Potrivit surselor Podul.ro, noua putere de la Chișinău intenționează să-l trimită pe diplomatul de carieră Victor Chirilă în funcția de ambasador al R.Moldova la București. Același surse susțin că Victor Chirilă e pe cale să primească acceptul autorităților de la București.

Amintim că Victor Chirilă (președinte al Asociației de Politică Externă) a fost înaintat în 2019 în funcția de ambasador al R.Moldova în Franța. Diplomatul primise deja agrementul autorităților de la Paris, însă a ales să se retragă imediat după ce a fost demis Guvernul Sandu, motivând că nu se regăsea în agenda politică a noii guvernări socialiste.

Victor Chirilă a avut în general poziționări pro-românești, atunci când a fost cazul, și este un pro-european fervent. Unica umbră care atârnă asupra lui e, precizează sursele Podul.ro, că e o rudă apropiată a dubiosului Andrei Popov, unul dintre artizanii așa-zisei națiuni civice moldovenești, însă trebuie subliniat că Victor Chirilă nu s-a remarcat până acum prin astfel de narațiuni, dimpotrivă.

A plantat prima livadă ecologică de alun din ţară şi este încrezătoare că dacă munceşti cu dăruire poți dezvolta o afacere prosperă și acasă. Vorbim despre Svetlana Nițoreanu din oraşul Căuşeni care are 10 hectare cu alun în satul Grigorievca. Femeia spune că aceste fructe de pădure sunt la mare căutare în rândul moldovenilor.

Svetlana Nițoreanu este economist şi spune că nu s-ar fi gândit niciodată că va avea o afacere în domeniul agriculturii. În 2015, femeia a plantat primii 5 000 de copaci.

"Pasiunea probabil a venit un pic mai târziu decât a fost iniţiată afacerea, fiindcă de obicei cum se întâmplă la noi, apare ideea, începem să studiem, vedem care ar fi cifrele care s-ar bate sau nu în frunte. Mai bine spus, pofta vine mâncând! Aşa şi la noi a fost, noi am deschis afacerea, am plantat şi abia apoi am început să simţim plăcerea din ceea ce facem.", a declarat Svetlana Niţoreanu, producătoare de alune.

Femeia spune că din start și-a dorit să propună clienţilor un produs sută la sută natural.

"Ecologic presupune că prelucrarea solului şi a copacilor, plantaţiei se efectuează în mod cât mai inofensiv şi natural şi preparatele pe care le utilizăm sunt de ordine naturale. Este o listă specializată care este plasată pe site şi noi din lista aia putem alege preparatele.", a declarat Svetlana Niţoreanu, producătoare de alune.

Potrivit fermierului, roada din acest an va fi bogată.

"Anul trecut noi am avut 1800 de kilograme per 10 hectare. Luând în consideraţie că este de abia anul trei de rod păi este în creştere. Anul ăsta tot ce este posibil să fie un pic mai mult, după cum observăm noi cantitatea per copac cred că o să depăşim 2 tone.", a declarat Svetlana Niţoreanu, producătoare de alune.

"Copacii de alun infloresc în lunile Februarie - Martie. Pentru ca roada sa fie bogată, aceştia au nevoie de umiditate. De exemplu, aceste fructe s-au copt deja, întrucât aproape toate sunt la pământ. Fermierul spune că de pe acest copac ar putea strânge aproape un kilogram de alune."

În livada Svetlanei Nițoreanu sunt trei soiuri de alun.

"Ata-Baba, Adigheischii şi Cercheschii. Ele se deosebesc, unul dintre ele este polinizator, dar se deosebesc în primul rând după coacerea fructului, se coc în perioade diferite şi diferenţa poate fi de o săptămână. Se deosebesc şi după tulpină, frunză, după forma nucuşoarei.", a declarat Svetlana Niţoreanu, producătoare de alune.

Nutriţioniştii recomandă consumul alunelor de pădure persoanelor care vor să-şi întărească sistemul imunitar.

"Se recomandă tuturor persoanelor care doresc să aibă un mod sănătos de viaţă, de regulă se poate de recomandat în diferite diete pentru a menţine un raport ridicat caloric în organism. Ca şi cantitate se poate de consumat cât o mână, cât un căuş ca şi cantitate de alune. De regulă în prima parte a zilei sau seara după lucru pentru puţină energizare înainte de somn.", a declarat Alexandru Bogdan, nutriţionist.

Alunele sunt bogate în atioxidanţi, reduc riscul apariţiei cancerului și îmbunătăţesc funcţia creierului.

publika.md

Gustările pot fi sănătoase şi pline de vitamine. Asta ne demonstrează un tânăr din Chişinău, care şi-a deschis în pandemie o mică afacere cu produse vegane. Alex Vego de 26 de ani a câştigat un grant de şapte mii de lei şi produce în jur de zece tipuri de gustări din seminţe şi fructe.

Pasiunea pentru stilul de viață vegan l-a motivat pe Alex să găsească o alternativă sănătoasă pentru produsele pline de conservanți.

"Am început cu două, trei feluri de seminţe, apoi am încercat diferite combinaţii. Crackerii mei sunt făcuţi doar din seminţe, nu folosesc nici gluten, nici conservanţi.", a declarat Alex Vego, producător de crackeri.

Pe lângă gustul deosebit, produsele făcute de Alex sunt sută la sută naturale. Acestea sunt uscate la o temperatură de 70 de grade timp de 24 de ore.

"Nu sunt coapte la 180 de grade şi asta le oferă un mare beneficiu căci îşi păstrează mulţi nutrienţi importanţi pentru organism."

Bărbatul ne-a arătat și cum își prepară gustările.

"M-am gândit că ar fi fain să fac crackeri cu gust de caşcaval. Sunt mulţi vegani care le este dor de acest gust de caşcaval, dar ei nu consumă caşcaval."

Potrivit tânărului, cei mai fideli clienți sunt femeile care vor să slăbească.

"Sunt potrivite pentru femeile, doamnele care doresc să ţină un regim de slăbit, pentru că mâncând doi, trei crackeri tu deja simţi că pofta de mâncare ţi-a scăzut."

Bărbatul spune că unul dintre numeroasele beneficii ale produselor ecologice este termenul de valabilitate îndelungat.

"Iată aşa arată crackerii deja uscaţi, super crocanţi, să fărâmă uşor. Noi trebuie să păstrăm crackerii într-un spaţiu ermetic ca să nu intre aer şi să nu intre lumină."

publika.md

„Revenind la inițiativa USM, trebuie menționat faptul că, pentru ca aceasta să aibă succes, parcă s-ar cere ca și unii membrii emblematici ai instituției respective, care au fost protagoniștii unor scandaluri s-au învinuiri publice să facă autolustrație. Trebuie să fie o axiomă – nu poți cere lustrația altora, când n-o faci în propria-ți privință...”

Inițiativă Uniunii Scriitorilor din Moldova

Uniunea Scriitorilor din Moldova (USM) a lansat o inițiativă de rezonanță referitoare la necesitatea adoptării unei legi a lustrației. Prestigiul USM face ca inițiativa respectivă să fie luată în serios și examinată cu atenție. În calitate de fost nucleul al Mișcării de Renaștere Națională, încununată cu declararea independenței Republicii Moldova, USM este de departe cea mai potrivită structură pentru a invoca necesitatea unei reparații morale a societății noastre: “Vrem să ne cunoaștem nu doar eroii, ci și trădătorii. Pentru că atunci când nu-i știm, aceștia se pot deghiza în patrioți și să lucreze contra interesului nostru național”. În acest sens, inițiativa USM sugerează supunerea lustrației a celor care:

au fost în serviciul KGB și, fiind șantajabili, pot îndeplini comenzi străine în detrimentul societății și statului;
au provocat războiul moldo-rus de pe Nistru, în 1992;
au orchestrat evenimentele din 7 aprilie 2009, când a fost nimicită Declarația de independență;
au organizat furtul miliardului din sistemul bancar, compromițând imaginea Republicii Moldova în lume;
lucrează pentru interesele unui alt stat, sabotând cursul european al Republicii Moldova etc.

USM nu pretinde că Inițiativa sa prezintă ceva inedit, invocând exemplul unui șir de state post-comuniste. Mai mult, chiar și în Republica Moldova a fost lansat un șir de inițiative referitoare la: agenții KGB; evenimentele din 7 aprilie 2009; lustrația și curățarea autorităților statului de influența oligarhică etc. Inovația USM constă în mixarea problemelor menționate, astfel încât acestea să fie abordate în ansamblu, nu dispersat, având în vedere întreg spectrul de pericole la adresa Republicii Moldova. Nu e o sarcină simplă. Adoptarea unei legi de acest gen necesită o abordare complexă, fiind necesară clarificarea în prealabil a mecanismelor de inițiere și aplicare, efectele directe și secundare:

constituirea unei comisii naționale de lustrație, statutul, competențele și activitatea acesteia pentru a-i imprima credibilitate;
asigurarea accesului și studierea documentelor relevante, inclusiv a celor clasificate, în procesul lustrației;
elaborarea documentelor și recomandărilor comisiei, calitatea dovezilor, publicarea acestora, evaluarea impactului asupra persoanelor lustrate;
estimarea riscurilor privind declanșarea eventualelor vânători de vrăjitori, evitarea calomnierii nefondate a persoanelor lustrate etc.

În calitate de autor al inițiativei USM ar putea iniția dezbateri publice pe marginea problemei lustrației, atrăgând experți în diverse domenii, care după studierea experienței altor state să elaboreze proiectul propriu-zis al Legii lustrației pentru a-l transmite spre examinare și adoptare de către Parlament. Ar fi un mare păcat ca USM să rateze oportunitatea de a propune, cel puțin, a unui proiect de concept al Legii lustrației.

Oportunitatea lustrației

Oportunitatea unei legi a lustrației este confirmată și de evenimentele curente, în plină desfășurare chiar în momentul lansării inițiativei USM:

lansarea marii curățenii de către guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care țintește exact în cei ce au devalizat sistemul bancar, în complicii activi sau pasivi din instituțiile statului;
recursul președintelui de onoare al Partidului Unității Naționale (PUN), Traian Băsescu, în dosarul în care a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Cazul respectiv evidențiază eventualul impact al unei legi a lustrației, inclusiv sau mai ales asupra personalităților notorii. În privința lui Traian Băsescu se cunoaște că a avut, incontestabil, o contribuție extrem de benefică, deopotrivă, asupra România și Republica Moldova în procesul de integrare europeană, dar acest lucru nu-l scutește în niciun fel de a fi lustrat;
scandalul privind conflictul de interese la postul de televiziune TV8, care pe lângă lustrația din partea statului sugerează și activarea mecanismul de autolustrație etc.

Demersul USM ar trebui să fie unui insistent, întrucât unul dintre membrii acesteia – Vasile Șiomaru, care adesea a abordat problema lustrației, este parlamentar, membrul al fracțiunii majoritare PAS, având posibilitatea să promoveze un astfel de proiect. Asta, chiar dacă anterior și-a exprimat scepticismul în privința reușitei unei legi a lustrației.

Autolustrația

Eventuala adoptare a unei legi a lustrației va dura destul de mult timp, guvernarea PAS fiind preocupată preponderent de combaterea corupției și a schemelor economice ilegale. Abordarea respectivă este, în principiu, corectă. Persoanele corupte sunt șantajabile, însemnând că prezintă un pericol major pentru însăși securitatea statului. De fapt, pentru persoanele cu funcții de răspundere legislația în vigoare prevede un anumit gen de lustrație permanentă: obligarea declarării averilor și intereselor, monitorizarea stilului de viață, existența reputații ireproșabile pentru promovări în funcții etc. Dar acest lucru nu e suficient. E nevoie și de implicarea societății per ansamblu pentru a cultiva instituția autolustrației, inclusiv prin exercitarea presiunilor, atunci când există temei în acest sens.

În Republica Moldova ideea autolustrației a fost lansată în 2010, în contextul înființării Comisiei pentru cercetarea și analiza activității regimului comunist-totalitar, dar această idee nu a prins contururi clare atunci. În România, un caz celebru de autolustrație este cel al jurnalistului și omului politic Robert Turcescu. Revenind la Republica Moldova am putea invoca exemplul ex-ministrului justiției, Alexandru Tănase, care în 2018 și-a prezentat demisia pe motiv că “este în spiritul valorilor europene, ca orice funcție de demnitate publică, să se bazeze mai întâi de toate pe încredere publică. Atunci când această încredere este periclitată, chiar și de motive lipsite de pertinență, orice inițiativă, oricât de bună ar fi, nu va da rezultatul scontat”. Subminarea încrederii publice avuse loc după publicare unei pretinse convorbiri telefonice a ex-ministrului justiției cu presupusul protagonist al laundromat-ului, Veaceslav Platon. Opinia publică mai este încă în așteptarea examinării de către Parlament a Raportului Comisiei de anchetă privind spălările de bani rusești prin intermediul băncilor și instanțelor din Republica Moldova.

În mod curios, același personaj – Veaceslav Platon, este unul dintre protagoniștii scandalului menționat de la TV8, care a subminat credibilitatea postului de televiziune și a jurnalistei Natalia Morari. Concluzia generalizată care se impune este că pentru persoanele publice contactele cu personaje ce au reputația similară celei a lui Veaceslav Platon pot avea consecințe devastatoare. În acest context, în niciun caz nu poate fi vorba despre prezumția nevinovăției, care contează pentru organele coercitive ale statului. Este vorba despre reputație, care trebuie să conteze enorm pentru păstrarea credibilității persoanelor publice.

Revenind la inițiativa USM, trebuie menționat faptul că, pentru ca aceasta să aibă succes, parcă s-ar cere ca și unii membrii emblematici ai instituției respective, care au fost protagoniștii unor scandaluri s-au învinuiri publice să facă autolustrație. Trebuie să fie o axiomă – nu poți cere lustrația altora, când n-o faci în propria-ți privință.

Victor Pelin

ipn.md

În loc de sarmale şi tradiţionala friptură de porc, un italian stabilit cu traiul în Republica Moldova îşi răsfaţă oaspeţii de sărbători cu melci, pe care îi creşte pe un teren din oraşul Nisporeni. Este vorba Ivan Ceccaroni, care recent şi-a deschis o fermă de melci, iar acum o parte din producţie fie o comercializează pe piaţa internă, fie o exportă, relatează Moldova 1.

Ivan Ceccaroni lucrează de zece ani în domeniul tehnologiilor informaţionale în Republica Moldova. De mic copil avea o pasiune aparte pentru micile creaturi. În prezent el deţine trei hectare de pământ, pe care cresc şi se reproduc 30 de tone de melci. Bărbatul susţine că melcii au mai multe beneficii asupra organismului uman.

„Organismul nostru are nevoie de proteine, nu neapărat de origine animală. O alternativă este carnea de melci, care conţine aproximativ 90% proteine şi doar 0,5 grăsimi. Aceasta este solicitată mai mult în Italia, Spania sau Franţa, acolo unde este utilizată la scară largă. În Republica Moldova, deocamdată, acest deliciu este mai puţin întrebat, dar noi ne propunem să dezvoltăm această ramură, deoarece bucatele preparate din carnea de melc sunt extraordinare, dacă este preparată bine”, a spus antreprenorul.

Melcii nu au nevoie de o îngrijire specială. Aceştia cresc pe porţiuni de pământ pe care sunt plantate sfeclă roşie, conopidă, floarea soarelui şi mazăre. Până a ajunge pe rafturile magazinelor, melci trebui crescuţi cel puţin an. Chiar dacă sunt abia la început, aceştia îşi propun să folosească melcii şi în domeniul frumuseţii.

„Toate bolile pielii, secreţia de melci o tratează, la fel ajută pielea să nu îmbătrânească şi practic secreţia lor este folosită în domeniul acesta pentru a înfrumuseţa, pentru a hidrata pielea cu vitamine. Secreţia însăşi e plină de colagen şi conţine foarte multe vitamine. Sperăm că Republica Moldova să devină faimoasă pentru melci. Piaţa europeană la momentul actual cere foarte multă producţie de melci şi Moldova are clima şi absolut tot necesar, pământul pentru a dezvolta acest tip de afacere”, a menţionat antreprenoarea Anastasia Cojuhari.

Cei doi antreprenori susţin că în scurt timp vor lansa Festivalul Melcilor.

Un bărbat de 40 de ani, din Republica Moldova, a fost arestat de autoritățile italiene, la șapte ani după ce a furat 120 de roți de parmezan. Jaful a avut loc pe data de 19 iulie 2013, iar carabinierii care au ajuns la fața locului au găsit un chiștoc și au presupus atunci că unul dintre hoți ar fi fumat în timpul comiterii infracțiunii.

Medici legiști au extras ADN-ul din chiștoc, iar rezultatele au arătat că acest ADN nu coincide cu nicio persoană din baza de date a poliției italiene.

În timpul investigației unei alte infracțiuni, probele biologice ale bărbatului de 40 de ani au coincis 100% cu cele găsite acum șapte ani la magazinul de lactate, de unde au fost furate cele 120 de roți de cașcaval.

Potrivit anchetatorilor, bărbatul nu ar fi acționat singur. Prejudiciul a fost de peste 50.000 de euro, iar autoritățile încearcă să găsească acum complicii, informează realitatea.net.

Ofițerii Direcției investigații complexe a Inspectoratului național de investigații au stabilit și documentat un agent economic care comercializa pe rețelele de socializare șine de cale ferată uzate ce ar aparține căii ferate din Republica Moldova, informează Radio Chișinău.

Astfel, urmare a acțiunilor de constatare efectuate în orașul Briceni a fost stabilit că pe teritoriul imobilului unei întreprinderi erau depozitate și expuse comercializării peste 20 de tone de șine uzate de cale ferată, de diferite dimensiuni, nefiind prezentate careva acte ce ar atesta originea sau proveniența acestora, scrie moldova.europalibera.org.

Valoare bunurilor ridicate se estimează la peste un milion de lei. Agentul economic urmează să fie cercetat conform Codului penal.

Autoritățile moldovene spun că pe teritoriul Afganistanului, unde talibanii au răsturnat pe 15 august guvernul sprijinit de Occident, se mai află o aeronavă moldoveană cu echipaj care include cetățeni moldoveni, lucrând pentru o subdiviziune a ONU.

Autoritatea Aeronautică Civilă a R. Moldova a făcut precizările într-un comunicat pe 16 august, în timp ce numeroase țări încearcă să-și evacueze cetățenii din Afganistan, după ce talibanii au preluat controlul la Kabul, iar președintele afgan Ashraf Ghani a fugit în străinătate, scrie europalibera.org.

„Companiile aeriene care erau contractate pentru a opera în Afganistan au fost evacuate. Actualmente, doar o singură aeronava se mai afla pe teritoriul Republicii Afganistan”, se spune în comunicat.

Nu se precizează câte alte aeronave și cetățeni moldoveni au fost evacuați, tipul aeronavei moldovene rămasă în Afganistan, locul aflării ei sau numărul cetățenilor moldoveni membri ai echipajului.

În comunicat, se spune însă că aeronava „așteaptă instrucțiunile părții contractante” în vederea evacuării și că nicio companie aeriană moldoveană care transportă pasageri nu survolează spațiul aerian al Republicii Afganistan

Autoritatea de aviație civilă afgană a recomandat la 16 august companiilor aeriene să evite zborurile comerciale prin spațiul aerian al țării, plecările și sosirile din Afganistan fiind controlate acum exclusiv de militari.

Controlul la aeroportul internațional de la Kabul este exercitat de trupele americane, care sprijină procesul evacuării, aeroportul fiind asaltat de mii de afgani și străini în încercarea de a se refugia de teama instaurării în țară a unui regim islamist dur.

Nu se știe câți cetățeni moldoveni se află actualmente în Afganistan

Nu se știe câți cetățeni moldoveni se află actualmente în Afganistan. Ministerul de Externe a spus la 16 august că nu a primit solicitări de repatriere din Afganistan din partea cetățenilor moldoveni.

„În caz de necesitate, ministerul se va implica plenar în procesul de evacuare a cetățenilor moldoveni prin asigurarea comunicării coordonate prin canale diplomatice cu țări partenere care dispun de o reprezentanță diplomatică la Kabul”, se spune într-un comunicat.

R. Moldova s-a aliniat unei declarații comune susținute de peste 70 de țări prin care se solicită să se permită plecarea cetățenilor afgani și străini care doresc să părăsească Afganistanul, iar aeroporturile și punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, a mai spus ministerul de Externe.

Republica Moldova nu a participat la campania de aproape 20 de ani condusă de Statele Unite în Afganistan, dar companii moldovene au prestat servicii pentru subdiviziuni ale ONU.

În februarie 2019, autoritățile moldovene au anunțat că doi piloți de elicopter moldoveni au fost eliberați în Afganistan, după ce au petrecut în captivitatea talibanilor aproape trei ani și jumătate.

Lionel Buruiană și Mihai Crihan, piloți ai firmei „Valan International Cargo Charter”, au fost capturați de talibani în noiembrie 2015, când elicopterul lor Mi-17 care îndeplinea o misiune civilă de transport de persoane a aterizat forțat în provincia Faryab din nordul Afganistanului. S-a relatat că un al treilea moldovean membru al echipajului ar fi fost ucis.

Talibanii au preluat controlul la Kabul duminică, după ce ofensiva lor s-a accelerat în ultima săptămână, guvernul afgan cedând oraș după oraș, în multe cazuri fără luptă.

Ofensiva talibanilor a fost lansată în luna mai, când Statele Unite au anunțat că încep retragerea trupelor americane și aliate din țară, după aproape două decenii.

În cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă, administratorul ZELB, Marin Ciobanu, a spus că acest lucru va duce la crearea a 5 mii de noi locuri de muncă.

El a subliniat că ZELB negociază în prezent cu 16 companii străine mari, dintre care nouă, în proporție de 99%, vor deschide noi unități de producție în Moldova. Potrivit lui Marin Ciobanu, criza globală cauzată de pandemie a afectat negativ mulți producători europeni din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare și a logisticii, care au afectat negativ producția finală. Prin urmare, mulți regândesc lanțurile de aprovizionare pentru a transfera afacerea din China mai aproape de Uniunea Europeană. În aceste condiții, Moldova, prin zonele economice libere, le-ar putea oferi oportunitatea de a deschide producția în țara noastră. În special, aeroportul Mărculești poate fi atractiv pentru Lufthansa Cargo, care are peste 300 de conexiuni aeriene, transportând încărcături în peste 100 de țări. Datorită faptului că Mărculești, cu o suprafață de 285 de hectare, este inclus în Zona Economică Liberă, Lufthansa Cargo poate crea acolo un punct de transbordare, economisind din cheltuielile pentru combustibil - accizele și TVA nu se aplică pentru rezidenții ZEL. Acest lucru ar putea crea peste 500 de locuri de muncă, precum și ar putea oferi comenzi de servicii pentru Mărculești companiilor locale, scrie infomarket.md.

Vorbind despre sudul Moldovei, Marin Ciobanu a remarcat potențialul de producție al nodului feroviar Barasabeasca, unde ar fi posibilă organizarea producției de componente pentru construcția de vagoane. Această posibilitate a fost deja discutată cu marele producător european Greenbrier.

Vorbind despre capitală, administratorul ZELB a remarcat dorința unei mari corporații, care deține aproape 350 de fabrici în întreaga lume cu o cifră de afaceri de 42 de miliarde de euro, de a deschide două fabrici la periferie sau în suburbia Chișinăului. Locul de producție este determinat de necesitatea recrutării de personal calificat, care este greu de găsit în raioanele Moldovei în numărul necesar pentru corporație.

Administratorul ZELB a numit principala problemă care trebuie rezolvată pentru a atrage investiții și a păstra forța de muncă în Moldova: voința politică cu o abordare sistematică, care, pe de o parte, ar fi atractivă pentru investitori, pe de altă parte, ar asigura formarea unei forțe de muncă calificate: „Dezvoltarea economiei trebuie să meargă în paralel cu educația, deci trebuie să fie o conlucrare comună între Ministerul Economiei și Ministerul Educației ca să-și sincronizeze procesele, astfel încât cererea de pe piața muncii să dicteze oferta educațională”, - a menționat Marin Ciobanu. El a subliniat că Moldova nu este încă pregătită să ofere locuri de muncă cetățenilor care lucrează în străinătate, dar țara are posibilitatea de a păstra populația, ridicând calificările forței de muncă și creând noi locuri de muncă bine plătite.

Ultimele luni au adus o creștere surprinzătoare și inexplicabilă a cererilor de azil în Germania depuse de cetățeni ai Republicii Moldova, scrie publicația Die Welt, citată de g4media.ro. Adevăratele cauze ale creşterii bruşte sunt încă neclare.

La Berlin a crescut neobişnuit de mult numărul celor din fosta republică sovietică Moldova care solicită azil. Joi, Oficiului landului privind probleme legate de transfugi (LAF) a precizat că „în urmă cu peste o lună aveam sentimentul că undeva s-a întâmplat ceva cu un comutator şi dintr-odată vin mai multe persoane”. Niciodată nu au mai sosit la Berlin atâţia transfugi din Republica Moldova ca acum.

Potrivit LAF, în iulie au sosit la Berlin în total 60 de transfugi, 60% dintre aceștia din Republica Moldova. „Numărul lor este surprinzător de mare şi depăşeşte posiblităţile noastre”, a menţionat preşedintele oficiului, Alexander Strassmeier. În privinţa cauzelor, deocamdată nu există decât speculaţii. Se presupune că sărăcia din Republica Moldova ar fi atât de mare, încât serviciile existente la Berlin au un efect atrăgător.

În cei cinci ani dintre august 2016 şi iulie 2021, LAF a declarat că a primit în total 4.582 transfugi din Republica Moldova. Astfel, Republica Moldova se află, după Siria, pe locul secund la Berlin privind ţările de origine. De regulă aceste persoane nu obţin azil, deoarece sunt considerate de fapt nişte transfugi economici.

Mulţi dintre azilanţii moldoveni au mai fost la Berlin şi au avut parte de unul sau mai multe contracte refuzate – a spus Strassmeier. Dar oamenii au fost cazaţi la fel ca şi ceilalţi care au solicitat azil.