Republica Moldova şi România vor semna Acordul cu privire la echivalarea actelor de studii, potrivit unei declaraţii a ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Igor Şarov, transmite MOLDPRES.

Într-o emisiune televizată de aseară, ministrul de resort a precizat că MECC a pregătit documentul, acesta urmând a fi expediat pentru avizare la Bucureşti.

„Sper ca într-o scurtă perioadă să treacă prin procedurile de avizare şi să fie benefic pentru cetăţenii Republicii Moldova şi cetăţenii români. Celor care au avut până acum diplome de 10 sau de 11 clase şi nu aveau diploma de bacalaureat, le era recunoscută diploma în România numai dacă aveau şi o diplomă de studii superioare. Acum, în baza semnării acestui act, celor care au diplomă de 10 şi de 11 clase le va fi recunoscut actul de studii”, a spus Igor Şarov.

Oficialul s-a referit şi la recunoaşterea diplomelor de până la Procesul de la Bologna şi după, în cazul în care instituţia este acreditată, de asemenea, va fi recunoscută şi în România. „Alt exemplu: titlurile de doctor în ştiinţe, în cazul în care în R. Moldova este confirmat de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, după toate procedurile din România, diplomele se echivalează”, a relevat şeful MECC.

Procesul Bologna este numit după Declarația de la Bologna, care a fost semnată în orașul italian Bologna, la 19 iunie 1999, de către miniștrii responsabili de învățământul superior din 29 de țări europene. Prin semnarea acestui document, a fost inițiat procesul de creare a Spațiului European al Învățămîntului Superior care ar facilita convergența diverselor sisteme de învăţămînt superior spre sisteme mai transparente, comparabile și compatibile bazate pe trei cicluri: licenţă, masterat, doctorat.

Scopul major al Procesului Bologna este crearea unui Spaţiu European al Învăţământului Superior (European Higher Education Area) bazat pe cooperare internațională şi schimb academic pentru facilitarea mobilităţii studenților, profesorilor și cercetătorilor și pregătirea tinerilor pentru carierele viitoare şi pentru calitatea de cetăţeni activi în societăţile democratice europene. În prezent, 48 de state sunt membre ale Procesului Bologna. Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna în mai 2005.

moldpres.md

Pectina este o fibră solubilă, care se găsește în majoritatea fructelor și legumelor, în special în coaja lor. Ea are proprietatea de a funcționa asemeni unui „lipici”, în sensul că joaca un rol esențial în legarea celulelor plantelor. Este deseori utilizată la prepararea gemurilor, a jeleurilor și la conservarea fructelor. Este important să cunoaștem că pectina industrială sau sintetică (E440 i şi E440 ii) nu este tocmai bună pentru sănătatea noastră, în timp ce pectina naturală oferă organismului numeroase beneficii.

Beneficiile pectinei naturale

Pectina din fructe și legume, în special din mere, ajută la reglarea nivelului de colesterol și a zahărului din sânge. Fructele bogate în pectină menţin nivelurile de glicemie şi insulină la o cotă normală, iar în cazul meselor bogate în grăsimi şi dulciuri, pectina scade absorbţia zahărului prin intestine. Ea este benefică și în tratarea problemelor digestive, combate constipaţia şi previne diareea. Unele studii arată că ea încetinește dezvoltarea celulelor canceroase, iar în curele de slăbire, este utilizată deoarece favorizează arderea grăsimilor, oferind senzația de sațietate. Pectina are efect prebiotic, ceea ce înseamnă că extinde viața bacteriilor bune și le menține sănătoase. Ea detoxifică organismul, eliminând din el metale precum cuprul sau plumbul, întărind sistemul imunitar. Alături de alte substanţe benefice prezente în fructe, pectina previne problemele cardiovasculare.

Ce fructe și legume sunt bogate în pectină

Merele ocupă prima poziție, motiv pentru care pectina din măr este cea mai utilizată în producerea de suplimente și medicamente. Este important însă să cunoaștem, că ea se găsește anume în coaja merelor. Alte produse bogate în pectină:
Fructe: pere, piersici, caise, cireșe, gutui, portocale, grapefruit.
Legume: morcovi, roșii, cartofi, mazăre, fasole.

Deserturi produse în Moldova pe bază de pectină naturală

Recent pe piața locală a apărut brandul TreiS, care produce deserturi din fructe pe bază de pectină naturală de măr. Pentru prepararea acestor deserturi, a fost elaborată independent o rețetă unică și s-au obținut acreditările și autorizațiile necesare. Desertul este făcut exclusiv din fructe și nuci cultivate în Moldova. În timpul procesului de fabricație nu sunt adăugați antioxidanți, conservanți, coloranți, emulgatori, amelioratori de aromă, stabilizatori și agenți de aromatizare. Două mărci comerciale TreiS și ТриС au fost înregistrate în 2018, iar deserturile au fost introduse pe piață în 2020.

Un alt podus, cu un conținut bogat de pectină naturală este pelteaua (pistilul) pe care o putem găsi la producătorul MoBerry (peltea din fructe și pomușoare: zmeură, aronie, mure) sau la câteva branduri mici locale cum ar fi Fruit Yummi, Tanny's Sweets sau brandul Фрея din regiunea transnistreană. Partea elastică a acestui desert se obține din fructele bogate în pectină, cum ar fi merele, prunele, perele, piersicile și gutuile.

madein.md

Mai mulți agenți economici care oferă servicii de autoservice s-au ales cu amenzi, în urma controalelor inopinate, desfășurate de reprezentanții Inspectoratului Național de Investigații în comun cu cei ai Autorității Administrative „Agenția Națională Transport Auto” și ai Serviciului Fiscal de Stat, în perioada 8-30 septembrie.

În urma verificărilor inițiate în atelierele de autoservice, în privința a 15 agenți economici au fost întocmite procese-verbale conform art. 197 alin. 28 Cod Contravențional, cu aplicarea amenzilor în sumă totală de 240 mii lei.

Conform prevederilor art. 94, alin. 2 al Codului Transporturilor Rutiere, întreprinderile pot desfășura activități de autoservice doar în baza înregistrării prealabile în Registru, prin notificare, în modul stabilit, la ghișeul unic al Agenției.

Acțiunile de control în vederea verificării agenților economici ce prestează servicii de autoservice vor continua, atenționează oamenii legii.

unimedia.info

Grupul Best Western International, una dintre cele mai mari rețele hoteliere din lume, nu mai este prezentă pe piața Republicii Moldova. Aceasta după ce începând cu 1 octombrie, hotelul Best Western Plus Flowers din Chișinău a renunțat la franciza grupului internațional și a revenit la vechea denumire – Hotel Flowers, potrivit Mold-street.com.

Motivul pentru o astfel de decizie radicală este criza provocată de pandemie Covid-19, care a lovit dur în industria hotelieră din întreaga lume și din cea din Republica Moldova.

Astfel proprietarii Hotel Flowers, au renunțat să mai achite grupului Best Western taxa pentru franciză, care potrivit Logos.press.md se ridica la circa 40.000 de euro anual.

Menționăm că Best Western este prima reţea hotelieră de importanţă internaţională ce a intrat pe piaţa ţării noastre. S-a întâmplat încă în anul 2011, prin aderarea hotelului Flowers din Chişinău la Best Western, la categoria Plus, ceea ce este în concordanţă cu clasificarea noastră de 4*.

Procesul de integrare în rețeaua Best Western a durat aproape doi ani şi a fost nevoie şi de o investiţie de circa două milioane de euro.

Mult mai târziu au intrat pe piața Moldovei rețelele Radisson și Marriott.

Cu sediul în Phoenix, Arizona, în Statele Unite, Best Western deține în prezent o rețea de peste 4.200 de hoteluri din peste 100 de țări din întreaga lume.

cotidianul.md

Primul camion cu prune moldovenești, din recolta acestui an, a ajuns în Italia. Agarista Agricola SRL este întreprinderea care a avut curaj să-și încerce forțele pe această piață.

Compania a trimis pentru început un lot de probă, care a fost apreciat de cumpărătorii din Italia și au solicitat cantități mai mari.

„Din start am fost întrebați dacă deținem certificat Global G.A.P. și produs calitativ, cu fermitatea necesară și dacă se încadrează în normele maximale de reziduuri. Noi am prezentat rezultatele de laborator și am demonstrat că putem furniza prune de calitate. Am reușit să livrăm primul camion de prune și am avut solicitare de a mai livra alte 20 de tone, care la sfârșitul săptămânii vor ajunge în Italia”, ne-a relatat Diana Vlasiuc, manager dezvoltare în cadrul Agarista Agricola SRL.

Managerul spune că nu au avut cerințe specifice față de ambalaj, au fost acceptate prunele în lădițe de 10 kilograme, iar prețul de comercializare este unul bun.

agrobiznes.md

Republica Moldova a semnat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) Acordul de Împrumut privind al doilea Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, în valoare de 92 de milioane de euro, comunică mybusiness.md.

Proiectul prevede optimizarea procesului de generare a energiei termice și electrice, contribuind astfel, la îmbunătățirea productivității și securității aprovizionării cu energie electrică și termică a consumatorilor din municipiul Chișinău. De asemenea, Proiectul urmărește majorarea eficienței procesului de cogenerare, prin instalarea echipamentelor noi de producere a energiei, dezvoltarea durabilă a întreprinderii Termoelectrica, precum și efectuarea unor investiții pilot de eficiență energetică în clădiri publice și rezidențiale.

Proiectul urmează a fi finalizat la 31 decembrie 2025, iar realizarea acestuia răspunde obiectivelor Strategiei Energetice a Republicii Moldova până în anul 2030.

Unitatea de implementare a Proiectului este Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii (UCIPE).

În cadrul cercetării statistice pentru determinarea investițiilor străine directe din anul 2019 au fost colectate și date pentru determinarea investițiilor directe ale rezidenților români realizate în străinătate, arată un studiu publicat miercuri de BNR. Au raportat investiții directe în străinătate atât întreprinderi ISD care au, la rândul lor, investiții directe în străinătate, cât și societăți fără ISD (cu capital autohton) și persoane fizice care au investit în cel puțin 10% din capitalul social al unei societăți nerezidente.

În anul 2019, fluxul net al investițiilor directe în străinătate a înregistrat valoarea de 324 milioane euro, din care aport la capitalurile proprii 110 milioane euro, profit reinvestit 85 de milioane euro și instrumente de natura datoriei 129 milioane euro.

Soldul investițiilor directe în străinătate la 31 decembrie 2019 a înregistrat valoarea de 2 157 milioane euro, detaliat astfel: capitaluri proprii în valoare de 1 623 milioane euro (75,2 la sută din soldul total) și instrumente de natura datoriei în sumă de 534 milioane euro (24,8 la sută din soldul total).

În ceea ce privește țara de destinație a IDS, principala destinație a fost Cipru (484 milioane euro), urmată de Republica Moldova (299 milioane euro), Ungaria (282 milioane euro) și Republica Serbia (114 milioane euro).

hotnews.ro

De la obţinerea independenţei, R. Moldova a acordat un şir de facilităţi fiscale. Acestea sunt, de fapt, nişte cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entităţi economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este de 60%. Conform statisticilor fiscale, în anul 2019, contribuabilii au beneficiat de diferite facilităţi fiscale aferente plăţii TVA, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, iar conform deciziilor adoptate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), TVA restituită a constituit suma de 2,9 miliarde de lei, arată un raport al Curţii de Conturi.

Printre campioni la facilităţile fiscale se numără cei din domeniul energiei electrice care importată şi livrează către operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice şi energiei electrice importate de operatorul reţelei de transport şi de sistem, de operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice. Suma facilităţilor fiscale de scutire a TVA-ului este de 1,2 miliarde de lei.

Serviciile livrate de către cooperativele agricole au beneficiat de scutirea TVA în sumă de 462 milioane de lei, serviciile poştale au fost scutite de TVA în sumă de 88,4 milioane de lei, proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpân a fost scutită de 2,2 milioane de lei.

Facilităţi fiscale cât jumătate din bugetul ţării

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, este de părere că: “nu a fost făcut niciun studiu, cu excepţia anului 2016 când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilităţi fiscale şi cine la primeşte. În prezent sunt peste 105. Ele sunt nişte cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni. De exemplu, cei care-şi construiesc casă la ţară achită TVA de 20% prin achiziţia materialelor de construcţie, cei de la oraş care îşi cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii de euro nu ştiu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr. Este acesta un produs de primă necesitate? Din contra, medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr faţă de normă. Pentru facilitatea respectivă, statul cheltuie 100-120 mil. de lei anual”.

Potrivit lui Ioniţă, în anul 2011 facilităţile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat, în 2015 – 62% din buget, iar în zece ani în care statul a oferit facilităţi fiscale, pierderile au însumat 145 miliarde de lei.

„Nu cerem anularea facilităţilor fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani, veniturile la Bugetul Public Naţional (BPN) au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuielile – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăţilor de stat, iar facilităţile fiscale au fost de şapte ori mai mari faţă de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniţă.

Potrivit economistului, facilităţile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. R. Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul. Când va fi votat bugetul, Ministerul Finanţelor (MF) trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei, dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se ştie cine le primeşte.

Mai puţine venituri la buget de pe urma impozitului pe venit şi a restanţelor

Raportul Curţii de Conturi mai relevă că în anul 2019 încasările din impozitul pe venit au fost mai puţine cu 38,7 milioane de lei. Din suma totală a restanţei la BPN, plăţilor de bază le revine o pondere de 57,5%, iar 42,5% constituie penalităţile şi amenzile aplicate contribuabililor de către SFS. Din restanţa la bugetul de stat (BS), 425,8 mil. lei sau 53% revin plăţilor de bază, iar restul, 376,4 mil. lei sau 47% – penalităţilor şi amenzilor.

Potrivit datelor raportate de SFS, la situaţia de la sfârşitul anului 2019, restanţa contribuabililor la BPN a constituit 1,3 miliarde de lei, din care restanţa la bugetul de stat – 802,2 mil. lei.

Curtea de Conturi spune că Serviciul Fiscal a exclus neîntemeiat din evidenţa fiscală restanţele unor contribuabili în sumă de 8,4 mil. lei, cu toate că aceştia nu le-au achitat şi nici nu au fost scăzute din datorii prin alte metode legale. Pe parcursul auditului, SFS a restabilit în evidenţă şi a raportat suplimentar MF suma respectivă, fiind corectate dările de seamă. Auditul menţionează diminua­rea cu 2,1 mil. lei a sumei raportate privind rezultatele procesului de stimulare fiscală, cauzată de acordarea acestora ulterior termenului-limită prestabilit. Cele menţionate denotă existenţa unor controale interne de prevenire slabe, care nu au depistat în termene oportune erorile cu privire la restanţa contribuabililor. Obligaţiile fiscale care figurau în evidenţa specială au însumat 12,4 miliarde de lei, majorându-se cu 541,0 mil. lei comparativ cu anul 2018.

Lipsa unui cadru metodologic intern aferent procesului de raportare a restanţelor a determinat neincluderea şi neraportarea de către SFS a sumei de 6733,6 mil. lei ca „restanţă”, aceasta fiind atribuită obligaţiilor fiscale din evidenţa specială.

Analiza restanţelor înregistrate la bugetul de stat pe tipuri de venituri denotă că partea preponderentă – 44,7% (358,2 mil. lei), o constituie restanţele fiscale la capitolul TVA, fiind urmate de impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – 16,6% (133,3 mil. lei), impozitul pe venit la sursa de plată – 4,2% (33,9 mil. lei), impozitul persoanelor fizice spre plată – 4,0% (32,0 mil. lei) şi altele.

Din suma totală de 12,4 miliarde de lei a obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat înscrise în evidenţa specială, partea preponderentă – 6,7 miliarde de lei sau 56% revine restanţelor contribuabililor aflaţi în procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului.

“Deşi din datele raportate de SFS rezultă că la finele anului 2019 restanţa la bugetul de stat s-a micşorat cu 341,1 mil. lei, comparativ cu situaţia similară din anul anterior, auditul a constatat că această diminuare nu s-a datorat încasării restanţelor, dar stingerii prin scădere a obligaţiei fiscale şi înregistrării acestora în evidenţa specială. Prin contextul lor, obligaţiile fiscale înregistrate în evidenţa specială sunt cu grad redus de recuperare sau nerecuperabile. Analiza datelor atestă că pe parcursul ultimilor ani volumul obligaţiilor fiscale restante înscrise în evidenţa specială înregistrează o creştere continuă, favorizând diminuarea restanţei la obligaţiile din evidenţa de bază a SFS. În această ordine de idei, se menţionează că, dacă în anul 2019 restanţele din evidenţa de bază s-au micşorat cu 341,1 mil. lei, atunci cele înscrise în evidenţa specială s-au majorat cu 541,0 mil. lei sau cu 199,9 mil. lei”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

Victor Ursu

capital.market.md

Consiliul municipal Chișinău a aprobat, astăzi, în ședință, lista proiectelor investiționale de interes municipal, propuse spre implementare prin parteneriate publice-private (PPP).

Documentul conține 17 inițiative ale APL Chișinău, din domeniile: educație, sănătate, social, sport, cultură etc., pentru a relansa relațiile de cooperare dintre Primăria Chișinău și mediul de afaceri din capitală. Proiectele nominalizate au fost identificate de un grup de lucru format din membri ai executivului și reprezentanți ai fracțiunilor CMC.

Lista de inițiative propuse pentru realizare în baza PPP se referă la:

- amenajarea spațiilor de parcare și construcția de parcări supraetajate/subterane;

- modernizarea rețelei de iluminat public;

- reconstrucția și valorificarea clădirilor istorice, proprietate a municipiului Chișinău;

- identificarea soluțiilor pentru construcția unui nou sediu al Primăriei municipiului Chișinău;

- reamenajarea și construcția trecerilor subterane de pietoni și a mini centrelor comerciale și de prestări servicii (pasajul subteran de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 8/1 cu str. Ismail);

- valorificarea deșeurilor de la poligonul municipal din Țânțăreni;

- amenajarea parcurilor, zonelor de agrement, păduri-parc;

- reconstrucția capitală a telefericului din str. Nicolae H. Costin până la Calea Ieșilor;

- construcția Centrului Agro-Logistic Chișinău;

- valorificarea și modernizarea instituțiilor medicale, educaționale, sociale, sportive și culturale;

- valorificarea bunurilor municipale;

- asigurarea securității cetățenilor și a obiectivelor de importanță prin supravegherea video a orașului Chișinău.

Fiecare proiect urmează a fi implementat în baza studiilor de fezabilitate, ce vor fi realizate prin contribuția partenerilor externi de dezvoltare.

Formularul şi lista obiectivelor propuse agenţilor economici, pentru participarea în carul PPP, sunt publicate pe pagina web oficială a municipalității: www.chisinau.md .

unimedia.info

Zeci de gospodării au fost inundate după ploile torențiale de astăzi, 29 septembrie. Cea mai afectată este zona de sud. În unele localități, nivelul apei a depășit doi metri, ajungând la geamurile locuințelor. Mai multe familii au fost evacuate, transmite IPN.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a convocat o ședință în legătură cu situația excepțională. Potrivit informațiilor prezentate, s-a ridicat nivelul apei în râul Ialpug, iar mai multe porțiuni de drum și stadionul au fost acoperite de apă. Nu sunt excluse că mai multe animale au pierit înecate. În orașul Comrat, în jur de 35 de case au fost inundate. Din două gospodării au fost evacuați doi copii, precum și o persoană imobilizată. Pe lângă locuințe, au fost inundate sediile mai multor agenți economici, inclusiv care depozitau cereale. Cel puțin cinci persoane au avut nevoie de ajutor medical, printre care și doi copii.

Primarul satului Dezghingea, Vasili Capsamun, a declarat că nivelul apei a ajuns la un metru jumătate, iar în anumite zone a depășit și doi metri. Sunt și drumuri inundate, iar dacă ar mai cădea ploi abundente, există riscul ca digul din localitate să cedeze. Șuvoaiele au pătruns în cel puțin 15 case, iar oamenii au rămas pe drumuri și au nevoie de cazare.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență menționează că pompierii au fost mobilizați pentru pomparea apei din mai multe gospodării din localitățile Tomai, Covurlui, Tochile-Răducani și Cuporani din raionul Leova.În orașul Cimișlia, salvatorii au intervenit pentru pomparea apei din Liceul Teoretic „Ion Creangă”, iar în localitatea Fetița a aceluiași raion, au fost efectuate lucrări de pompare din șapte gospodării particulare.

Potrivit informațiilor operative, precipitațiile puternice au deteriorat două poduri din localitatea Tochile-Răducani, iar mai multe grădini au fost înnămolite în satul Colibabovca, raionul Leova.

În caz de situații de risc, oamenii sunt rugați să apeleze de urgență Serviciul 112.

ipn.md