Municipalitatea va iniția procesul de negocieri cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea implementării proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. O decizie în acest sens a fost aprobată astăzi de Consiliul municipal Chișinău, transmite IPN.

Ala Mârza, consilier al primarului general, raportor asupra proiectului de decizie, a menționat că municipiul Chișinău este cel mai mare generator de deșeuri solide din republică. Astfel, domeniul de profil este unul complex, care necesită investiții substanțiale, inclusiv în poligonul de depozitare de la Țânțăreni, conservarea gunoiștii de pe strada Uzinelor, amenajarea stațiilor de tratare a levigatului, cheltuielile pentru transportarea și evacuarea gunoiului menajer, sortarea deșeurilor etc. În aceste condiții, administrația publică locală trebuie să-și stabilească prioritățile pentru acest domeniu și să conlucreze cu partenerii externi în vederea obținerii surselor financiare pentru dezvoltare.

Conform deciziei adoptate, în termen de trei luni, primarul va prezenta Conceptul definitivat privind implementarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. Proiectul presupune dezvoltarea întreprinderii municipale Regia „Autosalubritate” prin reînnoirea parcului de autospeciale cu unități noi, dar și mecanisme de selectare a deșeurilor, reabilitarea poligonului existent de deșeuri din comuna Țânțăreni, revitalizarea drumului de acces alternativ către depozitul de deșeuri, închiderea gunoiștii din strada Uzinelor etc.

Executivul va informa Consiliul municipal despre contractele de împrumut și de garanție, precum și alte documente ce urmează a fi încheiate între Primăria Chișinău și partenerii de dezvoltare (BERD, BEI).

ipn.md

În debutul săptămânii precedente au luat sfârşit discuţiile dintre Guvern, BNM şi echipa de negociatori a FMI asupra unui nou acord de finanţare. Este vorba de o perioadă de suport de trei ani, iar caietul de sarcini pe care îl promovează executivul şi expresia financiară a sprijinului oferit de Fondul Monetar Internaţional califică acest acord ca fiind unul dintre cele mai ambiţioase, unul care nu a avut precedente la Chişinău.

Dar acestea nu sunt singurele caracteristice prin care respectivul acord iese în evidenţă. Trebuie remarcat înainte de toate contextul economic şi cel social care face diferenţa dintre actualul şi precedentele acorduri cu FMI. Iniţial, Fondul Monetar a procedat la o analiză atentă a situaţiei economice şi a perspectivelor pe care le avem, constatând pentru anul curent o contractare a Produsului Intern Brut în mărime de 4,5 la sută, cu o posibilă revenire în anul viitor la o creştere de 4 la sută. Cât priveşte inflaţia anticipată, se arată o cotă suportabilă de 5 la sută, ceea ce ar sugera probabilitatea unei situaţii controlate de autorităţi.

Aşadar, acordul asupra căruia s-a convenit la Chişinău are una dintre cele mai mari şi mai ambiţioase componente financiare – 558 milioane de dolari care urmează să ajungă la Chişinău în mai multe tranşe până în anul 2023 inclusiv. Puţin peste 80 la sută din totalul suportului va fi orientat spre suportul bugetului, iar cealaltă parte îi va reveni rezervei valutare a statului, rezerve pe care, în situaţii de criză, se pun presiuni extrem de mari.

Printre scopurile urmărite în perioada asistenţei, o importanţă aparte i se conferă consolidării componentei veniturilor.

Potrivit premierului Chicu, programul cu FMI este fără precedent şi sub aspectul domeniilor pe care le cuprinde. Principalul capitol pe care îl “atacă” este guvernarea bugetar-fiscală, ceea ce ar însemna, înainte de toate, angajarea guvernului în vederea unor reforme clare de mobilizare a consolidării veniturilor, reforme pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului şi transparenţei bugetului, reforme pentru eficientizarea cheltuielilor.

Un alt capitol vizează guvernanţa în sectorul financiar. Înainte de toate se are în vedere consolidarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei, după reglementarea mai eficientă a sectorului nebancar. Potrivit premierului, urmează ca până la 1 iulie 2023, creditarea nebancară şi asigurările să fie reglementate de către BNM.

Din acelaşi şir de angajamente agreate cu FMI face parte şi acela de a îmbunătăţi mediul de afaceri şi a încuraja concurenţa pe piaţă. O paranteză deschisă ne lasă să înţelegem că se are în vedere preponderent partea de business în care statul deţine majoritatea, sector care trebuie abordat cu toată determinarea, fără a admite tratamente selective, părtinitoare. În aceleaşi paranteze concretizăm că este vorba înainte de toate de întreprinderile din sectorul energetic.

Ceea ce este absolut specific acestui acord în comparaţie cu precedentele, e că pentru prima data un program cu Fondul Monetar Internaţional cere consolidarea statului de drept şi combaterea corupţiei la care se adaugă şi obiectivul de a reforma sistemul statistic al R. Moldova.

Concluziile FMI la final de negocieri au fost exprimate de negociatorul principal pentru Moldova în cadrul FMI, Ruben Atoyan. Potrivit acestuia, este vorba despre un amplu program de reformă economică sprijinit prin acordarea a 400 milioane DST. Decizia finală va fi luată probabil în septembrie prin aprobarea acestuia de către Managementul FMI şi Consiliul Executiv, cu recomandările ca R. Moldova să insiste pe mai multe acţiuni ce vizează independenţa băncii centrale, supravegherea sectorului financiar şi transparenţa fiscală.

Ruben Atoyan susţine că “noile acorduri ECF/FEP vor contribui la menţinerea stabilităţii macroeconomice, vor oferi suport politicilor promovate de autorităţi în procesul de recuperare post-pandemică şi vor încuraja finanţarea externă de la alţi donatori. “Bazându-se pe progresele realizate în cadrul programului anterior, noul acord va depune eforturi pentru a promova reforme instituţionale ambiţioase care vizează combaterea vulnerabilităţilor răspândite în domeniile guvernanţei fiscale, supravegherea sectorului financiar nebancar, reglementarea pieţei, anticorupţie şi statul de drept”, a spus negociatorul FMI.

Reprezentanţii FMI rămân la convingerea că reformele operate în sistemul bancar trebuie să-şi păstreze caracterul ireversibil. Totodată, susţin ei, o bancă centrală independentă ajută la stabilitatea macroeconomică, susţine încrederea investitorilor şi protejează sistemul financiar. Iată de ce, indiscutabil, este în interesul Moldovei să fie preocupată constant de independenţa BNM.

Sumele cu care se operează şi tonalitatea în care se negociază nu au ca şi punct de pornire doar problemele şi necesităţile arătate de R. Moldova în această perioadă. Da, acestea sunt demne de luat în vederea, dar la fel de important este faptul că la capătul acordului precedent, acelaşi Ruben Atoyan confirma că echipa Guvernului a demonstrat deschidere şi hotărâre în implementarea reformelor necesare. Şeful Misiunii FMI a declarat că majoritatea obiectivelor Programului RM – FMI care a ajuns la final au fost realizate şi Programul a fost unul de succes.

Tot atunci, însă, şeful misiunii spunea că deşi perspectivele sunt pozitive, totuşi rămân anumite riscuri. Acestea ţin de eventuala reinstalare a instabilităţii politice, inversarea anumitor politici sau încetinirea ritmului reformelor, care ar putea afecta încrederea şi limita opţiunile de finanţare externă. Vulnerabilităţile instituţionale şi cele legate de guvernanţă sunt larg răspândite şi constituie o piedică majoră în creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Cât priveşte componenta legată de statul de drept şi de corupţie trecută în acordul pornit spre aprobările din septembrie, şi acestea ţin de o constatare făcută încă în februarie curent, atunci când acelaşi Ruben Atoyan declara că “se atestă o percepţie generală că statul este corupt şi justiţia nu funcţionează adecvat. Cadrul de reglementare nu este pus în aplicare în mod corespunzător, iar existenţa sectorului impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare şi subminează concurenţa şi productivitatea”.

Declaraţia a fost făcută, deci, în februarie, iar doar peste câteva luni, această simplă propoziţie, aşa cum vedem, capătă forma unui acord în care se văd clar sarcinile pe care şi le asumă guvernarea.

Constantin Olteanu

capital.market.md

Directorul și juristul societății cu răspundere limitată „Caleon” solicită implicarea actualului procuror general în cazul „înstrăinării, cu încălcarea gravă a legislației” a unei stații PECO ce aparținea companiei. Reprezentanții „Caleon” afirmă că, timp de 20 de ani, au încercat să-și facă dreptate în instanțele de judecată în cadrul unei acțiuni civile, dar și în cadrul unei cauze penale, care a fost clasată de procurori.

Într-o conferință de presă la IPN, juristul companiei, Ilie Pitel, a declarat că stația PECO a fost înstrăinată în anul 2000, de către fosta administrație, fără acordul tuturor fondatorilor și în condițiile în care pe bunurile și conturile companiei erau puse sechestre. După o cale lungă în instanțele de judecată, Curtea Supremă de Justiție a trimis cauza la rejudecare, iar instanța de fond le-a dat câștig de cauză. Însă oponenții au atacat decizia la Curtea de Apel, care a decis casarea deciziei, iar recursul depus la CSJ a fost respins. În paralel, a fost depusă o plângere la Centrul Național Anticorupție, care a dispus pornirea urmăririi penale. Cauza a fost preluată de Procuratura Generală, iar ulterior a fost emisă o ordonanță de clasare.

Ilie Pitel a declarat că atunci au înțeles că în toată această situație este implicat factorul politic, chiar conducerea de vârf a statului. Juristul afirmă că și conducerea de atunci a Procuraturii Generale avea interese să nu admită ca acest dosar să ajungă în judecată.

„Solicităm ca dosarul să fie reluat, toate probele să fie analizate. Dosarul trebuie să fie prezentat în instanța națională de judecată pentu a da o apreciere juridică la tot ce a fost”, a spus juristul. Potrivit lui, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, trebuie să se implice, pentru că au fost admise numeroase ilegalități.

Directorul SRL „Caleon”, Leonid Calin, a menționat că în toată această perioadă au înaintat instituțiilor de stat de toate nivelurile zeci și zeci de plângeri, însă fără rezultat. Potrivit lui, sunt multe întrebări față de acțiunile judecătorilor și a procurorilor în cauza penală. „Nu s-a făcut nicio judecată, domnule Stoianoglo. Procurorul a hotărât, așa el vede. Da poate el e chior și poate nu vrea să vadă probele?”, i s-a adresat Leonid Calin procurorului feneral. Potrivit lui, procurorii au acționat și au clasat dosarul la comandă.

Conferința de presă cu tema: „Îngrădirea accesului la justiție timp de 20 de ani” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.

ipn.md

Pandemia a pus lacăt la ușile mai multor restaurante și cafenele din capitală. Din cele 1600 de localuri existente, aproape o treime nu și-au mai reluat activitatea, din motiv că nu pot face față condițiilor impuse de autorități, cum ar fi respectarea distanței de 1,5 metri între mese și persoane. Cei care au riscat să-și redeschidă localurile spun că lucrează în pierdere: clienții s-au redus în jumătate, iar cheltuielile au crescut considerabil. Astfel, se estimează că, până la sfârșitul anului, mai mult de jumătate din restaurante și cafenele s-ar putea închide definitiv.

Înainte de pandemie, acest restaurant din Chișinău era plin cu oameni. Astăzi, însă, l-am găsit doar pe administratorul acestuia. Bărbatul ne-a declarat că instituirea stării de urgență, care a dus la închiderea localurilor, i-a afectat grav afacerea. Deși veniturile s-au redus la zero, taxele, chiria și salariile angajaților nu au fost anulate. Ba mai mult, a fost deconectată și lumina din spațiul închiriat, pierderile ajungând la câteva zeci de mii de lei.

„Pentru a ne redeschide, noi trebuie să avem lumină”, a spus Sergiu Melnic, administratorul unui restaurant.

Bărbatul spune că va face tot posibilul ca să redeschidă restaurantul, chiar dacă este conștient că numărul clienților se va reduce în jumătate, ținând cont că trebuie păstrată distanța socială.

„Vrem să găsim modalitatea aceasta pentru a chema clienții cumva a ne reabilita”, a mai menționat administratorul.

La un alt local, în loc de clienți am găsit muncitori, care aranjau vitrine. Astfel, fosta cafenea se va transforma curând în magazin pentru accesorii.

„Aici tot era sectorul HoReCa, era o cafenea. S-a închis, iar nouă ni s-a ivit posibilitarea de a arenda”, a spus o angajată.

Nici cele mai mari lanțuri de restaurante nu au fost scutite de criză. Multe spații sunt închise pentru o perioadă nedeterminată.

NATALIA SCRELEA, REPORTERĂ TV8:

„Dacă până la pandemie aici se jucau copii, iar oamenii stăteau la terasă, astăzi, aici crește doar iarbă.”

Președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement spune că multe localuri nu și-au reluat activitatea, din cauza restricțiilor prea dure impuse la redeschidere. Astfel că, aproape fiecare al treilea restaurant este astăzi cu ușa încuiată.

„Asta foarte mult afectează, pentru că, din start, se micșorează capacitatea de lucru și încasările”, a spus Aneta Zasavițchi, președintă MĂR.

Potrivit acesteia, pentru a supravețui, mulți dintre agenții economici din domeniu au fost nevoiți să își ajusteze business planurile, să restructureze personalul și chiar să modifice meniurile, pentru a include bucate care se prepară mai repede, ceea ce va reduce timpul de așteptare. Chiar și așa, președinta Asociației spune că mulți din sectorul HoReCa nu vor supravețui, pentru că riscurile și cheltuielile sunt prea mari.

tv8.md

Viaţa bate filmul, iar realităţile prognozele. Trăim a cincea lună în pandemie, în regim de situaţie excepţională, iar apoi în condiţii dictate de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, însă cel puţin două previziuni, care erau date ca certitudine, nu-şi găsesc confirmare.

Experţii locali, dar şi cei externi, anticipau o scădere a transferurilor, care, în opinia lor, ar fi un factor ce va duce la scăderea consumului şi la încetinirea economiei. Datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată, însă, contrariul. Remiterile nu au scăzut, dimpotrivă, în iunie au crescut considerabil. Prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă echivalentă cu 143,21 milioane de dolari SUA, în creştere cu 42,2 la sută comparativ cu iunie 2019. Iar în prima jumătate de an, creşterea a fost de 9,8 la sută. Economiştii explică această creştere prin faptul că odată cu instituirea stării de urgenţă sau alertă în multe ţări ale lumii, migranţii nu mai aduc personal banii câştigaţi peste hotare, dar îi transferă prin bănci. Este adevărat că, luând în considerare provenienţa transferurilor pe ţări, nu poţi să nu te întrebi: cum poate fi explicat faptul că din ţări în care muncesc un număr relativ mic de moldoveni, vin mult mai mulţi bani, decât din ţări ca Italia sau Federaţia Rusă, unde numărul migranţilor se ridică la peste o sută de mii în Italia şi câteva sute de mii în Rusia. Sunt aceştia bani trimişi de conaţionalii noştri sau şi investiţii ascunse în remiteri?

S-a mai spus că mulţi cetăţeni de-ai noştri, rămaşi fără lucru în Italia, Spania, Marea Britanie sau oriunde în alt loc vor reveni acasă. Şi aceste sute sau mii de persoane vor pune o mare presiune pe piaţa muncii. Unii sau o mare parte vor intra în şomaj. Situaţia însă nu e atât de gravă cum se aşteptau unii. În primele şase luni ale anului au fost înregistraţi peste 900 de migranţi care au apelat la serviciile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), peste 100 dintre care şi-au găsit un loc de muncă, a anunţat în cadrul unor dezbateri publice directorul ANOFM, Raisa Dogaru. Cei mai mulţi migranţi au venit din Rusia, Germania şi Italia. Sute, dar nu mii, deşi traversările frontierei, pe calea de intrare, în ultimele luni se ridică la mii sau chiar zeci de mii. Dar şi pe sensul de ieşire numărul este la fel de impunător. Uneori numărul celor care pleacă, aproape egal cu a celor care vin, ca număr de persoane este comparabil cu populaţia unor centre raionale.

Şefa Direcţiei Politici Ocupaţionale şi de Reglementare a Migraţiei în cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Anna Gherganova, apreciază că la sfârşitul anului se aşteaptă o dublare a ratei şomajului. Migranţii care lucrează peste hotare fără contract de muncă sunt afectaţi cel mai mult. Unii se întorc în ţară, afirmă şefa de direcţie de la minister.

De ce nu se grăbesc să vină moldovenii acasă, mai ales că Guvernul acordă facilităţi, ca, de exemplu, subvenţii pentru acei care doresc să-şi deschidă o afacere în agricultură? Se simt atât de bine cetăţenii Republicii Moldova peste hotare, mai ales în ţări cu mii de persoane infectate? Au resimţit pe pielea lor efectele grave ale crizei sanitare?

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, care este Agenţia ONU pentru Migraţie, a efectuat o evalua­re, pe care o numeşte rapidă, a impactului COVID-19 asupra bunăstării migranţilor moldoveni. Sondajul a fost efectuat în perioada 17 aprilie-17 mai printre cetăţenii noştri care muncesc în zece ţări. Ce a arătat studiul?

O primă concluzie este că în ultimii ani, aproximativ 1 000 de familii părăsesc lunar ţara. Această realitate a creat o diasporă care acum remite acasă echivalentul a 16 la sută din PIB-ul ţării. Transferurile de bani reprezintă literalmente colacul de salvare pentru mai mult de 100 000 de familii moldoveneşti care fără ele ar cădea adânc în sărăcie. În acelaşi timp, diaspora este formată din numeroase persoane care au reuşit în ţările lor gazdă, lansându-şi propriile afaceri şi afirmându-se ca buni profesionişti, ceea ce probabil nu ar fi fost posibil să realizeze acasă.

Cercetarea demonstrează clar, însă, că pandemia COVID-19 a transformat dinamica migraţiei în Republica Moldova. Închiderea instantanee a aproape tuturor frontierelor şi alte restricţii legate de COVID-19 i-a determinat pe aproximativ 55 000 dintre cei circa 350 000 de migranţi pe termen scurt să se întoarcă înainte de declararea la 15 martie a stării de urgenţă naţională în Moldova. Restul s-a pomenit în dificultate extremă, deoarece multe dintre locurile de muncă ale migranţilor din sectoarele caracteristice „economiei gig” şi din cele conexe îngrijirii domestice pur şi simplu au dispărut.

Potrivit sondajului, 83 la sută dintre migranţi au răspuns că sunt afectaţi de COVID-19. Aproape 50 la sută şi-au pierdut locurile de muncă, mulţi şi-au pierdut veniturile, dar şi locuinţele pentru că nu au avut bani să le achite, constată Johan Lonnback, şeful Misiunii OIM în Republica Moldova. Oficialul constată că „pentru prima dată în ultimele decenii se conturează probabilitatea revenirii semnificative şi susţinute a moldovenilor în ţara lor de origine. 30 la sută din cei intervievaţi au declarat că în prezent au planuri de revenire”. O parte semnificativă dintre aceştia a declarat că intenţionează să se întoarcă pentru totdeauna.

O altă constatare importantă este aceea că, departe de a fi nevoiaşe sau fără abilităţi, zeci de mii de persoane vor reveni cu competenţe care vor trebui certificate şi valorificate. De asemenea, mulţi vor reveni cu investiţii pentru a lansa noi afaceri acasă.

Cât, însă, de paradoxal ar fi, mai ales în raport cu statisticile BNM privind remiterile, 80 la sută din respondenţi au raportat scăderi de remitenţe trimise în ţară, peste 40 la sută au spus că au încetat să mai trimită bani acasă. Acest lucru va avea consecinţe devastatoare pentru numeroase gospodării din Moldova care depind direct de remitenţe, consideră şeful Misiunii OIM Moldova.

Ce recomandă experţii OIM autorităţilor?

În primul rând, persoanele care au revenit în contextul COVID-19 reprezintă o oportunitate pentru Moldova: mulţi revin cu abilităţi şi/sau sunt gata să investească. Programele naţionale de angajare, procedurile de înregistrare şi alte servicii trebuie să fie mai accesibile.

În al doilea rând, programele de susţinere a investiţilor direcţionate către diasporă, precum PARE 1+1 a ODIMM, nu sunt suficient de mari pentru a satisface cererea viitoare. Programele de investiţii/sprijin pentru IMM-uri (de exemplu, cele obţinute de BERD sau UE) ar trebui să devină accesibile pentru cei reveniţi.

De altfel, Parlamentul a aprobat în lectura finală, în cadrul ultimei şedinţe din sesiunea de primăvară-vară, proiectul de modificare a Legii cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea agriculturii şi mediului rural. Proiectul prevede, inclusiv că printre categoriile de beneficiari se vor regăsi şi migranţii reîntorşi, care vor putea solicita subvenţii la efectuarea investiţiilor în sectorul agricol post-investiţional, precum şi pentru proiectele start-up în avans. Se propune a fi stabilit plafonul maxim al înlesnirilor în mărime de 30 la sută din valoarea investiţiei eligibile. Şi acesta nu este unicul suport ce va fi acordat celor reîntorşi acasă şi care vor decide să rămână în Republica Moldova.

O altă întrebare: câţi din cele câteva zeci de mii care s-a întors de peste hotare vor rămâne acasă? Studiul OIM nu dă cifre, dar constată că mulţi din cei chestionaţi au declarat că vor emigra din nou atunci când situaţia se va normaliza. Mai mult de jumătate din toţi respondenţii au indicat că se află peste hotare împreună cu familia, ca urmare, probabil, au prins rădăcini acolo. Mai ales că 74 la sută din cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în Irlanda şi-au reunit familiile, 72 la sută în Portugalia, 69 la sută în Spania. Pe de altă parte, în Israel şi Federaţia Rusă, 85 la sută şi, respectiv, 60 la sută dintre intervievaţi sunt singuri şi ar dori să revină acasă.

Pentru marea majoritate motivele de bază ale emigrării rămân a fi cele de natură economică, dar şi socială, care vizează accesul şi calitatea serviciilor esenţiale, calitatea guvernanţei. Circa 1000 de familii lunar, arată studiul, au preferat în 2019 o altă ţară decât Republica Moldova. Rămâne de văzut cum se vor schimba tendinţele în anii ce vin.

Vlad Bercu

capital.market.md

Cetățenii moldoveni care călătoresc în Bulgaria, tranzitând teritoriul României, vor trebui să prezinte autorităților de frontieră ale României mai multe acte. Este vorba despre: documentele confirmative privind scopul șederii în Bulgaria, rezervarea la hotel, asigurarea medicală, rezultatele testului negativ la COVID-19 în limba engleză, efectuat cu cel mult 72 ore înainte de intrarea în Bulgaria și documentele de călătorie.

Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Moldova în România, rămâne suspendată temporar, total sau parțial, activitatea prin punctele de trecere a frontierei de stat romano-bulgare: Negru Vodă, județul Constanța, Lipnița, județul Constanța, Dobromir, județul Constanța, Zimnicea, județul Teleorman, Turnu Măgurele, județul Teleorman și Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă).

Ambasada recomandă ca tranzitul, care nu va depăși 36 de ore, sa fie efectuat pe culoarul de tranzit aprobat de autoritățile române pentru transportul rutier: Leușeni, Albița, Tecuci, Focșani, Buzău, București, Giurgiu, Ruse. Informații adiționale privind culoarele de tranzit sunt disponibile accesând linkul: www.politiadefrontiera.ro.

Bulgaria a permis intrarea moldovenilor pe teritoriul ei din 28 iulie, cu condiția prezentării unui certificat care confirmă că au fost testați pentru COVID-19, iar rezultatul a fost negativ. Rezultatele testului să fie în limba engleză, efectuat cu cel mult 72 ore înainte de intrarea în Bulgaria.

ipn.md

Un nou instrument de susținere pentru dezvoltarea Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova (RIAM), a fost aprobat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Despre asta a anunțat ministrul Sergiu Railean în cadrul ședinței de lucru a Consiliului Consultativ al RIAM, scrie mybusiness.md.

„Am dispus alocarea sumei de 2,2 mln lei pentru un nou instrument de susținere a dezvoltării Rețelei Incubatoarelor de Afaceri. Scopul este de a consolida capacitățile reprezentanților rețelei în asistarea și creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii din mediul rural”, a declarat ministrul Sergiu Railean.

De asemenea, Sergiu Railean a adăugat că Ministerul Economiei și Infrastructurii va oferi tot sprijinul necesar pentru a face activitatea incubatoarelor și mai productivă, dar și pentru a le ajuta să facă față tuturor provocărilor.

Instrumentul va fi implementat și monitorizat de către Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

„ODIMM încurajează dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova, iar Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri reprezintă o importantă platformă de susținere a dezvoltării economice regionale. Ne bucurăm că avem posibilitatea să contribuim la creșterea capacităților celor 11 incubatoare de afaceri în asistarea și suportul oferit ÎMM-urilor din mediul rural. Sunt ferm convinsă că noul instrument va asigura competitivitatea întreprinderilor pentru a depăși starea de criză și a preveni eșecul în afaceri”, a menționat Iulia Costin, director general ODIMM.

În cadrul ședinței au mai fost prezentați indicatorii atinși în cadrul incubatoarelor de afaceri pe parcursul primului semestru a anului 2020. În primele șase luni, administratorii incubatoarelor de afaceri au oferit 1359 de consultații rezidenților incubatoarelor și antreprenorilor din regiune.

Actualmente în cadrul celor 11 incubatoare de afaceri își desfășoară activitatea 233 de companii dintre care 130 sunt startup-uri, 123 sunt gestionate de tineri și 118 de companii sunt administrate de femei. Per total au fost create 801 locuri de muncă.

Vladislav Kaim, un tânăr din Republica Moldova, va face parte din echipa de consiliere a Secretarului General al ONU, Antonio Guterres, în domeniul economiei sustenabile. Acesta a fost numit membru al Grupului Consultativ de Tineret pe Schimbări Climatice pe lângă Secretarul General al ONU, scrie cotidianul.md.

„Sunt extrem de fericit să anunţ că Secretarul General al ONU, Excelenţa Sa Antonio Guterres, m-a numit să fiu membru primului, în istorie, Grup Consultativ de Tineret pe Schimbări Climatice pe lângă Secretarul General. În calitatea mea de membru al Grupului, eu voi consilia Excelența Sa asupra modalităților în care strategiile de revitalizare economică sustenabilă post-COVID pot asigura un viitor mai verde și prosper pentru tineretul de azi și toată societatea”, a scris tânărul pe pagina sa de Facebook.

În activitatea sa ca membru al Grupului Consultativ de Tineret, acesta va conlucra cu alți șase tineri din diferite colțuri ale lumii – Paloma Costa (Brazilia), Nisreen Al Sayeem (Sudan), Nathan Méténier (Franța), Sophia Kianni (SUA), Archana Soreng (India) și Ernest Kristoffer Gibson (Fiji).

Tânărul moldovean se declară mândru prin faptul că prin vocea sa, atât Republica Moldova, cât și Europa de Est ca atare vor fi reprezentate în primul Grup Consultativ de Tineret pe Schimbări Climatice pe lângă Secretarul General al ONU.

„Este o oportunitate importantă de a confirma și îmbunătăți ambițiile climatice ale țării și regiunii”, se mai arată în mesajul lui Vladislav Kaim.

cotidianul.md

Suntem în săptămâna a 22-a a pandemiei în Moldova și mulți se întreabă, la ce să ne așteptăm în următoarele luni. Voi încerca să răspund la această întrebare cu ajutorul simulărilor și modelelor matematice, precum și prin analiza experienței altor țări.

În Moldova în săptămâna a 21-a de la începutul crizei sanitare (13-19 iulie 2020) au fost depistate 2054 cazuri noi, față de 1598 din săptămâna precedentă, și asta ne spune că noi avem o rată de transmitere locală medie egală cu 1,29.

Ce înseamnă rata de transmitere? Rata de transmitere este numărul de oameni sănătoși, care se vor infecta de la un om bolnav cu COVID-19 peste 7 zile. Creșterea ratei de transmitere ar putea cauza probleme importante autorităților în gestionarea pandemiei.

Pornind de la un număr de 2054 de bolnavi din săptămâna a 21-a, ar fi să avem cam 2670 cazuri noi în săptămâna curentă, dacă rata de transmitere se va păstra la același nivel, și cam 2256 cazuri noi, dacă reducem rata de transmitere nu cu foarte mult, de exemplu, la 1,1.

Dacă rată de transmitere rămâne egală cu 1,3 și o perioadă medie de incubare de 7 zile, atunci ajungem sa avem in săptămâna 35 (se termină la 1 noiembrie 2020) – 80874 cazuri noi in doar o săptămâna.

Dacă, însă, reușim să reducem rata de transmitere, la 1,1, și cu o perioadă medie de incubare de 7 zile, atunci ajungem să avem în săptămâna a 35-a (amintesc: 1 noiembrie)   – 7800 cazuri noi în doar o săptămâna.

Pentru 1 noiembrie 2020 sunt preconizate alegeri prezidențiale în Republica Moldova.

Acest calcul simplu ne indică asupra a doua scenarii reale în care se pot desfășura alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, dar și asupra calității acestor alegeri. Mai mult: în scenariul mai prost alegerile ar putea și să nu aibă loc.

Deci, înainte avem doar 13-14 săptămâni ca să reușim să reducem transmiterea locală la o rată mai joasă de 1,0 și să permitem desfășurarea alegerilor într-un mod liber și corect, pe principii democratice.

Alegerile prezidențiale ar fi unul din motivele importante pentru o consolidare comunitară acum.

Cum să oprim pandemia în Moldova?

Țările din lume au atins performanțe diferite la numărul de cazuri zilnice noi, numărul total de cazuri, numărul deceselor, numărul cazurilor active și, în mare măsura, succesul sau insuccesul lor, a fost determinat de abordarea situațională in limitele geografiei locale și resursele alocate.

Deja este bine știut, că cel mai bun control asupra pandemiei au reușit să obțină statele, care au aplicat o abordare holistică (nefragmentat, ca un tot întreg).

Ce înseamnă o abordare holistică pentru o pandemie?

O abordare holistică în răspunsul la această pandemie înseamnă un set complex de măsuri simple și sistematice, executate continuu, pe deplin și calitativ:

• Izolarea celor bolnavi;
• Urmărirea contacților si plasarea lor în carantină;
• Testarea bolnavilor și contacților lor;
• Plasarea în carantină a celor din grupuri de risc (ex.: persoane intrate în țară din geografii cu risc sporit);
• Prevenirea cazurilor noi prin respectarea măsurilor de igienă personală, distanțare socială, purtare de măști;
• Comunicare pro-activă cu scop de a preveni contaminarea masivă;
• Precum și alte măsuri nefarmaceutice, cu scop de a rupe lanțurile de transmitere comunitară.
   

Și dacă primele trei domenii sunt exclusiv în responsabilitatea autorităților, apoi tot ce ține de prevenirea cazurilor noi, este totalmente în responsabilitatea noastră comunitară.

Dacă ne dorim cu adevărat să rămânem sănătoși, copiii să poată merge la scoală la 1 septembrie, să poată sa aibă loc alegerile la 1 noiembrie, este nevoie de o consolidare masivă si cooperare largă a tuturor oamenilor din Moldova.

Un studiu recent a determinat, că furnicile de grădină, dacă se molipsesc de o infecție, se autoizolează de cârd, ca să nu molipsească alte furnici din familie.

Încă in secolul V al erei noastre, prorocul Moise le recomanda oamenilor molipsiți de lepră, să meargă in pustiu și să se izoleze acolo.

Aceste exemple de distanțare socială si izolare a celor bolnavi au fost aplicate de sute de ani. Noi nu inventăm nimic nou. Avem nevoie doar de un Moise, poate acum, să ne repete mai des ce să facem sau să luăm exemplu de la furnici.

Și dacă autoritățile vor începe să testeze mai mult, apoi cu certitudine, noi toți împreună o să reușim!

Ala Tocarciuc, pentru IPN