectului de lege şi-au calificat demersul drept răspuns la propunerile înaintate de Asociaţia Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate “Codru”, Asociaţia Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată “Ştefan-Vodă”, Uniunea Vitivinicolă a Regiunii Geografice Delimitate “Valul lui Traian”, Asociaţia Producătorilor de Divin şi Brandy din Moldova, Asociaţia Pepinieriştilor Viticoli „VITA” şi Uniunea Micilor Producători de Vinuri din Moldova „Dionysos”.

De remarcat că sectorul vitivinicol este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei naţionale, iar filiera vitivinicolă produce 16 la sută din toată valoarea sectorului agro-industrial (3086 milioane lei), fiind cel mai exportat produs agricol din întregul lanţ valoric al ţării, precum şi sursa de venit pentru 150 mii de moldoveni, dintre care două treimi provin din localităţile rurale.

Drept consecinţă a restricţiilor impuse privind circulaţia persoanelor, a fost afectat direct consumul, dar şi întregul proces logistic, ceea ce a dus la creşterea costurilor, la apariţia disfuncţionalităţilor în relaţiile contractuale, la tergiversarea repatrierii mijloacelor financiare din exporturi şi, evident, la încetinirea activităţii economice.

La momentul intrării proiectului de lege în Parlament, starea de lucruri “la crama” ţării era destul de jalnică. Vânzările locale înregistrau o reducere de 50-80 la sută, iar exportul pentru lunile aprilie-iunie curent era în scădere de până la 50 la sută. În aceste condiţii, întreprinderile informau că nu mai dispun de lichidităţi, iar asta punea în imposibilitate onorarea obligaţiunilor de achitare a impozitelor şi taxelor. Concomitent, la blocajele survenite s-a adăugat seceta, un fenomen care viza direct viitorul afacerilor şi care transforma investiţiile în pierderi greu de recuperat.

Autorii proiectului au propus ca măsură derogatorie de la obligaţiunea prevăzută în lege, trecerea contribuţiilor obligatorii pentru anul 2020 în Fondul Viei şi Vinului ale producătorilor de produse vitivinicole, în contul obligaţiilor de plată în fondul respectiv pentru anul 2021.

O altă modificare a solicitat ca sumele datorate Fondului Viei şi Vinului în anii 2020 sau pentru neachitarea la termen de către producătorii de produse vitivinicole, în anul respectiv, a contribuţiilor obligatorii în fondul nominalizat, să nu fie calculate drept penalitate. Ambele modificări aveau ca şi impact nişte bani rămaşi în portmoneul viticultorilor şi în cel al vinificatorilor, portmoneu din care în mod obişnuit, se dau salarii, se plătesc servicii, se achiziţionează fie echipamente, fie motorină pentru lucrări.

În cadrul aceloraşi intervenţii în legislaţie s-a insistat pe legiferarea unor concluzii care vizau agenţii-rezidenţi ai Zonelor Economice Libere care, în interpretarea veche, erau excepţie de la regula generală privind plăţile în Fondul Viei şi Vinului. Potrivit vechii interpretări a cadrului juridic, agenţii economici – rezidenţi ai Zonelor Economice Libere nu achită contribuţiile în Fond, considerând că achitarea contribuţiilor este contrară prevederilor art. 13 alin. (2), art. 15 alin. (4) din Legea nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere.

Cea care a aprins lumina asupra acestei zone marcate de neclaritate a fost Curtea Supremă de Justiţie. În octombrie 2014, CSJ a statuat că, potrivit art. 32 din Legea viei şi vinului, contribuţiile achitate în Fondul Viei şi Vinului sunt măsuri de politică economică în scop de susţinere financiară a măsurilor de dezvoltare a sectorului vitivinicol, iar specificul normelor aplicabile formării Fondului Viei şi Vinului în colaborare cu prevederile Codului Fiscal, nu fac parte din sistemul de impunere fiscală şi nu pot fi calificate ca impozite şi taxe ale sistemului fiscal. Concluzia respectivă a fost reactualizată printr-o scrisoare a Ministerului Justiţiei din iunie 2019, din care cităm: “contribuţiile obligatorii la Fondul Viei şi Vinului nu reprezintă plăţi fiscale” şi “în măsura în care cadrul normativ nu conţine reglementări distincte pentru entităţile vitivinicole rezidente în zonele economice libere, se aplică regula generală privind obligativitatea achitării contribuţiilor la Fondul Viei şi Vinului de către toţi producătorii de produse vitivinicole”.

Aşa cum s-a spus la momentul modificării legislaţiei, scopul acestui amendament este asigurarea principiului egalităţii tuturor agenţilor economici, care activează în sectorul vitivinicol, în participarea la formarea Fondului Viei şi Vinului.

Evident, amânarea plăţilor pentru acest an îi va viza şi pe rezidenţii ZEL, însă, odată întorşi la normalitate, Fondul va încasa plăţi suplimentare, ceea ce lărgeşte mult capacităţile de lucru şi pune un distinct semn al egalităţii între toţi cei care parcurg fie în întregime, fie un segment din drumul de la muguri la must.

capital.market.md

Remdesivir, primul medicament autorizat condiționat pentru tratamentul pacienților cu Covid-19 va ajunge în Republica Moldova în această săptămână. Importator este Dita Est Farm, iar preparatul a fost cumpărat din India, de la producătorul licențiat Hetero Healthcare.

Potrivit directorului general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Eremei Priseajniuc, acest lot de 2.000 de flacoane „vine ca urmare a discuțiilor cu distribuitorii locali și solicitării de a prioritiza importul de produse incluse în protocolul clinic”. Preparatul va trece testele de laborator, ceea ce ar putea dura încă aproximativ două zile, apoi va fi disponibil pe piață.

"Din discuțiile purtate cu reprezentantul companiei distribuitoare, care efectuează importul produsului Remdesevir, DC Covifor, producător Hetero, ce deține licența pentru producere din partea companiei Gilead, medicamentele se planifică a fi aduse în țară vineri".

Prețul de piață al unui flacon va fi sub 100 de dolari, comparativ cu prețul de 390 de dolari stabilit pentru preparatul original, produs de Gilead. Covifor va fi distribuit spitalelor după ce CAPCS va organiza o licitație publică.

sanatateinfo.md

O companie germană din sectorul automotive şi-a deschis la 4 septembrie o unitate de producere în Republica Moldova. Printre clienţii săi sunt companii precum Siemens, Aptiv, Bosch, inclusiv şi clienţi din industria automotive cum ar fi Volkswagen, Daimler şi Ford, scrie capital.market.md.

Într-o situaţie dominată de o stabilitate economică, această ştire, probabil, ar fi trecută cu vederea. E normal ca investitorii străini să vină când există linişte pe piaţă. Deci, şi previzibilitate, când poţi fi sigur de ceea ce se va întâmpla mâine.

Şi e altceva, acum, când veştile negative ne copleşesc, iar economia afectată de pandemie se află într-un zbucium spasmatic. Numărul infectaţilor cu COVID-19 este în creştere, a decedaţilor – la fel, economia e în cădere, iar tot mai multă lume rămâne fără locuri de muncă. Mass-media ne „bombardează” cu veşti proaste. Este clar că ne aflăm într-un moment de cumpănă. Că ne confruntăm cu ceea ce nu a mai cunoscut lumea. Că impactul este dur, iar urmările imprevizibile. Însă, la umila mea părere, este mult prea devreme de a face concluzii. Şi asta pentru că chiar şi părerile epidemiologilor, care stau mereu cu ochiul pe virus, se schimbă mereu. Ceea ce a fost „purul” adevăr ieri, astăzi nu mai contează. Prognozele care erau date ca sigure cândva, astăzi nu mai sunt valabile.

Subiectiv vorbind, hai să aşteptăm finalul şi atunci să tragem concluzii, cei din domeniu să spună clar ce a fost asta, savanţii să pună pe masă, dacă îl vor avea, un vaccin, guvernele să ajute antreprenorii şi populaţia să depăşească această încercare grea la care au fost puşi, iar antreprenorii şi populaţia să respecte recomandările specialiştilor pentru a curma răspândirea virusului.

Să privim mai des la partea plină a paharului. Şi asta pentru că, în pofida a tot ce se întâmplă, eufemistic vorbind, paharul nu e gol.

Guvernul a aprobat proiectul de rectificare a bugetul de stat pentru 2020, ce prevede o diminuare a deficitului de la 8,5 la sută la 8,0 la sută. Este cel mai mare deficit din ultimele decenii. Potrivit documentului, veniturile scad cu 649,5 milioane de lei, cheltuielile – cu 1 miliard 856 de milioane de lei, iar deficitul este redus cu 1 miliard 207 milioane de lei.

Este o realitate dramatică. Dar, pe de altă parte, Serviciul Fiscal de Stat raportează o creştere, în opt luni ale acestui an, a încasărilor la Bugetul Public Naţional cu 74,9 milioane de lei. Iar la Bugetul asigurărilor sociale de stat creşterea încasărilor a fost şi mai mare, de 433,5 milioane de lei. Şi asta în condiţiile în care economia a intrat parţial pe linie moartă, o parte din companii, dar mai ales HORECA, turismul, şi-au stopat activităţile pe timp de stare de urgenţă, iar angajaţii au fost trimişi în şomaj tehnic. Criza însă a generat noi oportunităţi. Livrările la domiciliu au crescut enorm, precum şi vânzările online, iar o parte din angajaţi au muncit de acasă, dacă, desigur, le-au permis activităţile pe care le prestau. Cei care s-au orientat la timp, au avut o strategie bună pusă la punct, au avut de câştigat, chiar dacă au obţinut 60-80 la sută din venitule pe care le aveau până la pandemie.

Un domeniu important a fost şi el afectat, investiţiile în active imobilizate au scăzut cu 14,9 la sută în prima jumătate de an. Însă, dacă privim iarăşi la partea plină a paharului, investiţiile în clădiri rezidenţiale au crescut cu 5,7 la sută. Agenţii economici şi populaţia au investit în locuinţe şi case mai mult decât în 2019, chiar dacă se ştie că pe timp de criză ar fi trebuit să economiseşti orice bănuţ. Mai ales când câştigul salarial mediu lunar a crescut în trimestrul doi al anul 2020 cu doar 2,8 la sută faţă de primele trei luni ale anului, iar creşterea trimestrială a fost de 7,5 la sută, cea mai joasă din ultimii şase ani.

Totodată, preţurile apartamentelor în municipiul Chişinău se menţin de patru luni la acelaşi nivel – de circa 506 euro pentru un metru pătrat, cu 5 la sută mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019.

Sau un alt exemplu, în luna iunie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creştere cu 10,5 la sută (în preţuri comparabile) faţă de luna precedentă şi o creştere cu 3,0 la sută, comparativ cu luna iunie 2019. Totodată, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, în luna iunie a acestui an a crescut cu 23,9 la sută (în preţuri comparabile) faţă de luna mai 2020, deşi a scăzut cu 43,5 la sută comparativ cu luna iunie a anului trecut.

A avut mult de suferit şi turismul. Dar, pentru prima dată, cetăţenii noştri au călătorit atât de mult prin Republica Moldova, au descoperit noi destinaţii, deşi preţurile considerate de ei prea înalte şi stoparea activităţii pensiunilor pe timpul stării de urgenţă, i-a descurajat poate să călătorească şi mai mult în ţară.

Repornirea economiei la turaţiile pe care le-a avut până în martie o va readuce la normalitate şi atunci lucrurile vor merge mai bine. Evident că nu ar trebui nici să subestimăm impactul negativ pe care îl mai are criza, sfârşitul căreia nu se vede, mai ales la nivel de cetăţean.

Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că populaţia ocupată a constituit în trimestrul doi al acestui an 821,5 mii de persoane, cu 8,8 la sută mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent (901,1 mii). Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 15 ani şi mai mult (proporţia persoanelor ocupate cu vârstă de 15 ani şi mai mult faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 38,2 la sută, fiind în scădere faţă de nivelul anului precedent (41,4 la sută).

Potrivit rezultatelor Anchetei forţei de muncă, în trimestrul doi, forţa de muncă (populaţia activă) a Republicii Moldova, care include populaţia ocupată plus şomerii, a constituit 857,7 mii persoane, fiind în descreştere cu 9,0 la sută faţă de trimestrul II 2019.

Statisticienii apreciază că în trimestrul doi al acestui an, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani şi mai mult sau peste 217 mii, au declarat că situaţia epidemiologică din ţară a avut un impact direct asupra relaţiei lor cu piaţa muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92 la sută, sunt persoane ocupate şi 7 la sută – persoane care au devenit inactive pe piaţa muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situaţia la locul de muncă datorită COVID-19, a constituit 200,6 mii sau 24,4% din totalul populaţiei ocupate. Impactul pandemiei asupra situaţiei la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activităţii, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parţial, micşorarea orelor de muncă efectiv lucrate etc.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul II 2020 a constituit 163 mii, fiind în creştere de opt ori în comparaţie cu trimestrul doi 2019.

Este o realitate dură, dar, odată cu repornirea deplină a economiei, lucrurile vor reveni încet la normal.

Situaţia este complicată, dar ea nu poate continua la nesfârşit, inevitabil după rău vine bine, dar dacă vezi că există lumină la capătul tunelului este mai uşor.

Vlad Bercu

capital.market.md

Gradalogistic S.A. oferă tuturor persoanelor interesate servicii pentru transportul de mărfuri în trenuri de containere regulate pe ruta China - Rusia (Belarus / Polonia) - Moldova, precum și în direcția opusă.

Să subliniem deodată că containerele sunt ideale pentru livrarea unor volume relativ mari de mărfuri. Pentru transport sunt utilizate containere de 20 sau 40 picioare.

Ca parte a serviciilor prestate, suntem gata de a oferi clienților noștri o gamă de servicii suplimentare în conformitate cu condițiile «door-to-door» - manipularea mărfurilor terminale, livrarea acestora către stația de plecare și de la stația de destinație către destinatarul final cu transport auto.                 

Serviciile Gradalogistic S.A. includ:

- întotdeaună condiții de livrare exclusive pe ruta China - Moldova;

- „prima și ultima milă”, adică primirea mărfurilor și livrarea lor către destinatarul final;

- informarea promptă despre circulația mărfurilor (tracking);

- asigurare;

- principiu «fereastră unică»;

- suport documentar;

- transporturi în regim de grupaj (LCL).

Rute de import.

Geografia importului și, dacă este necesar, a rutelor de export include toate cele 23 de provincii din RPC. Mai mult decât atât, din orice și în orice punct de pe harta Chinei Vă putem livra mărfurile prin transport multimodal.

Beneficiile pe care le primiți din cooperarea cu Gradalogistic S.A.:

- livrarea rapidă a mărfurilor - de la 18 la 30 de zile (pentru comparație: livrarea pe cale nautică din unele regiuni ale Chinei durează de la 50 la 60 de zile);

- proceduri de tranzit simplificate;

- siguranța și securitatea garantată a mărfii Dumneavoastră;

- controlul la fiecare etapă a transportării.

Pentru toate întrebările și condițiile posibile pentru furnizarea serviciilor noastre, puteți contacta următoarele numere de telefon: (022) 207 308; (022) 207 333; GSM – 0 689 44 114;

www.gradalogistic.md.

Vom fi bucuroși să contribuim la SUCCESUL DUMNEAVOASTRĂ!

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va transmite instituțiilor de învățământ cel puțin 20 mii de laptopuri, calculatoare sau tablete până la sfârșitul acestui an. Anunțul a fost făcut de Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării în cadrul unui briefing, comunică MOLDPRES.

Potrivit sursei citate, în acest an, în sistemul de predare la distanță va fi făcută o investiție fără precedent. Cea mai mare parte de computere (11.500) vor fi achiziționate prin intermediul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” gestionat de minister și finanțat de Banca Mondială. Acestea urmează să fi livrate până la sfârșitul anului curent.

Guvernul Republicii Moldova a alocat 20 mln de lei pentru asigurarea desfășurării calitative a procesului educațional în instituțiile de învățământ general, astfel, în școli urmează să ajungă aproximativ 2500 de laptopuri, până la sfârșitul lunii octombrie.

La 1 iulie 2020, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a lansat Campania Națională „Donează un computer pentru educație”. În contextul acestei campanii, s-au recepționat 1136 de computere, laptopuri și tablete.

Conform statisticilor MECC, pentru moment, instituțiile de învățământ primar și secundar general sunt dotate cu 38.059 unități tehnică de calcul, dintre care 32.098 sunt utilizate în scopuri educaționale.

moldpres.md

O economie dezvoltată înseamnă întreprinderi sănătoase, business orientat spre o dezvoltare continuă, implementarea de noi tehnologii, şi cel mai important – un consumator cu putere mare de cumpărare. Or, în Republica Moldova nici unul din aceste elemente nu este prezent, ceea ce şi face ca să rămânem într-o economie deficitară. Potrivit informaţiilor Biroului Naţional de Statistică, 20% din antreprenori, în special cei din ramura serviciilor hoteliere şi alimentaţiei publice (32%), transporturilor şi depozitării (25%), industriei (24%), comerţului cu amănuntul (24%), se plâng pe controalele excesive din partea statului.

Activitatea antreprenorială este influenţată de factorii de ordin instituţional şi legislativ. Situaţia politico-economică instabilă i-a afectat pe circa 27,3% din antreprenori. Din această cau­ză, cel mai profund sunt afectaţi antreprenorii din sectorul agriculturii, serviciilor de transport şi depozitare, industrie şi comerţ (circa 30% din antreprenorii acestor ramuri).

Cadrul legal nefuncţional reprezintă o limitare pentru circa 10,3%, această problemă fiind sesizată de mulţi antreprenori din sectorul agricol şi al serviciilor (circa 15%). Îmbunătăţirea climatului de afaceri, diminuarea presiunii asupra mediului de afaceri din partea organelor de control, îmbunătăţirea cadrului regulatoriu constituie priorităţi naţionale setate în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” şi Strategia privind cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător. Politicile respective trebuie continuate şi eficientizate, necesitatea acestora rămânând valabilă şi pentru perioada următoare.

Corupţia şi mita frânează businessul

“Corupţia şi mita a fost invocată drept cauză ce stopează activitatea întreprinderilor de circa 9,4% din antreprenori. Acest fenomen este cel mai răspândit în sectorul construcţiilor (19%), serviciilor hoteliere şi restaurantelor (16%), altor servicii (13%), transporturilor şi depozitării (12%). Deosebit de afectate de corupţie sunt întreprinderile deţinute de femei ce activează în sectorul construcţiilor (circa 32%) şi agricol (21%)”, se mai arată în sondajul BNS.

Situaţia nefavorabilă din sistemul justiţiei reprezintă o constrângere serioasă în calea activităţii de antreprenoriat. Este necesară o analiză mai detaliată a situaţiei din sectoarele identificate şi implementarea unor măsuri concrete pentru înlăturarea cazurilor de corupţie, întru crearea condiţiilor echitabile de activitate pentru toţi antreprenorii.

Totodată, unii antreprenori au menţionat drept cauze de închidere a afacerii lipsa de timp (4,7%), existenţa economiei informale (2,6%) şi cunoştinţele insuficiente pentru continuarea afacerii (2%). Lipsa timpului este o problemă specifică mai mult femeilor antreprenoare. Timpul acestora este limitat de responsabilităţile şi obligaţiunile exercitate de femei în familie, fapt ce se finalizează, deseori, cu renunţarea la afaceri.

Independenţa financiară reprezintă principalul factor ce îi determină pe majoritatea antreprenorilor (65%) să-şi îmbunătăţească activitatea de antreprenoriat. Printre alte motive ce stimulează antreprenorii se numără: satisfacţia clienţilor (36%), relaţiile cu furnizorii (13%), spiritul concurenţial (11%), istoriile de succes (7%), dar şi programele de suport (2%) şi asociaţiile de afaceri (2%). Aceşti factori sunt valabili atât pentru bărbaţii antreprenori, cât şi pentru femeile antreprenoare, aproape în egală măsură.

Se constată o pondere modestă de antreprenori ce au indicat programele de suport antreprenorial ca motiv de încurajare a activităţii, situaţie datorată, cel mai probabil, faptului că aceste programe nu sunt pe larg cunoscute în rândul antreprenorilor, iar ponderea celor care au beneficiat de acestea nu este foarte însemnată la nivel naţional (circa 5,2%). Măsuri de comunicare şi mediatizare a programelor de suport din partea statului ar creşte vizibilitatea acestora şi ar reprezenta motive de încurajare pentru antreprenori.

De asemenea, antreprenorii nu conştientizează importanţa formării asociaţiilor de afaceri. Vasta majoritate a companiilor din Moldova sunt prea mici pentru a activa de sine stătător, iar nivelul redus de asociere al întreprinderilor, în special al IMM, reprezintă un punct slab al mediului privat.

Sunt necesare politici active de stimulare a asocierii în clustere a IMM, ce ar permite fortificarea capacităţilor de producţie, creşterea vizibilităţii întreprinderilor, extinderea pieţelor de desfacere, a exporturilor, integrarea cercetării-dezvoltării-inovării în afaceri.

Concurenţa şi insuficienţa banilor descurajează antreprenorii

Insuficienţa mijloacelor financiare este motivul pentru care 66% din antreprenorii descurajaţi intenţionează să lichideze afacerea. Aceasta este o problemă mare prezentă în toate sectoarele economiei, mai specifică pentru antreprenorii ce deţin întreprinderi micro, fiind menţionată drept principalul motiv de lichidare a afacerii de către 71% dintre aceşti. Astfel, asigurarea accesului la finanţare în activitatea antreprenorială rămâne în continuare a fi una din cele mai mari provocări întâmpinate de întreprinzători.

Potrivit BNS, îmbunătăţirea accesului la finanţe reprezintă o prioritate naţională setată din 2012 în documente strategice importante, fiind implementate diverse programe de suport antreprenorial şi instrumente de finanţare a afacerilor. În pofida acestui fapt, accesul la finanţe rămâne în continuare o constrângere pentru mediul antreprenorial, în special pentru micii antreprenori. Aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea şi necesarul de finanţare existent. Facilitarea accesului la finanţe ieftine trebuie să reprezinte o prioritate în continuare, iar soluţiile trebuie concentrate într-un singur document vizionar. Sunt necesare în continuare măsuri de eliminare a constrângerilor în procesul de intermediere financiară, creşterea resurselor de finanţare pentru programele de stat de suport antreprenorial şi implicarea mai masivă a resurselor financiare din partea organizaţiilor internaţionale, pentru a creşte gradul de acoperire a cererii de resurse financiare în rândul antreprenorilor.

Taxele mari constituie o povară pentru o bună parte din antreprenorii pe cale de falimentare (circa 37%). Femeile antreprenoare, proprietare de întreprinderi mici, resimt mai mult presiunea taxelor (diferenţa de 12 p.p.). Această constrângere este menţionată cel mai des de antreprenorii din ramura comerţului cu amănuntul şi ridicata (45%), serviciilor hotelie­re şi restaurantelor (45%), industriei (36%) şi agriculturii (34%).

Concurenţa sporită a constituit motiv de descurajare pentru circa 35% din antreprenori, iar cererea redusă de pe piaţă – pentru circa 26%. Aceste cauze sunt determinate fie de competitivitatea scăzută a produselor/serviciilor livrate, fie de veniturile disponibile reduse ale populaţiei sau situaţia nefavorabilă de pe pieţele externe. Femeile antreprenoare se confruntă mai des cu probleme de competitivitate a producţiei fabricate (cu circa 5 p.p. mai mult), în special întreprinderile mici deţinute de acestea.

În acest spectru de probleme sunt binevenite măsurile orientate spre creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei autohtone, susţinerea implementării standardelor de calitate, integrării inovaţiilor, tehnologiilor şi utilajelor performante în procesele de producţie. Diversificarea pieţelor de desfacere, inclusiv extinderea producţiei pe pieţele externe ar reduce din riscurile de manifestare a acestor factori. Insuficienţa personalului calificat reprezintă o problemă ce a descurajat circa 15% din antreprenori. Lipsa de personal este cea mai accentuată în sectorul industrial (27%), hoteluri şi restaurante (25%), construcţii (24%), informaţii şi comunicaţii (18%), agricultură (17%).

Victor Ursu

capital.market.md