Aşa cum e vorba de pâine, subiectul este unul uşor de exploatat în scopuri politice, motiv din care, în încercarea de a aduce claritatea de care este nevoie, trebuie să folosim la maximum filtrele care ne-ar feri de abordări subiective, scrie capital.market.md.

Înainte de toate trebuie să pornim de la faptul că, aşa cum a declarat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju, rezerva de stat de grâu este acoperită în prezent în proporţie de 125 la sută, cantitate care trebuie să aducă linişte acolo unde se arată prea multă îngrijorare.

E necesar să se ştie, pe lângă alte detalii, că rezerva de stat nu este în nici un caz grâu recoltat în vara anului trecut, ci reprezintă cantităţi puse deoparte în fiecare an şi care, după un anumit timp, trebuie împrospătate. În anul curent s-a propus împrospătarea grâului depozitat încă în anul 2016, procedură obligatorie pentru a asigura nu doar cantitatea de care avem nevoie, dar şi calitatea care ar corespunde criteriilor de utilizare a acestui produs.

La îngrijorarea pe care au afişat-o fie instituţii media, fie entităţi mai mult sau mai puţin politice, au urmat intervenţii grăbite ale executivului şi preşedinţiei, luări de cuvânt în legislativ şi, cu mai multă credibilitate şi cu suficiente argumente, intervenţia Agenţiei Rezerve Materiale (ARM), cea care ţine grâul “în pod”.

Agenţia a explicat că “în corespundere cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 454/2020 cu privire la împrospătarea cu decalaj în timp a grâului alimentar din rezervele materiale de stat, Agenţia Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a fost autorizată să elibereze din rezervele materiale de stat, în vederea împrospătării cu decalaj în timp, 16855,916 tone de grâu alimentar (roada anului 2016) agenţilor economici, în bază de contract, cu prezentarea unei garanţii bancare sau financiare, după forma şi în modul stabilit de Codul Civil al R. Moldova. Drept temei pentru aprobarea Hotărârii în cauză au fost prevederile art. 8 din Legea nr. 589/1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare şi executarea Planului de împrospătare a bunurilor materiale din rezervele materiale de stat pentru anul 2020, aprobat prin dispoziţia directorului Agenţiei Rezerve Materiale din 15.01.2020”.

În aceeaşi notă explicativă se mai spune că “în scopul implementării Hotărârii de Guvern nr.454/2020 menţionăm că, în lipsa cererilor din partea agenţilor economici, Comisia mixtă privind eliberarea grâului alimentar din rezervele materiale de stat în vederea împrospătării şi înlocuirii lui periodice, cu decalaj în timp şi împrumut pe termen scurt, la data de 21 iulie 2020 a decis că cantitatea de grâu alimentar se va păstra în continuare la locul de păstrare şi în strictă conformitate cu condiţiile contractului de păstrare”.

Desigur, decizia ARM a încins spiritele şi a declanşat maşina de zgomote. A urmat o decizie a guvernului şi implicarea directă a preşedinţiei. E de spus, însă, că pe fundalul respectivelor implicări, exista deja o Dispoziţie a Agenţiei Rezerve Materiale datată cu octombrie 2020 prin care s-a dispus “prelungirea termenului de păstrare a cantităţii grâului alimentar (roada anului 2016) până la data 01 mai 2021 în scopul asigurării securităţii alimentare a R. Moldova şi evitarea pericolului unei crize alimentare provocată de îngheţurile târzii din primăvara anului 2020, seceta din iarnă-vară lui 2020, grindina din vara anului 2020, care au compromis culturile cerealiere”.

Pe de altă parte, trebuie să se înţeleagă că împrospătarea grâului alimentar din roada anului 2016 este strict vitală, deoarece “potrivit prevederilor Instrucţiunii privind modul şi condiţiile de stocare, recepţionare, păstrare, împrospătarea şi eliberarea grâului alimentar, a porumbului şi crupelor din rezervele materiale de stat, aprobată prin Ordinul Agenţiei Rezerve Materiale, nr. 74 din 26.10.2015 şi coordonată cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (la momentul dat), precum şi conform prevederilor Contractului nr. 0305/01 din 31 decembrie 2020 de acordare a serviciilor de păstrare a cerealelor din rezervele de stat şi/sau ajutoare umanitare, pentru anul 2021, a prevederilor actelor normative, termenul limită de păstrare a grâului alimentar este luna mai 2021. În consecinţă, neîmprospătarea grâului alimentar poate genera pierderi financiare esenţiale de peste 15 mil. lei, prin degradarea calităţii acestuia”.

Este important de menţionat faptul că împrospătarea nu se face conform principiului “Vindem şi vom vedea, poate găsim ceva în loc”. Se face în baza unui contract, care cere prezentarea unei garanţii bancare sau financiare, al cărui cuantum va asigura reîntregirea volumului de grâu în cantitate deplină, eliberat din rezerva de stat.

Contractul care are ca şi subiect roada anului 2016, stipulează că, “în cazul în care agentul economic nu va restitui până la data de 01 octombrie 2021 cantitatea de grâu alimentar în rezerva de stat, Agenţia Rezerve Materiale va reţine garanţia financiară şi va aplica sancţiunile pecuniare, prevăzute de art. 29 din Legea nr. 104/2020 cu privire la rezervele de stat şi de mobilizare”.

Şi Agenţia confirmă că rezerva de stat este completată cu grâu alimentar în volum de 125 la sută. Grâul se păstrează corespunzător normelor tehnice, în elevatoare, gestionate de agenţi economici specializaţi, sub monitorizarea şi controlul permanent atât al Agenţiei Rezerve Materiale, cât şi al Ministerului Afacerilor Interne.

Însă formarea şi menţinerea rezervei de grâu implică şi nişte costuri, inclusiv costuri de depozitare pe care le suportă statul şi care, conform legilor economiei, trebuie să se reflecte în cele din urmă în preţul final al grâului.

Experienţa altor state arată că rezerva de stat de grâu echivalează cu rezerva de aur şi este tratată la modul corespunzător. Unele ţări, însă, pe lângă rezerva de stat creează şi un fond de intervenţie, altceva decât ceea ce avem noi. Statul cumpără o anume cantitate de grâu în perioada în care preţul este suportabil şi fie îl vinde, fie mai cumpără atunci când piaţa exagerează cu preţul în sensul creşterii sau în sensul reducerii. În felul acesta sunt excluse speculaţiile, iar producătorii de cereale sunt protejaţi. Există şi alte abordări, greu de acceptat pentru noi, cum ar fi achiziţionarea de către stat a întregii cantităţi de grâu. Desigur, pentru a proceda astfel e nevoie nu doar de capacitatea de a înţelege altfel lucrurile, ci şi de capacitatea financiară a ţării. Cu regret, noi nu avem nici una, nici alta.

Este absolut clar că povestea pe care am aşternut-o în acest prim alineat nu se poate suprapune exact pe subiectul pe care urmează să-l dezbatem, dar, oricum, nişte asemănări oricum, există. Despre rezervele Băncii Naţio­nale a Moldovei este vorba şi despre ideea de a le utiliza „acum când nu prea avem bani în portmoneu sau pe cardul de serviciu”, scrie capital.market.md.

Contextul în care a fost vociferată propunerea privind folosirea banilor din rezerva Băncii Naţionale a Moldovei este unul care poate oferi partea sa de argumente în favoarea unei eventuale decizii de acest gen. Pandemia, care durează deja mai mult de un an, afaceri care s-au blocat şi care au irosit aproape toate şansele de a fi relansate, oameni de afaceri fără niciun suport care ar decurge din programe de susţinere derulate la nivel naţional. Există, deci, o categorie numeroasă de cetăţeni, care ar putea face abstracţie de lege, reguli, practici şi eventuale pericole pe dimensiunea monetară, dar care ar accepta nişte bani veniţi de la stat.

De cealaltă parte, oameni care pot citi efectele unei intervenţii în rezervele BNM, cer prudenţă, reţinere şi aplicarea fără abatere a legislaţiei. Propunerea îl are ca promotor pe Igor Dodon, ex-preşedinte al R. Moldova. Acesta propune ca din rezervele Băncii Naţionale să fie retrasă o sumă în valoare de cel puţin un miliard de dolari pentru investiţii.

„Noi avem trei miliarde de dolari în rezerva valutară a statului. Acestea trei miliarde ştiţi unde se află, pe cont la Washington. Tot la americani stau. Hai să luăm o parte din banii aceştia şi să-i vârâm în economie. Să facem drumuri, să facem ceva să lucreze economia”, a declarat Igor Dodon.

Fostul şef al statului a spus că rezerva valutară depăşeşte cu mult suma minimă critică, echivalentă cu totalul a trei luni de import.

„Să lăsăm acolo un miliard jumătate sau două. Să nu căutăm banii noştri cine ştie pe unde… Noi avem banii noştri”, a declarat Igor Dodon.

În principiu, puţină lume ştie ce reprezintă rezervele BNM, majoritatea considerând că este vorba de lăzi cu dolari păstrate în ferecatele depozite ale Băncii Centrale. Structura rezervelor BNM este una aflată permanent într-o uşoară modificare, dar care este constituită în cea mai mare parte din dolari şi euro. Altfel zis, dolarului îi revine circa 65 la sută din totalul rezervelor, urmat de lira sterlină – 20 la sută şi moneda unică europeană – 10 la sută. Cât priveşte locaţia, aceasta nu prea are treabă cu depozitele BNM, chiar dacă în Moldova se regăsesc circa 21 la sută din ceea ce reprezintă rezerva noastră. În Statele Unite ale Americii se păstrează aproape 26 la sută din rezerve, în Olanda – 11,8 la sută, în Germania – 9,66, Canada – 1,54, Singapore – 4,7 la sută. Conform definiţiei, ca să spunem aşa, rezervele BNM trebuie să asigure cel puţin trei luni din importurile ţării, într-adevăr fiind vorba de zilele negre ale unei ţări, care, după ce şi-a epuizat în totalitate mijloacele de existenţă, sparge lacătul şi pune banul în serviciul cetăţeanului.

E simplu de spus, însă acest lucru aproape că nu se întâmplă niciodată, dacă desigur, ezităm să ne amintim de anul 2014, când aceleaşi rezerve au fost reduse cu circa 640 milioane dolari, an în care am trecut printr-un lung coridor al turbulenţelor cu efecte grave asupra monedei naţionale, asupra economiei, condiţiei financiare a cetăţeanului, credibilităţii noastre în faţa partenerilor de dezvoltare etc.

Ideea recurgerii la o parte din rezerva BNM a scos în lumina rampei figuri mai vechi şi mai noi, oameni din domeniu şi nu prea, poziţii pro şi poziţii contra.

O primă referinţă la propunerea ex-preşedintelui a venit chiar de la BNM. Guvernatorul Octavian Armaşu a declarat că „o astfel de acţiune este puţin probabilă, dar dacă s-ar retrage 1,5 miliarde de dolari din rezervele valutare, atunci leul moldovenesc ar fi afectat grav, urmând să se deprecie­ze până la 25-28 de unităţi pentru un euro. În opinia sa, mai probabilă este „o emisie de lei neacoperiţi, care ar duce la inflaţie bruscă şi devalorizarea monedei naţionale”.

„În prezent, nivelul de rezerve este unul adecvat pentru sustenabilitatea viitoare a rezervelor internaţionale. Astfel, utilizarea unei părţi din rezervele internaţionale, cu o ulterioară conversie a acesteia în monedă naţională şi majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Ca urmare, Republica Moldova s-ar confrunta cu o inflaţie cu impact negativ asupra economiei. Totodată, asemenea operaţiuni contravin legislaţiei în vigoare, potrivit căreia Banca Naţională nu poate acorda asistenţă financiară statului”, a spus Armaşu.

Potrivit lui Octavian Armaşu, nivelul actual al activelor oficiale de rezervă este de 3,053 mlrd. dolari SUA şi corespunde tuturor criteriilor de suficienţă şi asigură circa 4,7 luni de importuri prognozate de mărfuri şi servicii (nivelul minim recomandat este 3 luni). Acesta acoperă integral datoria publică externă pe termen scurt şi, în acest fel, susţine credibilitatea Republicii Moldova pe plan internaţional.

Activele oficiale de rezervă ale BNM reprezintă resursele financiare pe care le poate utiliza şi controla în orice moment pentru a susţine balanţa de plăţi, pentru a gestiona cursul de schimb prin intervenţie în piaţă, pentru a menţine încrederea în moneda naţională şi în economia naţională în general. Totodată, să nu uităm că nivelul rezervelor internaţionale influenţează capacitatea unei economii de a atrage împrumuturi externe. Scăderea rezervelor se răsfrânge negativ asupra economiei, afectează ratingul de ţară al Republicii Moldova şi încrederea investitorilor străini.

Există, desigur şi un cadru legislativ care reglementează strict acţiunile instituţiilor statului în raport cu rezervele valutare. Potrivit Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, rezervele internaţionale sunt menţinute de Banca Naţională la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului. În acest sens, BNM, în concordanţă cu practicile internaţionale, apreciază suficienţa rezervelor internaţionale prin prisma mai multor indicatori: acoperirea unei perioade adecvate de import, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, a masei monetare etc.

Scriam la începutul acestui text despre un context anume în care este abordat acest subiect. Ei bine, pe lângă criza sanitară care rămâne ca fundal principal al discuţiilor în care ne găsim antrenaţi, există şi un eventual maraton electoral care are multe şanse să înceapă. Din acest motiv, abordarea prin prisma politicului nu poate fi exclusă în niciun fel. Iar acesta este încă un argument în favoarea scoaterii din agenda dezbaterii a subiectului legat de rezervele BNM.