La situația din 31.07.2020 soldul datoriei de stat a constituit 60.830,7 milioane lei, cu circa opt miliarde lei mai mult, la valoarea nominală, comparativ cu sfârșitul anului 2019, scrie mold-street.com.

Astfel, în şapte luni ale anului 2020 datoria de stat externă și internă a crescut cu peste 15%.

În 7 luni ne-am împrumutat de 4 ori mai mult decât în trei ani.

Mai mult! Aceasta a crescut de patru ori mai mult decât în ultimii trei ani (2016-2019), arată datele Ministerului Finanțelor.

Dacă Curtea Constituțională nu declara neconstituțional acordul privind creditul de 200 milioane euro din Rusia, apoi datoria de stat ar fi crescut și mai tare: cu circa 10 miliarde de lei în primele 7 luni ale acestui an.

Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 29,6% la finalul lunii iulie 2020, cu 4,6 puncte procentuale mai mult față de nivelul de la finele anului trecut, iar estimările indică că Republica Moldova va continua să se împrumute masiv, iar datoria de stat poate ajunge la 37% din PIB la finalul acestui an, nivel considerat acceptabil de către Guvernul Chicu.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie-iulie 2020 datoria de stat externă s-a majorat cu 4,5 miliarde de lei (circa 314 milioane de dolari). De exemplu, în aprilie 2020 Fondul Monetar Internațional a acordat un credit de 234 milioane de dolari, iar acum este negociat un nou acord pentru 3 ani, scrie mold-street.com.

Guvernul Chicu speră să primească încă circa 558 milioane de dolari, cu condiția îndeplinirii a 6 condiții. Totodată, au fost reluate negocierile pentru creditul rusesc de 200 milioane euro.

Guvernul se împrumută de la bănci

Și datoria de stat internă a crescut semificativ, constituind pe 31 iulie 2020 peste 27 miliarde lei. Saltul datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară cu 3,52 miliarde lei la valoarea nominală sau 3.43 miliarde lei la preț de cumpărare.

Pentru 7 luni ale anului 2020, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 5,28% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 4,05%, 182 zile – 5,25%, 364 zile – 5,52%, 2 ani – 5,87%, 3 ani – 6,02%, 5 ani -6,33%), care comparativ cu perioada analogică a anului 2019 este mai mică cu 0,86 p.p.

Peste 80% din VMS sunt cumpărate de băncile din Moldova, iar în lunile aprilie-mai cota băncilor a trecut de 94%. Restul VMS au fost cumpărat de instituţii nebancare.

Riscurile de creditare

Într-un raport pentru primul trimestru al 2020, Ministerul Finanțelor constată că „datoria de stat internă este expusă în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă, întrucât la situația din 31 martie 2020, 37,1% din datoria de stat internă urmează să fie refixată la rate noi de dobândă în decurs de 1 an, înregistrând o majorare cu 4,7 p.p. comparativ cu valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2019”.

Acest fapt este explicat de Ministerul Finanţelor prin majorarea ponderii bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat interne și a VMS convertite, ce urmează a fi reemise în trimestrul I al anului 2021. Astfel, o majorare a ratelor de dobândă pe piața internă va afecta direct costurile aferente datoriei de stat interne, scrie mold-street.com.

Datoria de stat se va majora în 2020 cu circa 26 miliarde lei

Mai adăugăm că, în contextul crizei provocate de pandemia de Covid-19, Guvernul estimează că în 2020 va emite VMS în valoare de 6 miliarde de lei, iar la finele anului datoria de stat internă şi externă ar putea ajunge la uriașa cifră de 78,4 miliarde lei, cu aproape 26 miliarde lei mai mult decât era la finele anului 2019. În special, din contul creditelor externe.

tvc.md

Perioada de autoizolare după infectarea cu coronavirusul de tip nou va scădea de la 14 zile la 10 zile. Specialiștii în Sănătate au prezentat noile modificări în Protocolul provizoriu de gestionare a pandemiei de COVID-19. Astfel, potrivit documentului, persoanele asimptomatice vor fi excluse din izolare după 10 zile de la primirea testului pozitiv, fără necesitatea efectuării unui test repetat, persoanele cu simptome medii vor fi excluse de obligativitatea de a se autoizola după 13 de la data apariției simtpomelor, iar pacienții cu simptome de COVID-19 poate fi externat după 17 zile de la debutul simptomelor.

„Conform datelor cercetătorilor internaționali, o persoană care are un test pozitiv după vindecare, poate să nu reprezinte un pericol deoarece virusul este mort. Astfel, pentru persoanele infectate, în a noua zi virusul nu mai este viabil. Totodată, aceleași studii efectuate asupra pacienților deja sănătoși, constată că după 10 zile pacientul nu mai prezintă pericol pentru cei din jur”, a declarat președinta Comisiei specializate în epidemiologie, Angela Paraschiv.

Astfel a fost posibilă actualizarea criteriilor de externare și excludere a tratamentului la domiciliu. Respectiv, pacienții cu forme grave continuă să fie contagioși pentru o perioadă mai îndelungată și ei vor fi externați în baza însănătoșirii clinice. Totodată, se menține testarea la externare pentru toți copiii internați cu pneumonii și pentru toți copiii cu vârsta mai mică de șapte ani.

„Pacienții fiind externați, unii manifestă unele simptome post-internare, fiind deja în condiții de ambulator. În cazul persistenței manifestărilor clinice, pacientul poate continua tratamentul de recuperare la domiciliu, fără a sta în izolare, fiind supravegheat de medicul de familie”, a declarat doctorul habilitat, Ghenadie Curocichin.

Specialistul subliniază că la protocol au mai parvenit unele schimbări: suplimentar vor fi supuși testării obligatorii pacienții care necesită internare în spital, chiar dacă nu manifestă simptome de COVID-19:

„Aici vor fi incluse următoarele categorii: cei cu diagnostic oncologic, cei care vin la radioterapie, chimioterapie sau se internează pentru intervenții chirurgicale. Pacienții cu boli de sistem, boli autoimune care necesită internare. Ei vor fi testați cu 48 de ore înainte de internare. De asemenea, pacienții care suportă infecția HIV sau SIDA sau tuberculoză la fel vor fi testați cu 48 de ore înainte de a fi internați. Pacienții înainte de procedura de transplant vor fi testați în condiții de spital”, susține Curocichin.

În actuala versiune a protocolului au fost extinse categoriile de pacienți care pot fi plasați la tratament la domiciliu. Este vorba despre persoanele cu vârstă până la 65 de ani și copiii mai mari de șapte ani.

Doctorul habilitat Tiberiu Holban a adăugat că la capitolul tratament, în urma analizei OMS, preparatele utilizate până în prezent au fost excluse din tratament pentru că au fost catalogate ca puțin eficiente.

„Tot în urma acestor recomandări am lăsat în protocolul clinic două preparate antivirale. Cheia succesului în tratament este în interacțiunea eficientă între diferite domenii ale sectorului medical. Persoanele suspecte de COVID sunt îndemnate să nu recurgă la auto-tratament și să nu administreze la preparate cu eficiență îndoielnică”, a mai spus medicul.

Reamintim că bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 33.828 cazuri. 945 de persoane au decedat, iar 23.570 persoane au fost tratate de COVID-19.

agora.md

Transgaz (TGN), operatorul tehnic care asigură transportul a 90% din gazele naturale consumate în România, a convocat acţionarii în data de 5 octombrie pentru a aproba încheierea unei tranzacţii cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Potrivit unui raport la Bursă, tranzacția presupune subscrierea de către BERD a unei părţi sociale nou emise de către Vestmoldtransgaz în valoare de 20 de milioane de euro. Astfel, BERD va deține 25% din capitalul social al Vestmoldtransgaz.

În acelaşi timp, principala preocupare a acţionarilor este ca Eurotransgaz şi Transgaz să își asume obligaţia de a cumpăra, de la BERD, participaţia la un preţ prestabilit la momentul la care banca îşi va exercita dreptul de vânzare a acesteia.

Societatea Vestmoldtransgaz, subsidiară a companiei Transgaz, este operator tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale din Republica Moldova şi asigură îndeplinirea în condiţii de eficienţă, transparenţă, siguranţă, acces nediscriminatoriu şi competitivitate a strategiei naţionale privind transportul gazelor naturale şi dispecerizarea gazelor naturale, cu respectarea cerinţelor legislaţiei europene şi naţionale, a standardelor de calitate, performanţă, mediu şi dezvoltare durabilă.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 cu scopul consolidării economiilor de piaţă şi democraţiilor în 38 de ţări din sud-estul Mediteranei, Europa Centrală și de Est, până în Asia Centrală. Banca este deţinută de 69 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană/UE şi Banca Europeană de Investiţii/BEI).

forbes.ro

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România anunță că a descoperit nu mai puțin de 9 aditivi alimentari care se pot dovedi foarte nocivi, mai ales în cazul copiilor, în unul din cele mai banale ingrediente folosite de români în mâncarea lor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a analizat 13 produse tip borș la plic din marile structuri comerciale, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Ingredientele regăsite în compoziția produselor tip borș analizate sunt următoarele: acid citric, acid lactic, monoglutamat de sodiu, lactat de calciu, 5-ribonucleotide disodice, ascorbil palmitat, alfa tocoferol, caramel, riboflavină, ulei de palmier, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, lactoză, maltodextrină, tărâțe de grâu, făina de grâu, făina de porumb, făină de secară, zahăr, sare, amidon din porumb, amidon din cartofi, arome, țelină deshidratată, ceapă deshidratată, frunze de pătrunjel deshidratate, mărar deshidratat, praz deshidratat, morcov deshidratat, rădăcină de leuștean, leuștean, ardei gras roșu, păstârnac, semințe de țelină, extract de leuștean, zer, lapte degresat, lapte praf degresat, smântână pudră, extract de rozmarin, drojdie deshidratată, tumeric, curcumă.

În cele 13 de produse analizate s-au identificat 9 aditivi alimentari, după cum urmează:

E101 – Riboflavina este un colorant galben sau galben portocaliu care are o solubilitate scăzută.

E150a – Caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial și poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E270 – Acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive.

Alimentele ce conţin E270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

Aditivi nerecomandați în alimentația copiilor

E304 – Palmitat de ascorbil este un antioxidant care poate ataca smalțul dinților.

E307 – Alfa tocoferol este unextract din uleiuri vegetale bogate în tocoferoli (vitamina E), în special floarea soarelui și este folosit ca antioxidant. Poate avea un efect antinutritiv, reducând digestia lipidelor, poate provoca o uşoară hipertrofie a ficatului şi în anumite condiţii poate provoca chiar efecte alergice.

E327 – Lactat de calciu este folosit drept conservant, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, mai este folosit pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Poate provoca stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.

E330 – Acidul citric este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E621 – Monoglutamat de sodiu poate produce dureri de cap, slăbiciune.

E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii și trebuie evitat de persoanele astmatice.

capital.ro

Potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare, profitul net al organizațiilor de creditare nebancară din Moldova, în primele 6 luni din 2020, a scăzut de 1,6 ori comparativ cu perioada similară a anului 2019 (413,68 milioane lei) și s-a ridicat la 263,33 milioane lei.

Cel mai mare profit în semestrul I 2020 a fost obținut de Easy Credit – 80,32 milioane de lei, Microinvest – 65,4 milioane de lei și Iute Credit – 32,75 milioane de lei. Aceste companii au reprezentat aproape 68% din profitul net total al organizațiilor nebancare pentru perioada respectivă. Dintre cele 168 de organizaţii de microfinanţare care au depus rapoarte la CNPF, 75 de organizații au suferit pierderi. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de Sebo Credit (17,9 milioane lei), Credit Nobil (15,5 milioane lei), Total Leasing & Finance (12,4 milioane lei), Kirsan-Invest (10,4 milioane lei), Prime Capital 2 (10,3 milioane lei).

Activele totale ale organizațiilor de creditare nebancară din Moldova la sfârșitul lunii iunie 2020 s-au ridicat la 10 miliarde 436,75 milioane de lei, sau cu 5,9% mai mult decât la sfârșitul lunii iunie 2019 (9 miliarde 858,02 milioane de lei). Compania Microinvest deţine cele mai mari active - 2 miliarde 330,8 milioane lei, care a avut o pondere de 22,3% din activele totale ale OCN. În semestrul I 2020, capitalul propriu al organizaţiilor de creditare nebancară existente s-a ridicat la 3 miliarde 613,87 milioane lei, în creștere cu 21,3% față de aceeași perioadă din 2019 (2 miliarde 978,68 mln lei). Peste 18% din această sumă a fost asigurată de Easy Credit (595,04 milioane de lei), urmată de Microinvest – 400,38 milioane lei, Iute Credit – 286,57 milioane lei, Prime Capital – 251,12 milioane lei și Express Leasing&Microcredit – 226,35 milioane lei. În aceeași perioadă, organizaţiile de creditare nebancară au acordat mijloace financiare în valoare de 7 miliarde 761,2 milioane lei, din care 1 miliard 968,8 milioane lei (peste 25%) au fost eliberate de Microinvest. Încă 1 miliard 399,2 milioane lei au fost acordate sub formă de leasing financiar, dintre care peste 38% din suma respectivă a revenit BT Leasing. Potrivit CNPF, volumul fondurilor primite de organizaţiile de creditare nebancară sub formă de împrumuturi și granturi de la donatori externi s-a ridicat la 5 miliarde 956,87 milioane lei, în creștere cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2019 (5 miliarde 894,2 lei).

Cele mai multe mijloace financiare din surse externe au fost obținute de compania Microinvest – 1 miliard 894,2 milioane lei (31,1%).

InfoMarket

De Ziua Internațională a Tineretului, Biroul Național de Statistică a prezentat mai multe date despre tinerii din Republica Moldova.

Tânăr este considerată orice persoană cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani.

Pentru anul 2019, statisticile indică:

– Tinerii constituie 26,9% din totalul populației Republicii Moldova, dintre care 49,2% sunt femei, iar 50,8% – bărbați;
– Vârsta medie la prima căsătorie este de 26 de ani la femei și de 28,9 ani la bărbați;
– Fiecare al 3-lea tânăr cu vârsta între 15 și 29 de ani nu învață și nici nu muncește;
– Rata șomajului la tinerii între 15 și 34 de ani a fost de 6,8%, media pe țară la nivelul întregii populații fiind de 5,1%;
– Principalele surse de venit sunt mijloacele financiare din activitatea salarială (34,4%), cele din partea părinților (28,1% dintre care 75,4% au vârsta cuprinsă între 14 și 19, 22,1% au vârsta cuprinsă între 19 și 30 de ani, iar 2,5% – între 30 și 34 de ani), prestațiile sociale (12,4%), transferurile din străinătate (9,4%) și activitatea individuală agricolă (6,8%);
– 6300 de tineri între 14 și 29 de ani au comis infracțiuni, cu 1900 mai puține decât în 2015;
– 1033 de tineri cu vârste de la 15 la 29 de ani s-au infectat cu boli venerice, cu 38,1% mai puțini decât în anul 2015.

Ziua Internațională a Tineretului a fost decretată în 1999 de către Organizația Națiunilor Unite și este marcată anual la 12 august.

cotidianul.md

Tragedia din Beirut, Liban, a readus în atenţia publicului corupţia şi abuzurile care au loc în domeniul naval din Republica Moldova. Despre aceasta scrie deputatul PAS Radu Marian, care spune că Republica Moldova, fără ieşire la mare, are în acest moment înregistrate sub pavilionul său peste 300 de nave, iar România, cu sute de kilometri de acces la Marea Neagră, are până la 10 nave comerciale înregistrate sub pavilionul său. Acest lucru s-ar întâmpla din cauza corupţiei din Republica Moldova, spune deputatul, statul nostru fiind „cunoscut în întreaga lume pentru schemele frauduloase în care sunt implicate navele cu „numere” moldoveneşti: contrabandă de cocaină, trafic de fiinţe umane, catastrofe ecologice”, scrie tvrmoldova.md.

„Situaţia este atât de gravă, încât R. Moldova se află de ani buni pe Lista Neagră portuară în toată lumea, şi din acest motiv navele aflate sub pavilionul Moldovei sunt sechestrate, inspectate şi oprite la fiecare pas. Navele înregistrate la noi sunt extrem de vechi („vârsta” medie a navelor înregistrate ultimii doi ani este de 33 de ani), ele prezintă un risc mare de scufundare, pun în pericol vieţi omeneşti şi mediul înconjurător. Nemaivorbind de daunele majore aduse imaginii Republicii Moldova”, scrie Radu Marian pe pagina sa de Facebook.

Deputatul spune că, în urmă cu săptămâni a trimis un demers la Agenţia Navală a Republicii Moldova, prin care a solicitat o serie de informaţii, inclusiv numărul de nave înregistrate sub pavilion naţional în perioada 2019-2020, vârsta navelor şi dacă acestea au fost inspectate înainte să fie înregistrate.

”Agenţia Navală nu a efectuat careva inspecţii de pavilion, pe motivul lipsei cadrului normativ”, a fost răspunsul Agenţiei, spune deputatul.

„Întrebarea care şi-o pun toţi este, de ce aceste nave sunt înregistrate fără să fie supuse unui control elementar? Simplu. Pentru că „business”! Înregistrarea acestor nave este o afacere profitabilă, taxele sunt extrem de mici (pentru o navă de 5000 de tone, se plăteşte pentru o înregistrare doar 20.000 lei), aşa că oricine şi de oriunde poate veni în Moldova să-şi înregistreze nava.

Însă ceea ce permite „cadrul normativ” este „raiul pe pământ” pentru contrabandişti şi infractori: permite înregistrarea navelor maritime indiferent de vârstă, număr de reţineri, deficienţe depistate în trecut. Mai permite şi înregistrarea navelor aflate în listele de sancţiune ale UE şi ONU (ex. nava Vladivostok 2000 – cea mai mare fabrică de procesare a peştelui din lume, aflată în lista de sancţiuni a UE si ONU, înregistrată în RM în 2018)”, mai scrie Marian.

Deputatul spune că în toată această „poveste” sunt implicaţi politicieni, inclusiv din anturajul preşedintelui Igor Dodon, despre care şi presa a scris.

Deputatul declară că PAS va veni cu soluţii în acest domeniu, pe care le va prezenta luni, în cadrul unei conferinţe de presă.

tvrmoldova.md

Droguri, camatarie, taxe de protectie, trafic de persoane, jafuri la drumul mare, jocuri de noroc ilegale. Gruparile de crima organizata continua sa bage groaza in cetatenii onesti. Simplul fapt ca doi interlopi se taie in plina strada ii face pe locuitorii zonei respective sa nu se mai simta in siguranta.

Sunt zeci de clanuri interlope in Romania, iar Capitala are cel putin doua astfel de grupari in fiecare sector. Aproape in fiecare an, liderii acestor familii de infractori ajung dupa gratii, insa, nu dupa mult timp, generatia tanara vine si le ia locul. Iar tinerii infractori par sa fie mai agresivi ca parintii lor.

Cateva dintre clanurile care actioneaza in Capitala nu sunt originare de aici, ci au radacinile prin judete limitrofe, cum ar fi Ilfov, Ialomita sau Prahova.

Unul dintre cele mai periculoase clanuri, Duduianu, a ajuns din nou in atentia publica inca de la sfarsitul lunii iulie 2020, cand politia a intrat peste mai multi membri ai gruparii acuzati de manelisti celebrii ca i-ar fi santajat, i-au talharit si i-ar fi pus sa cante gratis la petreceri.

Printre cei care au depus plangeri au fost Florin Salam si Nicolae Guta. Unii dintre ei au fost retinuti, altii sunt cercetati in libertate.

Insa, pe 4 august 2020, un incident dramatic a socat din nou opinia publica. Unul dintre liderii clanului Duduianu, Florin Mototolea zis Emi Pian a murit dupa o incaierare cu un membru al unui clan rival dupa o partida de barbut. Potrivit unor surse judiciare, citate de Ziare.com, numele acestuia este Gheorghe Emanuel Richard, mebru al clanului Rinu. Totul s-a petrecut in jurul orei 3 dimineata, pe o strada din cartierul Giulesti.


Povestea clanului Duduienilor incepe inca de la sfarsitul anilor '80 in comuna Sintesti (Ilfov), "raiul" furturilor de fier vechi. Pentru ca localitatea era prea mica pentru ambitiile lor, fratii Ion, Cristofor si Niculae Duduianu- tatal lui Florin Mototolea si-au unit fortele si au intrat in "afaceri" in Pantelimon- Sectorul 2 al Capitalei.
In aceasta actiune nu au venit singuri, ci insotiti de alte factiuni ale familiei. In caz de nevoie aveau ajutoare la indemana.

Sectoarele Capitalei- teritoriile interlopilor

Fiecare sector al Bucurestiului este "controlat" de unul sau mai multe clanuri interlope.

Sectorul 1 este dominat de clanul Geamanu, devenit celebru dupa ce cativa membri i-au furat limuzina finantatorului FCSB, Gigi Becali. Liderul gruparii, Sandu Geamanu, este in prezet in puscarie. In 2014 a fost condamnat definitiv la 27 de ani de inchisoare pentru omor. Acesta, impreuna cu alti trei asociati, au ucis in bataie un batran in 2011, de la care au furat bunuri in valoare de jumatate de milion de lei.

Clanul Gemenilor imparte Sectorul 1 cu membrii clanului Sadoveanu, sau clanul Belgienilor, condus de Cristian Mitrache, unul dintre cei mai longevivi interlopi din Bucuresti. Grupaarea se ocupa in general cu proxenetismul si a controlat multi ani piata prostiuatelor din Capitala.

Sectorul 2 este controlat de clanul Caran, specializat in traficul de droguri si de persoane, dar si jafuri, camatarie, furturi din TIR-uri. Unul dintre liderii Caranilor este acum la inchisoare pentru trafic de persoane. In 2017, unul din liderii gruparii, Emil Raducan, a fost prins de politie chiar intr-un tunel pe care si-l construise ca ascunzatoare in propria casa. Aurel Caran, liderul gruparii, condamnat in 2012 la trei ani de inchisoare, a fost unul dintre invitatii la petrecerea organizata de CFR Cluj in mai 2019 pentru castigarea campionatului, asa cum relata Gazeta Sporturilor.

In Sectorul 3, suprematia o detine clanul Chira, specializat in traficul de persoane, prostitutie si camatarie, liderul gruparii - Aurel Chiara fiind recunsocut pentru violenta si brutalitatea actiunilor sale, detalii ce reies chiar dintr-o ancheta a procurorilor DIICOT din 2016.

In Sectorul 4 infractionalitatea este controlata de clanul Sportivilor. Taxe de protectie, fraude cu carti de credit si infractiuni cu violenta sunt specialitatile membrilor gruparii.

Actualul sef al clanului Sportivilor, Marius Alecu, a fost implicat intr-o rafuiala in Capitala, la inceputul lunii ianuarie 2020, in urma careia a ramas fara un deget. Si Clanul Gruia este stapan peste o parte din Sectorul 4. Interlopii sunt recunoscuti pentru evaziune fiscala si talharii.

Tot aici mai activeaza si Clanul Vancica, in domeniul contrabandei cu tigari.
In sectoarele 4 si 5 activeaza pe piata drogurilor de mare risc, membrii gruparii Stoaca.

Sectorul 5 este "adjudecat" de una dintre cele mai cunoscute si periculoase grupari de interlopu: Camatarii. Proxenetism, lipsire de libertate, camatarie si santaj sunt doar cateva dintre acuzatiile pentru care au fost condamnati camatarii.
Liderii, fratii Sile si Nutu Camataru, au fost condamnati in 2016 la 5, respectiv 7 ani de inchisoare, insa daca Nutu Camataru a fost liberat conditionat in luna martie a anului trecut, Sile Camataru a mai primit o condamnare la 6 ani de inchisoare pentru proxenetism.

In Sectorul 6 al Capitalei, legea o fac "Luptatorii". Gruparea este recunoscuta pentru santaj, taxe de protectie si camatarie in cartierul Militari. Eugen Preda, capul retelei, a fost condamnat la 12 ani de inchisoare pentru furtul armelor din unitatea militara de la Ciorogarla, fiind liberat conditionat in noiembrie 2017.

Legendele din lumea interlopa

Unul dintre cei mai cunoscuti si periculosi interlopi pe care i-a cunoscut Capiatala Romaniei este Ion Titisor, alias Fane Spoitoru. E a murit a murit, in anul 2016, intr-o clinica medicala din Israel, in urma unui accident vascular celebral. Si-a castigat celebritatea in anii '90, cand a devenit regele neincoronat al lumii interlope a Capitalei, insa a avut un trecut infractional inca din perioada regimului comunist.

Si-a inceput activitatea infractionala inca din adolescenta cand, dupa ce a fost injunghiat la o nunta, nu a mai putut sa practice box-ul si s-a apucat de furat. In 1977 a fost arestat pentru prima data, insa celebritatea si-a cunoscut-o in vara anului 1992 cand a taiat cu sabia un politist. A fugit in Canada, insa a fost expulzat si incarcerat in Romania.

Povestea Camatarilor

Cei mai importanti lideri ai lumii interlope care "s-au ridicat" dupa arestarea lui Fane Spoitoru au fost arestati in 2004 in cadrul unei actiuni de "curatare" a Bucurestiului. Este vorba despre fratii Ion si Vasile Balint, sefii clanului Camataru, despre care s-a spus ca ii amenintau pe debitori cu cei trei lei pe care ii tineau la o ferma de la marginea Capitalei. In tinerete, prin 1988, de numele fratilor Camataru se leaga mai multe spargeri date in Bucuresti. Au fost eliberati prin decrete prezindentiale din puscarie, in 1990.

Apoi au inceput sa se specializeze pe infractiuni de santaj, proxenetism, inselaciune, taxa de protectie si camatarie. Sile Camataru a fost condamnat in 2012 de magistratii Instantei Supreme la 13 ani de inchisoare pentru fapte de proxenetism, santaj, constituire de grup de crima organizata.

Evolutia gruparilor

Alt cap interlop care a fost arestat in 2004 este Ion Voinea zis "Ion a lu' Stoaca", seful clanului Stoaca.

Tot atunci au fost arestati si alti membri importanti ai clanului printre care si Gabriel Gheorghe, Alexandru Florin Voinea, Vasile Voinea, Nicolae Marin zis Nicu Spaniolu, toti implicati in traficul de droguri.

Alta grupare care a dominat zona Chitila - Bucurestii Noi este clanul Gemenii, cunoscuti dupa ce au furat masina lui Gigi Becali.

Influenta Gemenilor s-a mai diminuat in ultimul timp, dupca ce capii acestuia au fost bagati la puscarie.

Si sefii vechi ai clanului Duduianu au ajuns la Puscarie. Nicolae Duduianu, in anul 2019, tatal lui Emi Pian, interlopul ucis, pe 4 august in Giulesti, a fost condamnat la inchisoare pentru ca a trecut intentionat cu masina peste un pieton care traversa regulamentar.

Dupa ce o perioada a parut ca s-au mai linistit, noua generatie de interlopi au inceput sa isi revenidice teritoriile. Chiar Florin Mototolea, intr-un interviu luuat tatalui sau si postat pe Facebook promitea ca nu-l va dezamagi.

Cine i-a deschis drumul lui Dragnea?

O alta situatie in care a fost adus in discutie numele clanului Duduianu a fost in octombrie 2017 cand Liviu Dragnea, a iesit flancat de doi bodyguarzi de la procesul privind dosarul angajarilor fictive de la Directia pentru Protectia Copilului Teleorman, judecat la Instanta Suprema,

S-a discutat la acea vreme ca cei care i-au deschis drumul lui Dragnea ar avea legaturi cu temutul clan Duduianu, insa informatia a fost infirmata de Horia Constantinescu, seful OPC Constanta.

Inmormantat duminica

Interlopul Florin Mototolea va fi inmormantat duminica, au spus membrii ai familiei lui pentru reprezentantii presei.

La cateva ore dupa ce interopul Emi Pian a fost ucis, politia a inceput razii in toate sectoarele din Bucuresti. In urma acestora au fost confiscate mai multe pistoale si arme albe.

Ministrul de Interne si Seful Politiei Capitalei au dat asigurat ca oamenii onesti nu vor avea de suferit si ca sunt cu ochii pe infractori.
Vineri, principalul suspect in cazul mortii lui Florin Mototolea a fost retinut.

ziare.com

În conformitate cu Foaia de parcurs a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic, Moldova IT Park a elaborat și lansează Catalogul furnizorilor locali de soluții IT pentru comerț electronic, scrie mybusiness.md.

Catalogul cuprinde, la moment, profilul a 29 companii care își pot oferi suportul antreprenorilor orientați să își poziționeze afacerea în mediul online și este menit să faciliteze alegerea celor mai potrivite soluții digitale.

Soluțiile oferite de companiile incluse în acest catalog se referă la crearea magazinelor online, marketplace-uri, integrarea sistemelor de plăți și livrare, marketing digital, soluții pentru automatizarea proceselor de business, animație grafică, strategii și instruiri în domeniul comerțului electronic.

În perspectivă, Catalogul va fi actualizat și completat periodic.    

Catalogul furnizorilor locali de soluții IT pentru comerț electronic poate fi accesat AICI