În anul 2020, PIB al Moldovei a constituit 206,3 mlrd. lei, în scădere cu 7% față de anul 2019
Despre aceasta a anunțat Biroul Național de Statistică, menționând că în trimestrul IV 2020, Produsul Intern Brut a însumat 56 mlrd. 318 mln. lei, prețuri curente, iar comparativ cu trimestrul IV 2019, PIB a scăzut, în termeni reali, cu 3,3%, iar pe seria ajustată sezonier – cu 4,4%.
Comparativ cu trimestrul III 2020, PIB al Moldovei în trimestrul IV 2020 a crescut cu 2,6% pe seria ajustată sezonier. Potrivit BNS, la scăderea PIB al Moldovei în 2020 au contribuit următoarele activități economice: agricultura, silvicultura și pescuitul (au contribuit la scăderea PIB cu 2,7%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB și o scădere a Valorii Adăugate Brute (VAB) pe activitățile respective cu 26,4%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (au contribuit la scăderea PIB cu 2,1%), Valoarea Adăugată Brută scăzând cu 9,6%, iar ponderea la formarea PIB fiind de 20,7%; industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (au contribuit la scăderea PIB cu 0,6%), VAB scăzând cu 4,3%, iar ponderea de formare a PIB a constituit 14,0%; impozitele nete pe produs (au contribuit la scăderea PIB cu 1%), volumul lor reducându-se cu 7,3%, iar ponderea în PIB constituind 13%. În același timp, contribuții pozitive asupra indicelui volumului fizic al PIB pe categorii de resurse au avut: construcțiile (au contribuit cu +0,3% la modificarea PIB) cu o pondere de 9,3% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 3,7%; activitățile financiare și asigurările (au contribuit cu +0,2% la modificarea PIB) cu o pondere de 3,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 5,7%.
Din punct de vedere al utilizării PIB, scăderea a avut loc din cauza: consumului final, îndeosebi a consumului final al gospodăriilor populației, al cărui volum s-a redus cu 7%, contribuind la diminuarea PIB cu 5,8%; formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a micșorat cu 2,1%, contribuind la diminuarea PIB cu 0,5%. În același timp, exportul net a contribuit la creșterea PIB cu 0,1%.
Adrian Cojocaru: Unii producători vor rămâne decepționați de prețurile pentru merele care nu sunt calitative
Exportul de mere moldovenești s-a redus semnificativ în lunile ianuarie-februarie, 2021 comparativ cu perioada similară a anului 2020.Principalele cauze menționate de exportatori ar fi prețurile prea mari solicitate de producători, stocurile enorme de fructe produse în Federația Rusă, dar și puterea redusă de cumpărare a consumatorilor de pe această piață.
Pentru merele moldovenești piețele de bază rămân cele tradiționale: Federația Rusă, Kazahstan și Belarus.Deși producătorii afirmă că mai au cantități mari de mere depozitate în frigidere, exportatorii spun că mai mult de 50% sunt de calitatea a 3 și vor putea fi comercializate doar pentru procesare.
Adrian Cojocaru, specialist marketing, Asociația ”Moldova Fruct” susține că producătorii autohtoni ar putea rămâne decepționați de prețurile pe care le-ar putea obține pentru merele care nu sunt cele mai calitative. În lunile ianuarie-februarie, conform datelor Serviciului Vamal, Moldova a exportat puțin peste 28 mii tone de mere, comparativ cu 53,5 mii tone în aceeași perioadă a anului 2020.
Atât producătorii, cât și exportatorii s-au confruntat în anul 2020 cu probleme mari. Calitatea merelor, din cauza condițiilor climaterice este destul de proastă, și nu doar calitatea ar fi problema, dar și calibrul mic, spun exportatorii de fructe. Totodată aceștia menționează despre importanța respectării tehnologiilor de la producere până la recoltare și depozitare, folosirea corectă a preparatelor de uz fitosanitar, dar și respectarea contractelor cu partenerii pentru a nu se trezi într-o bună zi că va fi producție, dar nu va exista piață de desfacere.
„Pe parcursul ultimilor ani merele moldovenești într-adevăr s-au comercializat pe piața rusă la prețuri destul de atractive pentru producători. Pe de altă parte și perioada de export s-a mutat tot mai mult spre primăvară, când încep a se epuiza stocurile de producție locală. Acest fapt, însă, cere ca și calitatea merelor să fie destul de înaltă pentru a satisface cerințele consumatorilor atunci când ajung pe raft. Având în vedere că ultimul sezon de producere a fost complicat, rezultând în deficiențe de calitate, există o probabilitate mare, ca unii producători să rămână decepționați de prețurile pe care le-ar putea obține pentru o producție care nu mai este la fel de calitativă”, afirmă Adrian Cojocaru, specialist marketing, Moldova Fruct.
O navă cu 13 marinari ucraineni s-a scufundat în Marea Neagră în apropierea litoralului românesc: doi morți și un dispărut
O navă cu marinari ucraineni, sub pavilionul Insulelor Comore, s-a scufundat joi dimineață la 70 de mile marine de Portul Constanța. Cargoul avea la bord 13 persoane.
Actualizare 12:15. Radu Petrescu, directorul de comunicare al Grup Servicii Petroliere a declarat la Digi24 că un elicopter al companiei a fost de asemenea trimis în zonă.
El a dat detalii și despre starea celor zece persoane salvate: nouă sunt în tare stabilă, iar una este într-o stare „mai puțin bună”, urmând să fie transportată cu elicopterul companiei la țărm.
Deocamdată nu se știu cauzele care au dus la scufundarea navei.
Actualizare 11:55. Cargoul Volgo Balt 179 care s-a scufundat joi în Marea Neagră transporta cărbune din portul rusesc Rostov-pe-Don către portul Constanţa, a declarat liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, pentru Agerpres.
El a precizat că una dintre persoanele care au murit în urma scufundării cargoului ar fi comandantul navei.
Vaporul a fost construit în urmă cu 48 de ani şi are capacitatea de 3.500 tdw (tonaj deadweight).
Actualizare 11:20. Două persoane au murit, una este dată dispărută, iar zece au fost salvate, este bilanțul provizoriu al accidentului maritim din această dimineață.
„Nava Volgo Balt 179 este scufundată. Echipajul navei este format din 13 persoane, 12 bărbaţi şi o femeie, toţi cetăţeni ucraineni. Cele zece persoane salvate se află în spitalul navei GSP Falcon şi primesc toate îngrijirile necesare. Un membru al echipajului nu a fost găsit până în acest moment. Operaţiunea de salvare continuă”, au informat reprezentanţii Grupului Servicii Petroliere (GSP).
„La 04:40 dimineaţa, GSP Falcon a recepţionat un mesaj de urgenţă de la nava 'Volgo Balt 179'. Operaţiunea de salvare a început fără întârziere, în condiţii meteo deosebit de dificile, vânt de 50 km/h şi valuri de 4 metri. Ultimul mesaj transmis de 'Volgo Balt 179' a fost de abandon navă”, a transmis GSP, potrivit Agerpres.
Persoana dispărută în apele Mării Negre este căutată în continuare. Marinarii salvaţi vor fi transportaţi la dana de pasageri din portul Constanţa, la finalizarea operaţiunilor de salvare.
Marinarii de pe nava cargo au sărit în apă ca să se salveze, iar la această oră echipajele românești intervin pentru salvarea acestora. De asemenea, o navă a Politiei de Frontieră a plecat spre fața locului.
Mesajul de ajutor din partea comandatului navei a fost primit de marinarii români după ora 6:00.
Iulia Stanciu, jurnalistă Digi24 Constanța, relatează că la bord se aflau 13 persoane, iar din informațiile din acest moment, două persoane au murit, iar una este în stare gravă. La bord s-ar fi aflat și o femeie.
Intervenția de salvare are loc și la această oră, însă este îngreunată din cauza vremii.
Veniturile agențiilor de turism și ale operatorilor din acest domeniu au fost de 782,8 milioane de lei în 2020
Veniturile agențiilor de turism și ale operatorilor din acest domeniu au fost de 782,8 milioane de lei în 2020, de peste trei ori mai puțin decât în 2019.
Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2019 această cifră era de 2 miliarde 509,1 milioane lei.
Declinul accentuat anul trecut a fost cauzat de pandemie, întrucât introducerea de numeroase interdicții și restricții a afectat grav activitatea agențiilor de turism și a operatorilor. În același timp, în 2020, în comparație cu 2019, veniturile agențiilor de turism în urma vânzării biletelor pentru modovenii care au plecat în străinătate au scăzut cu 1 miliard 573,1 milioane lei, sau de 3,2 ori (-68,6%) - de la 2 miliarde 292,1 milioane până la 719 milioane lei.
În același timp, veniturile agențiilor de turism obținute în urma intrării turiștilor străini au scăzut pe parcursul anului trecut cu 75,1 milioane lei, sau de aproape 11,3 ori (-91,1%) - de la 82,4 milioane la 7,3 milioane lei. În același timp, veniturile agențiilor de turism și ale operatorilor de turism din Moldova din furnizarea de servicii de turism intern au scăzut cu 78,1 milioane lei, sau de 2,4 ori (-58%) - de la 134,6 milioane lei în 2019 la 56,5 milioane lei în 2020.
Daniel Ioniță: Moldovenii cu cetățenie română pot fi vaccinați peste Prut. Vezi cum poți face acest lucru
În cadrul unei emisiuni TV, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, declarat că moldovenii care dețin cetățenie română sunt eligibili să se înscrie pe Platforma Națională de Vaccinare de peste Prut și, dacă se încadrează într-o anumită categorie, pot fi vaccinați.
Astfel, ambasadorul a explicat că acei care vor merge peste Prut să se vaccineze vor trebui fie să stea în autoizolare, fie să prezinte un test negativ la COVID-19, la intrarea în România. „Dacă vrei să te vaccinezi, totuși, poți să faci testul COVID-19. Intri în România cu testul COVID-19, ai făcut vaccinul și revii în Republica Moldova. Acest vaccin de asemenea te va scuti pe viitor, pentru că va reprezenta un pașaport pentru libera circulație”, a declarat Daniel Ioniță.
Pe de altă parte, domnul Ioniță a precizat că studenții basarabeni care învață în România sunt eligibili pentru etapa a treia de vaccinare, care începe în o lună de zile.
Prețul florilor în Chișinău în ajun și în ziua sărbătorii de 8 Martie
Florile au fost la mare căutare ieri, în ajun de 8 Martie, în Capitală.
Pe lângă buticurile cu flori, străzile Capitalei au fost împânzite de vânzători ambulanți care însă nu au cedat din prețuri, transmite Jurnal.md.
Vedetele primăverii – lalelele – se vând cu 20-25 de lei bucata.
Vânzătorii au fost inventivi și propun diverse compoziții cu lalele. De exemplu, această cutie costă 400 de lei.
Deși nu sunt de sezon, au fost la căutare și trandafirii care sunt vânduți cu 50-60 de lei bucata.
Florile în ghiveci, precum sunt brândușele sau zambilele costă în jur de 60 de lei.
Primulele se vând cu 50 de lei.
Crizantemele s-au vândut cu 35 de lei bucata.
România va trimite apă potabilă în Raionul Ungheni din Republica Moldova
Guvernele României și Republicii Moldova urmează să semneze un acord privind construirea unor apeducte care să ducă apă potabilă prin subtraversarea Prutului în localitățile de graniță ale Raionului Ungheni.
Aplicarea acordului ar fi de folos și companiei APAVITAL a Consiliului Județean Iași, care și-ar lărgi baza de clienți pentru sistemele de alimentare de apă din Județul Iași, după investiții cumulate de circa 500 de milioane de euro (inclusiv canalizarile), potrivit unui memorandum trimis Guvernului spre aprobare de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
În urma investițiilor, sistemele de apă potabilă și apă uzată din regiune „dispun de capacități suplimentare care ar putea fi utilizate pentru furnizarea de servicii în localități din zona de graniță a Republicii Moldova. (…) Creșterea numărului de benficiari ai serviciilor pe care acesta le oferă conduce la o mai mare sustenabilitate a acestor servicii din punct de vedere economic și financiar”, spune documentul citat.
Acordul pentru construcția apeductelor a fost negociat începând din noiembrie 2019. Atunci deja operatorul regional din România finalizase „construcția sistemului de alimentare cu apă Iași – Prisăcani – Măcărești, care prevede sub – traversarea râului Prut la Măcărești, r-nul Ungheni, Republica Moldova, însă operatorul regional nu poate traversa cu conductele de apă și de canalizare râul Prut (frontiera), atâta timp cât nu este semnat acest Acord”, spunea un document al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Reprublica Moldova, acum un an.
Ministerul Mediului din România a cerut Guvernului „eliberarea deplinelor puteri în vederea semnării Acordului unui demnitar din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor sau Ambasadorului României la Chișinău”, potrivit memorandumului citat.
Comerţul electronic pe timp de criză
Spre deosebire de vânzările din retail care au înregistrat o creştere relativ moderată de 4,6 la sută, comerţul online a continuat să crească exponenţial în ultimul an, potrivit unor estimări – cu 30,1 la sută în prima jumătate a anului trecut, în pas cu creşterea plăţilor fără numerar. În anii 2015-2019 acestea s-au majorat de cinci ori şi au ajuns la o cifră de peste 10 miliarde de lei, care ar fi fost greu de anticipat acum cinci ani. Chiar dacă specialiştii se aşteptau ca pandemia de coronavirus să contribuie la accelerarea e-comerce, după ce au estimat o creştere de circa 30 la sută în 2019, în anul următor pe fondul reducerii veniturilor, ritmul s-a menţinut.
Totuşi, moldovenii au ţinut cont de sfaturile economiştilor şi autorităţilor şi pe fondul distanţării sociale şi al celorlalte măsuri de siguranţă impuse, aceştia au achiziţionat din ce în ce mai mult online produsele de care aveau nevoie.
Este adevărat că, ca şi în alte domenii, comerţul online s-a făcut, vorba vine, „moldoveneşte”, la noi ca la nimeni. Deseori, faci comanda online, iar achitarea în numerar la livrarea mărfii. Sau, deşi este un domeniu nou pentru mulţi din noi, comerţul electronic, cu angajaţi tineri, unii şcoliţi pe la cursuri ţinute de mentori consacraţi, au „preluat metehnele” comerţului cu amănuntul. Pentru că unii dintre noi au început să practice alergatul, comandă, de exemplu, un ceas pentru sport, dar se trezesc că le este adus altul. Sau se livrează un mecanism care este imposibil de folosit fără instrucţiune, iar pe aceasta nu o regăseşti în pachetul de documente. Şi culmea, faci comanda în ajun de Revelion şi ţi se livrează produsul după Crăciunul pe vechi. Sunt exemple reale, despre care au vorbit cei pătimiţi pe reţelele de socializare.
Şi atunci degeaba ajustezi legislaţia la standardele europene, dezvolţi reţeaua de pos-terminale, deschizi portaluri, dacă nu ridici cultura comerţului.
Oricum, deja în anul 2019 comerţul electronic a atins cifra de aproape 11 miliarde lei, iar în nouă luni 2020 a trecut de 7,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă în trimestrul trei al anului trecut 14,0 la sută din totalul plăţilor fără numerar, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Iar experţii se aşteaptă la o creştere spectaculoasă a vânzărilor pe platformele de comerţ electronic. Şi dacă mai luăm în considerare şi faptul că plăţile cu cardurile emise în Republica Moldova efectuate în străinătate, deşi evoluează pe un trend mai lent decât cele efectuate în ţară, în anii 2015-2019 s-au majorat de la 2,57 miliarde de lei în 2015 până la 6,67 miliarde în anul 2019.
Plăţile fără numerar continuă să crească puternic, în medie cu 49 la sută anual, totuşi valoarea acestor tranzacţii este departe de suma retragerilor de numerar. Comparativ cu media pe Uniunea Europeană (151), R. Moldova a înregistrat 19 plăţi pe cap de locuitor pe an. În R. Moldova fiecare patru persoane deţin trei carduri, în timp ce în UE în 2019, în medie fiecare cetăţean deţinea 1,5 carduri. Şi numărul de POS-terminale este mult mai mic, 8 POS-terminale la 1000 de cetăţeni, faţă de 29,6 media pe Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport, prezentat în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul R. Moldova şi realizat cu sprijinul Programului USAID. Potrivit experţilor, există o serie de impedimente în dezvoltarea comerţului electronic din ţară.
Printre acestea sunt comisioanele bancare prea mari, obiceiul moldovenilor de a cumpăra în numerar, neacceptarea cardurilor la comercianţii mici, precum şi teama de a plăti cu cardul. Potrivit raportului, este nevoie de o serie de măsuri care ar ajuta la dezvoltarea economiei fără numerar.
Reprezentantul Misiunii USAID Moldova, Corneliu Rusnac, a menţionat că în raport s-au acoperit aspecte ce ţin de procesul creării unui magazin electronic, la toate etapele sale, începând cu decizia antreprenorului, costurile, modulele integrate şi până la atragerea clienţilor online, versus plasarea de produs/serviciu pe un marketplace deja existent, dar şi evaluarea costurilor de oportunitate aferente acestei decizii. Şi pentru că este un element important în comerţul electronic, s-au analizat şi unele aspecte financiare şi cele legate de logistică.
În acelaşi timp, experţii recomandă elaborarea unui Ghid pentru comercianţi şi clienţi privind comerţul electronic şi organizarea de cursuri de instruire pentru practicarea comerţului electronic.
Şi cum potenţialul pieţei e mare, iar acesta nu poate să rămână neutilizat, mai ales că pandemia va continua să producă schimbări în comportamentul clientului, dar şi a companiilor ce oferă sau vor oferi servicii de comerţ electronic, autorităţile încearcă să meargă într-un pas cu schimbările.
Primul pachet legislativ pentru digitalizarea unor procese economice deja a trecut etapa de avizări şi urmează să fie prezentat Guvernului spre aprobare, fiind identificate propuneri de modificare a 26 de legi speciale, în sensul simplificării modului de administrare online a afacerilor şi a interacţiunii la distanţă cu autorităţile.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii a elaborat o foaie de parcurs pentru a impulsiona procesul de digitalizare a economiei naţionale şi dezvoltare a comerţului electronic, care vizează principalele constrângeri cu care se confruntă comunitatea de afaceri în procesul de interacţiune G2B, B2B şi B2C. Documentul include subiecte care necesită o abordare rapidă şi o soluţie imediată, care ar ajuta comunitatea de afaceri să depăşească mai uşor consecinţele pandemiei COVID-19. El conţine 37 de probleme prioritare care trebuie abordate.
Care sunt tendinţele în comerţul electronic din Europa?
Shopping-ul online continuă să se extindă la nivelul UE, iar în ultimii cinci ani cea mai mare creştere a cumpărăturilor online în rândul utilizatorilor de internet a fost înregistrată în România (27 puncte procentuale – p.p.), Cehia şi Croaţia (ambele cu 25 p.p.) şi Ungaria (23 p.p.), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În condiţiile în care cumpărăturile clasice sunt afectate de restricţiile impuse pentru stoparea pandemiei de coronavirus (Covid-19), iar preferinţele şi obiceiurile consumatorilor se schimbă, comerţul electronic îşi va continua expansiunea, estimează Eurostat.
La nivelul UE, 89% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2020, din care 72% au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru consum propriu. Achiziţiile online cu crescut cu patru puncte procentuale în 2020 faţă de 2019 (68% din utilizatorii de internet) şi cu zece puncte procentuale faţă de 2015 (62%).
În 2020, campionii achiziţiilor online din UE au fost locuitorii din: Olanda (91%), Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%). La polul opus, cu cel mai redus procent, s-au situat Bulgaria (42%) şi România (45%).
Cele mai frecvente achiziţii online au fost articolele de îmbrăcăminte (inclusiv vestimentaţie sportivă), încălţăminte şi accesorii (comandate de 64% din cumpărătorii online), filme sau seriale prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (32%), livrări de la restaurante, lanţuri de fast-food şi servicii de catering (29%), mobilă, accesorii pentru locuinţă şi produse de grădinărit (28%), cosmetice (27%), cărţi printate, reviste sau ziare (27%), computere, tablete, telefoane mobile sau accesoriile lor (26%) şi muzică prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (26%).
Şi moldovenii prind gustul comerţului electronic şi achitărilor cu cardul, fie pentru servicii sau mărfuri. Iată doar câteva cifre concludente. Dacă în anul 2010 valoarea operaţiunilor cu carduri emise în R. Moldova efectuate în ţară fără numerar era de 431 milioane de lei, în 2019 s-a ajuns la o cifră de neimaginat, 10 miliarde de lei. Şi acest trend în ascensiune se va accelera. Vânzările pe platforme de comerţ electronic au un viitor, cu siguranţă dacă mulţi dintre noi au fost tentaţi măcar o dată să facem o achiziţie online, peste câţiva ani aceasta va deveni o obişnuinţă.
În 2020 Moldova a înregistrat cea mai mare creștere reală a salariilor din ultimii 15 ani
Conform Biroului Național de Statistică în 2020 salariul mediu brut a ajuns la 8.107,5 lei/lunar, în valori nominale. Dacă ținem cont că în 2020 am avut cel mai scăzut nivel al inflației de la independență încoace, atunci salariul în valori reale a crescut anul trecut cu 11,6%, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. O creștere mai mare a fost înregistrată în 2006, când salariul mediu lunar în valori reale a crescut cu 14,2%.
Pentru a înțelege mai bine evoluția salariului în Moldova am transformat salariile plătite în ultimii 100 de ani, în Lei la valoarea leului din 2020. Trebuie să ținem cont că până în anii 1950 numărul salariaților din Moldova era foarte mic, totul se baza pe economia naturală, iar salariile reprezentau o contă nesemnificativă în veniturile totale ale populației.
În perioada sovietică, salariul maxim a fost atins în 1982, apoi el a continuat să crească, însă în valori reale el înregistra deja o scădere ușoară, care s-a accelerat după 1985. Această scădere ascunsă a valorii reale a salariului în ultimii ani a URSS economiștii au mai numit-o ”inflația ascunsă” provocată de deficitul de mărfuri din magazine.
La momentul obținerii independenței salariul mediu în Moldova constituia 1.839 lei/lunar la valoarea leului de azi, puțin peste salariul din 1945. Aici trebuie să facem o remarcă: bunăstarea oamenilor nu este determinată doar de mărimea salariului. Chiar dacă în 1993 salariul a coborât la 1.454 lei/lunar, totuși oamenii aveau case, obiecte de uz casnic, îmbrăcăminte, existau drumuri publice, sistemul de utilități publice funcționa bine. Puterea lor de cumpărarea a scăzut enorm, dar bunăstarea nu, deoarece ei aveau acces la utilități publice și bunuri persoanele incomparabil mai mult decât în perioadele precedente.
Ultimii 20 de ani au fost anii cu cele mai mari creșteri reale ale salariului din istoria Moldovei. Cea mai proastă perioadă a fost fără îndoială 1985-1995, când în doar 10 ani salariul real al moldovenilor a scăzut de 3,3 ori. Tot în 10 ani în perioada 2001-2010 salariu real a crescut tot de 3 ori.
Tescovina, beneficii nebănuite. Savanţii: Ar putea fi folosită la fabricarea produselor cosmetice
Tescovina de struguri şi fructe ar putea fi folosită la fabricarea produselor cosmetice sau la prepararea bomboanelor. Un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova lucrează în prezent la elaborarea unor tehnologii inovative de prelucrare a acestor rămăşiţe. Studiile sunt efectuate în colaborare cu un grup de savanţi de la o universitate din Iaşi, în cadrul unui proiect transfrontalier finanţat de Uniunea Europeană.
Sunt implicaţi în jur de 50 de cercetători din Moldova şi România. Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că tescovina are un potenţial industrial enorm.
"Se primeşte că reziduurile din vinificaţie constituie practic 25 la sută din volumul de struguri prelucraţi. Este posibilă valorificarea deşeurilor din vinificaţie, şi în special a acelei tescovine, care ea reprezintă un volum mare.", a spus conferenţiarul universitar UTM, Ecaterina Covaci.
"Aceste produse biologic active pot fi ulterior utilizate în industria alimentară drept conservanţi naturali, drept coloranţi naturali şi drept antioxidanţi naturali. Ceea ce ar conduce la o alimentaţie mai sănătoasă.", a spus coordonatorul de proiect, Rodica Cerneţchi.
Cercetătorii nu exclud faptul că odată cu implementarea noilor tehnologii, fabricile de vinuri şi conserve de la noi ar putea crea noi linii de producere.
"Moldova, având volume mari de prelucrare a strugurilor, poate beneficia foarte mult. Din aceleaşi reziduuri, inclusiv din tescovină, poate fi obţinut aşa, un biogaz. În multe ţări, de la o fabrică de vin, poate să fie utilizat pentru un orăşel, o comună.", a spus profesorul universitar, Anatol Bălănuţă.
Una dintre cele mai mari fabrici de vinuri din ţara noastră s-a aratat deschisă pentru colaborare.
"Pe noi asta ne-ar ajuta să dăm un plus valoare procesului tehnologic. Asta în primul rând. Ceea ce este un beneficiu pentru compania noastră.", a menţionat şeful departamentului marketing în cadrul vinăriei, Livia Sîncu-Manii.
Uniunea Europeană a investit în acest proiect 200 de mii de euro.
