Scandal in Republica Moldova dupa ce un microbuz cu suporteri din Scotia a intrat pe teritoriul tarii fara a fi verificati de politistii de frontiera. Evenimentul a avur loc joi seara, la punctul de trecere a frontierei Leuseni.

Conform Deschide.MD, este vorba despre un microbuz de model Volkswagen, cu placute de inmatriculare din Romania B 311 MOS. Microbuzul ar fi trecut prin segmentul unde se verifica vehiculele care transporta marfuri si s-a deplasat nestingherit mai departe, iar politistii de frontiera l-ar fi observat prea tarziu, scrie aktual24.ro.

Acestia l-au somat sa se opreasca, dar acesta nu s-a conformat si si-a continuat deplasarea.

Politia de Frontiera (IGPF) a anuntat vineri ca la punctul de trecere a frontierei Leuseni se fac in prezent lucrari de reparatie, astfel incat calatorilor „le este greu sa se orienteze”.

„Astfel, la intrarea punctul de trecere conducatorul auto a pozitionat microbuzul pe directia dedicata transportului marfar, fara a stopa la linia de control. Ulterior, a parasit teritoriul punctului de trecere, cu deplasarea spre interiorul tarii”, se mentioneaza Politia de Frontiera intr-un comunicat.

„In prezent se intreprind un sir de masuri privind identificarea microbuzului si depistarea persoanelor”, a adaugat IGPF.

Suporterii au venit la Chisinau pentru a urmari meciul care se joaca vineri seara, pe stadionul Zimbru, intre nationalele de fotbal ale Republicii Moldova si Scotiei, in cadrul Campionatului Mondial 2022.

Statul Republica Moldova acordă prea puține resurse financiare și umane diplomației economice, împărțită inegal între Ministerul Economiei, cel al afacerilor externe și integrării europene și Agenția pentru Investiții. Constatătirle se conțin în studiul IPRE „Cum relansăm diplomația economică a Republicii Moldova?”, relatează IPN.

În consecință, „diplomația economică în țara noastră este un domeniu cu un potențial încă nevalorificat, în special din cauza lipsei îndelungate a voinței politice, dar și a unor probleme sistemice care s-au agravat în ultimii ani, precum lipsa forței de muncă, dictată de exodul populației. Alte cauze țin de interacțiunea, comunicarea și coordonarea deficitară între instituțiile-cheie.”

Deși țara are la îndemână diverse strategii scrise, iar între MAEIE, Ministerul Economiei și Agenția de Investiții a fost încheiat  un memorandum, lipsește o abordare strategică a problemei. Autoarea Elena Varta, fostă angajată a MAEIE, aduce exemple de deficiențe în procesul de luare a deciziilor. Moldova nu are birouri comercial-economice la Praga sau Sofia, cu toate că ponderea exporturilor în Republica Cehă (primul trimestru 2021 – 2,9%, în anul 2020 – 3,2%) a fost similară celei din Ucraina (primul trimestru 2021 – 2,8%).

Deși în Emiratele Arabe Unite e instituit un birou comercial-economic, funcția nu este acoperită de mai bine de trei ani. Este un fapt surprinzător, dat fiind că în nota de argumentare elaborată pentru a motiva necesitatea deschiderii Ambasadei și a Consulatului General sunt enumerate considerente de ordin economic: „valorificarea mai deplină a potențialului enorm al acestei zone geografice din punct de vedere economic și investițional” și asigurarea „dialogului direct cu reprezentanții comunității oamenilor de afaceri EAU interesați de Republica Moldova”.

IPRE consideră că „pentru a îmbunătăți performanțele în domeniul diplomației economice, vor fi necesare intervenții de natură diferită:  majorarea alocărilor din buget; adoptarea și actualizarea mai multor documente; delimitarea clară a atribuțiilor ce revin fiecărei instituții cu rol cheie; stabilirea unor obiective imediate, pe termen mediu și lung, dar și a criteriilor de performanță.

Republica Moldova are nevoie de o nouă viziune pe termen lung asupra diplomației economice, conchide studiul, prin actualizarea mecanismului existent, care să vizeze în special cadrul instituțional, funcțional și bugetar, luând la baza cele mai bune practici din afară, precum cele ale Estoniei, Cehiei, Letoniei sau Olandei. Totodată, în contextul economic actual, având în vedere constrângerile bugetare existente, pentru perioada imediat următoare sunt necesare intervenții pe termen scurt care nu necesită investiții sau eforturi considerabile.

Chiar şi compensate, noile facturi la gaze vor "arde" buzunarele moldovenilor. Gospodăriile cu încălzire autonomă, cele mai afectate

Noile facturi la gaze, deşi parţial compensate, vor arde destul de tare buzunarele moldovenilor. Cele mai afectate vor fi gospodăriile cu încălzire autonomă, ale căror cheltuieli se vor dubla, în timp ce pentru energia termică centralizată factura va fi cu aproape 20 la sută mai mult, scrie publika.md.

Pentru încălzirea unui apartament de 60 de metri pătraţi este nevoie de circa 300 de metri cubi de gaz lunar. Anul trecut, factura era de aproape 1400 de lei. Cu noul tarif, iarna aceasta, factura va fi mult mai mare.

Pentru fiecare din primii 50 de metri cubi de gaz vom achita 6 lei şi 80 de bani, iar pentru următorii 100 de metri cubi, 7 lei şi 90 de bani. Guvernul compensează preţul până la 150 de metri cubi de gaz. Ce depăşeşte acest volum îl vom plăti cu 11 lei şi 8 bani metrul cub, tariful aprobat de ANRE. Factura lunară ajunge astfel la aproape 2800 de lei,dublu faţă de iarna trecută.

Cei racordaţi la sistemul centralizat de încălzire vor fi mai puţin afectaţi.

Dacă tariful pentru o gigacalorie va creşte cu peste 40 la sută, aşa cum prognozează ANRE, preţul final va fi de aproape 1700 de lei, faţă de 1121 de lei în prezent, adică aproape 600 de lei în plus. Guvernul a anunţat că va compensa două treimi din creşterea tarifului, dar nu mai mult de 450 de lei pe lună, pentru o gigacalorie. Concret, e vorba de 66% din creştere, adică 396 de lei. Un apartament de două camere consumă în medie 1,2 gigacalorii lunar. Un calcul simplu arată că noua factură va fi de aproximativ 1640 de lei, cu circa 300 de lei mai mare decât iarna trecută.

Expertul economic Veaceslav Ioniţă remarcă faptul că pentru prima oară, energia termică centralizată va fi mai ieftină decât cea autonomă.

"Ani de zile am trăit o absurditate în Chişinău legat de sistemul cu talpele în sus, iraţional şi ilogic. Încălzirea autonomă întotdeauna trebuie să fie mai scumpă şi trebuie să fie un lux. Sper foarte mult că inclusiv şi prin această politică tarifară noi vom ajunge la aceea ca încălzirea centralizată să fie cum e şi normal să fie mai ieftină decât cea autonomă. Agentul termic centralizat procurat e cu 30, 40 de procente decât cel produs pe gazul din reţea", a declarat Veaceslav Ioniţă.

Guvernul a anunţat că va compensa parţial costul facturii la gazele naturale pentru 746 de mii de gospodării şi cel al facturii pentru încălzire centralizată pentru 222 de mii de familii. În plus, peste 300 de mii de familii devaforizate vor primi ajutor pentru perioada rece de 700 de lei lunar. Suma totală alocată de la buget este de 1,6 miliarde de lei.

Cetățenii Republicii Moldova vor achita din noiembrie pentru gaz dublu față de România sau Ungaria.

Potrivit unei analize prezentate recent de către expertul economic Veaceslav Ioniță, dacă pînă în octombrie, cînd tariful la gaz în țara noastră era de 4,23 lei/m3, noi achitam aproape că cel mai mic preț din Europa, din noiembrie însă, Moldova a ajuns la prețul mediu din Uniunea Europeană, transmite Noi.md.

Astfel, din 1 noiembrie cetățenii Republicii Moldova vor achita pentru un metru cub de gaz 11 lei și 8 bani, de două ori mai mult decît românii, care achită 5,51 lei sau Ungaria - 5,34 lei. Moldovenii vor plăti mai mult și decît cetățenii din Polonia, unde un metru cub de gaz costă 6,54 lei, sau cei din Sloveni, care achită 9,51 lei.

Ţara noastră riscă să rămână fără păduri, în următorii 20 de ani. Ultimele date statistice arată că în Moldova defrişările sunt în creştere, în vreme ce sădirile de puieţi se menţin la aproximativ acelaşi nivel.

Ioana Constantin propune 2 soluții ce vizează ameliorarea crizei forței de muncă

În contextul în care Ministerul Muncii a dublat necesarul de muncitori străini pentru 2022, în comparație cu anul acesta, românii preferând să își găsească un job în străinătate, vicepreședinta PMP (Partidul Mișcarea Populară) Ioana Constantin, fost secretar de stat în ministerul de resort, a propus 2 soluții, care constau în sprijinirea continuă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, respectiv ușurarea accesului pe piața forței de muncă pentru lucrătorii din R. Moldova care nu au cetățenie română, scrie podul.ro. 

"100.000 de muncitori din state non-UE - aceasta este propunerea Ministerului Muncii pentru anul 2022. Anul acesta, contingentul a fost dublat. Vorbim, în principal, despre domenii precum construcții, panificație, transporturi, dar și domeniul hotelier. În realitate, piața forței de muncă din România arată un paradox: angajatorii nu găsesc forță de muncă, dar mulți români se plâng că nu își găsesc locuri de muncă sau că sunt prea mici salariile. În vreme ce România trimite forță de muncă în toată Europa, aducem lucrători din Vietnam, Nepal, Filipine etc.

. România trebuie să acorde sprijin continuu mediului de afaceri, în principal IMM-urilor care și la nivelul UE generează peste 65% din locurile de muncă, iar creșterea salariilor și creșterea calității vieții trebuie să fie continuu prioritate.  

2. România trebuie să își concentreze eforturile spre a ușura accesul pe piața forței de muncă pentru lucrătorii din R. Moldova care nu au cetățenie română, înainte de lucrătorii din zone precum Vietnam, Filipine, Sri Lanka etc. Am lăsat un astfel de proiect în Ministerul Muncii, un Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova pentru reglementarea și organizarea circulației forței de muncă între România și Republica Moldova, acord care trebuie dus la capăt", a scris Ioana Constantin pe Facebook. 

Ministerul Muncii a propus, pentru anul 2022, un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţă, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcţiilor de clădiri, de drumuri, în restaurante, transporturi rutiere, hoteluri şi panificaţie. 

La 17 ani, Andreea Bostanica este considerată „regina TikTok-ului românesc”, adolescenta având aproximativ 3 milioane de urmăritori pe celebra rețea de socializare. Recent, tânăra și-a făcut mama celebră în clipurile postate în mediul online.

Andreea Bostanica este una dintre cele mai cunoscute vloggerițe din România. La numai 17 ani, adolescenta are lumea virtuală la picioare, cu 550 de mii de abonați pe Youtube, 639 de mii de fani pe Instagra și peste 2,9 milioane de urmăritori pe TikTok, scrie playtech.ro.

Tânăra este născut în Chișinău, Moldova, acolo unde și-a început cariera de vloggeriță în anul 2017. De-a lungul timpului, creatoarea de conținut a lansat videoclipul piesei „Dă Play”, un succes fulminant de aproximativ 4,8 milioane de vizualizări, piesa „BFF”, care are peste 3,4 milioane, „Swipe Up” cu 3 milioane de views și „Uit de noi” aproximativ 1,2 milioane.

Andreea Bostanica se bucură de popularitate în mediul online, iar piesele sale sunt inspirate din viața reală, spune ea.

„Fac asta de ceva timp. Fac vlog, TikTok și Instagram de peste 3 ani. Am început de mic copil, pur și simplu eram și eu curioasă să pun ceva pe internet. Totul a început așa de curiozitate. Cred că cel mai important este să-ți placă ție asta cu adevărat, să nu faci asta pentru vizualizări, pentru că eu nu fac asta niciodată.

Adolescenta de 17 ani are parte de tot sprijinul din partea părinților săi, în special al mamei sale, care o ajută la filmări, ba chiar apare și ea în anumite clipuri alături de celebra ei fiică. Mama Andreei Bostanica arată fenomenal, iar cele două par a fi surori.

Cu părinții chiar am avut mare noroc pentru că mama mă filmează pentru TikTok și mama se filmează cu mine în TikTok-uri. Un pic uneori o oblig. E un pic mai neobișnuită cu TikTok-urile, cu vlogurile, noi demult deja filmam împreună.”, declara Andreea Bostanica la începutul anului 2021, în emisiunea O seară perfectă de la PRO TV.

Cum le răspunde Andreea Bostanica haterilor din mediul online

Deși este una dintre cele mai apreciate vloggerițe din România, Andreea Bostanica spune că există și mulți internauți care o critică pe rețelele de socializare.

Adolescenta a declarat că piesa „Diamantul” este dedicată atât fanilor săi, cât și acelor persoane care nu o agrează foarte tare. Videoclipul devenit viral pe TikTok vorbește despre succesul influencerilor și vloggerilor în mediul online.

„În urmă mai multor comentarii de hate pe care le-am primit pe TikTok am decis împreună cu echipa mea să facem o piesă pe care să le-o dedicăm atât fanilor, cât și haterilor, dar care să aibă un mesaj serios transmis într-o formă fresh, puțin mai funny, pe caterincă exact pe vibeul care mă caracterizează, cum mi-am obișnuit și publicul urmăritor, fiindcă de problema asta cu bullyingul din online se lovește orice adolescent sau persoană publică prezența pe social media.” a declarat Andreea Bostanica.

Semnele care indică necesitatea unui control oftalmologic și a ochelarilor de vedere pot fi înșelătoare, în sensul că oamenii le pun adesea pe seama oboselii sau a timpului îndelungat petrecut în fața ecranelor, astfel că ajung târziu la medic.

Există mai multe semne ce pot indica o problemă oftalmologică și nu ar trebui ignorate sub nicio formă, scrie ziare.com.

Vederea încețoșată

Este normal ca după o zi obositoare, petrecută predominant în fața unui ecran, să aveți vederea încețoșată. Totuși, este și un semn comun al afecțiunilor oculare. Adesea este însoțită de probleme de focalizare și prin uscăciunea ochilor. Dacă persistă mai mult ar trebui să consultați un medic.

Dificultăți la citit

Calitatea vederii este afectată pe măsură ce înaintăm în vârstă. Afecțiunea se numește prezbiopie și este caracterizată prin capacitatea redusă de a vedea de aproape. Aceasta poate apărea când citim, scriem, sau ne uităm la ecranul telefonului. În plus, apare tendința de a îndepărta obiectele și de a miji ochii.

Prezbiopia necesită ochelari pentru citit, iar dioptriile se schimbă mai des până la vârsta de 50 de ani. Mai apoi, afecțiunea se dezvoltă mai lent și nu va exista nevoia de a schimba lentilele prea des.

Ochi obosiți

Atunci când am avut o zi obositoare, dar avem și o afecțiune oculară, ochii depun mai mult efort pentru a focaliza. Apare nevoia constantă de a freca pleoapele cu degetele, disconfort și uscăciune.

Dacă simptomele nu dispar și disconfortul persistă, ar putea să fie mai mult decât oboseala cotidiană. Miopia este afecțiunea care duce la probleme în distingerea obiectelor aflate la distanță. Aceasta nu se tratează, dar poate fi ținută sub control cu ajutorul ochelarilor de vedere.

Vedere dublă sau aureole în jurul luminilor

Dificultățile în a vedea clar pe timpul nopții, vederea dublă a obiectelor și luminilor, sau observarea unor aureole în jurul luminilor, cum ar fi cele de la semafor, indică o problemă. Sunt comune în cazul afecțiunilor precum astigmatismul, miopia sau prezbiopia în cazul persoanelor care nu poartă ochelari de vedere.

Dureri de cap

Când suferiți de o afecțiune oculară și nu o tratați, ochii depun un efort mai mare, iar în timp apar migrenele. Pentru că durerile de cap apar frecvent din multe motive, este un simptom adesea ignorat. Totuși, ele nu vor dispărea decât după ce veți începe să purtați ochelarii de vedere potriviți.

Ca Moldova să aibă aceeași monedă și să adere la uniunea vamală a UE e următorul pas logic după DCFTA...

Moldova e guvernată de un președinte pro-european, Maia Sandu, din decembrie 2020 și de un guvern pro-european, condus de prim-ministra Natalia Gavrilița, din iulie 2021, așa că puteți fi scuzați să credeți că decidenții europeni au salutat ambițiile pro-europene ale acestui stat mic cu o populație de circa 2,5 milioane, cuprins între statul-membru UE și NATO România, la vest, și Ucraina, care aspiră și ea să devină membră UE și NATO, la est.

Momentan neutră, Moldova își dorește în mod clar să devină membră UE, devenind parte a trio-ului de accedere UE la Batumi, Georgia, în iulie 2021, în prezența președintelui Consiliului UE, Charles Michel. La sfârșitul lui septembrie 2021, reprezentanții noului guvern condus de proaspăta prim-ministră, dar și de foarte experimentatul vicepremier și ministru de externe, Nicu Popescu, au efectuat o vizită la Bruxelles pentru a discuta în ce mod primirea călduroasă de către elitele europeane pe Twitter a veștii despre un nou guvern pro-european poate fi tradusă în planuri concrete de viitor în sânul UE pentru Moldova.

Trebuie să reamintim că aceasta e a treia oară când Moldova se întoarce cu fața spre occident, spre surpriza noastră, și după ce am pierdut Moldova de două ori grupurilor pro-ruse, ne pomenim iarăși paralizați și fără un viitor european concret de oferit Republicii Moldova. Dacă pierdem Moldova și a treia oară în anii 2020’, ce calificativ politicos să găsim pentru o astfel de performanță? Ei bine, Moldova europeană nu e pierdută, așa că ce-ar fi să câștigăm într-un mod durabil de data aceasta?

Statutul de candidat potențial pentru Moldova e blocat de lobby-ul de conciliere rusesc

Kosovo și Bosnia sunt state potențial candidate la aderare în UE, ceea ce presupune și finanțare importantă prin Instrumentul pentru Asistență de Preaderare, însă Moldovei i se refuză acest statut și finanțarea respectivă, ea fiind relegată în așa-numitul și eșuatul Parteneriat Estic. Sigur, acordul de liber-schimb DCFTA e similar în ceea ce privește conținutul și cadrul regulator cu aderarea la UE, dar prietenii Rusiei la Bruxelles, Paris și Haga nu-i permit fostei republici sovietice să se bucure de perspectiva aderării.

Fostele republici sovietice Estonia, Lituania și Letonia, pierdute Uniunii Europene și NATO și fiind acum membre ale zonei euro, sunt deja o pierdere destul de mare pentru mândria rușilor. Astfel că Moldova, furată de tancurile lui Stalin în iunie 1940 și făcută parte a Uniunii Sovietice în urma pactului sovieto-nazist Molotov-Ribbentrop, e acum sacrificată, dacă vreți, de membrii occidentali ai UE de dragul accesului către CO2 poluant și ieftin din Rusia. Ei bine, am pierdut Moldova și acum ce facem, ne lăsăm bătuți?

Moldova, fă ca Muntenegru și adoptă euro unilateral

Intrarea nepoftită în cadrul instituțional european prin adoptarea monedei europene nu e permisă, dar o Uniune Europeană lipsită acum de unitate e improbabil s-o regăsească pentru a sancționa o țară cu aspirații pro-europene dacă aceasta ar încălca regulile UE și ar adopta moneda europeană, cu ajutorul Estoniei, Lituaniei și Letoniei, acum la început de mandat al președintei Sandu.

Bineînțeles, UE ar putea totuși îngeța finanțarea subțirică de care beneficiază acum Moldova și ar putea renunța la reuniunea Parteneriatului Estic din decembrie, acolo unde Moldova e nevoită să stea alături de Belarus, care se îndreaptă înspre un Anschluss cu Rusia, dar și alături de Armenia, țară membră a Uniunii Eurasiatice și a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, anti-NATO.

Bineînțeles, UE ar putea ciripi că Moldova i-a luat moneda fără voie, dar țările sunt libere să aleagă ce monede să le propună cetățenilor. Kosovo și Muntenegru folosesc euro. El Salvador, Ecuador și Panama folosesc dolarul american, așa că, de ce nu? O bună parte din moldoveni deja locuiesc în UE, Moldova este pe deplin integrată în sistemul de comerț al UE mulțumită DCFTA, majoritatea investițiilor vin din zona euro, viitorul este în UE, așa că, de ce nu?

România trebuie să adere la zona euro împreună cu Croația și Bulgaria până în 2024

România a demonstrat performanțe economice remarcabile de la aderarea la UE în 2007, alimentate de un impozit cu cotă fixă de 16%, de curând un impozit pe venit de 10%. O economie înfloritoare, cu nivel scăzut al datoriilor, fiind un magnet global pentru investiții străine directe și devenind acum un centru de putere al industriei auto în Europa de est.

Din păcate, în plan politic, faza socialistă din 2012-2020 a fost o tragedie a corupției. Noul guvern pro-european urma să ducă România în zona euro împreună cu Bulgaria și Croația, dar o combinație de lipsă de curaj și înțelepciune la București, Bruxelles și Frankfurt a dus la nefericita decizie ca aderarea să fie amânată pentru 2028.

Că o Uniune Europeană confuză a acceptat o astfel de decizie demonstrează ce e în neregulă la Bruxelles acum. Amânarea și lăsarea pe mâine e mereu preferată acțiunii unite, astfel UE își pierde treptat autoritatea, nefiind luată în serios de oponenții noștri din Rusia și China și nici măcar de aliații noștri de la Washington și Londra.

PIB-ul României ar fi adăugat o pondere de 290 de miliarde de dolari zonei euro și ar fi arătat că UE e funcțională și că poate uni economiile europene în cadrul instituțiilor noastre comune. Vorbele despre un rol global pentru euro, în timp ce aderarea României e amânată, sunt goale și nu sunt luate în serios nicăieri. Trebuie să ne facem temele mai întâi și să unim Europa de Est înainte de a pretinde țanțoș un rol geostrategic pentru UE. Așadar, de ce contează ca Moldova să intre, fie și nepoftită, în zona euro?

România aderă la zona euro în 2024 și o ia și pe Moldova

Ca Moldova să aibă aceeași monedă și să adere la uniunea vamală a UE e următorul pas logic după DCFTA și ar uni Moldova cu România, economic, nu politic, bineînțeles. Sărăcită și la periferie acum, o Moldovă care s-ar integra pe deplin în economia UE și cea a României ar putea atinge nivelul de prosperitate al României către sfârșitul acestui deceniu, iar odată cu asta, va deveni mult mai ușor să pledezi și pentru statutul de membru la sfârșitul deceniului.

Alegerea e clară: euro în Moldova vs. rubla transnistreană

Rusia a subvenționat Transnistria de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace și asta nu pare să aibă un sfârșit. Acest fapt blochează progresul către UE și NATO și reprezintă o povară majoră pentru Moldova.

Adoptarea monedei euro și lansarea Moldovei pe o nouă traiectorie de prosperitate, în timp ce rubla va continua să se devalorizeze, este cea mai bună strategie pentru reintegrarea pașnică a Transnistriei, mai întâi a poporului și apoi a reintegrării politice depline. Odată ce diferența de prosperitate dintre Moldova europeană, bazată pe euro pe de o parte, și Transnistria, cu rublele sale pe de alta, va deveni semnificativă, oamenii fie vor părăsi Transnistria, fie costurile de păstrare a acestora vor crește semnificativ, atingând cote nesustenabile, așa cum s-a întâmplat în Germania de Est la sfârșitul anilor 1980.

Procesul i-ar putea lua Moldovei un deceniu, dar va funcționa la fel de bine ca în Germania de Est. Astfel, euro va deveni instrumentul cu putere magnetică pentru reintegrarea pașnică și benevolă a Transnistriei în cadrul unei Moldove europene.

Este timpul pentru euro, instrumentul revoluționar pentru pace, prosperitate și unitate pentru Moldova!

Gunther Fehlinger este un activist civic și economist austriac ce promovează extinderea Uniunii Eropene. Puteți să-l urmăriți pe Twitter @GunterFehlinger și să-i ascultați podcastul „PaxEuropeana”.

ipn.md

În 2021, avem cea mai mare creștere a consumului din partea populației din ultimii 15 ani. Moldovenii vor consuma, estimativ, cu circa 35-40 de miliarde de lei mai mult decât au consumat, în medie, în anii din urmă. Ultima dată a fost înregistrată o astfel de creștere în 2005-2006, când moldovenii, fiind goniți de sărăcie, au plecat peste hotare, au trimis bani acasă și astfel a pornit euforia consumului.

După, a fost o perioadă liniștită, iar în anul acesta avem din nou o creștere. Des­pre consumul populației vorbește Veaces­lav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, scrie vocea.md.

Expertul susține că cea mai mare parte a consumului moldovenilor este acoperit din importuri. „Atunci când se majorează salariile, pensiile, când se pompează bani în economie sau cresc volumele credite­lor, cel mai des moldovenii merg și procu­ră produse din import. În 2021, legat de comerțul extern, vom bate câteva recorduri, iar primul record va fi legat de creșterea importurilor, care în acest an presupunem că va depăși 7 miliarde de dolari. O creștere de 1,5 miliarde de dolari față de consumul anilor precedenți”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creșterea consumului moldovenilor este determi­nat de câțiva factori, iar primul ar fi trece­rea de la consumul informal la cel formal, adică „contabilizat”. Populația tot mai mult procură din magazine decât din piețe. Alt factor, care a dus la creșterea consu­mului, este „cererea amânată”. Dacă o parte a populației a dorit, anul trecut, să procure mașină, apartament, frigider sau alte bunuri, din cauza restricțiilor pan­demice și a crizei, populația nu a putut face achiziții, a cheltuit mai puțin, iar bani planificați să fie cheltuiți anul trecut sunt cheltuiți în acest an.

Din păcate, consumul mare nu duce la creșterea economiei

Următorul factor, menționează expertul, este ieșirea din criză și restabilirea consu­mului de dinainte. Oamenii s-au obișnuit cu starea de pandemie și s-au reîntors la con­sumul tradițional. Un ultim factor, spune Veaceslav Ioniță, este creșterea prețurilor. Este de remarcat faptul că populația nu că ar consuma mai mult, dar plătește mai mult. Spre exemplu, creșterea volumului de consum al produselor petroliere este determinat nu atât de creșterea fizică a consumului, cât de majorarea prețurilor. După același exemplu putem vorbi și de prețurile la produsele alimentare, care în acest an înregistrează creșteri de prețuri pe întregul mapamond, precum și la alte bunuri și servicii.

Vorbind despre sursele de finanțare a consumului, economistul a afirmat că este vorba de creșterea salariilor, de împrumu­turi, remitențe și de utilizarea economi­ilor. Anul trecut și în acest an, în R. Mol­dova are loc o creștere a salariului mediu pe economie, cu circa 1000 de lei, astfel încât cetățenii au mai mulți bani. Toto­dată, în ultimii cinci ani asistăm la o epo­pee a împrumuturilor. Cetățenii, care în mod tradițional, nu prea se împrumutau de la bănci, în ultimii cinci ani au creat o dependență de împrumuturi, care în pri­mele nouă luni ale acestui an, atât în sec­torul bancar, cât și în cel nebancar, au cres­cut cu 6,2 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului acestea, estimativ, vor crește până la 8 miliarde de lei.

Datoriile moldovenilor, 15% din PIB

„Datoriile moldovenilor au ajuns la 32,3 miliarde de lei sau 15% din PIB. Cel mai mult oamenii se împrumută pentru consu­mul curent și pentru ipotecă”, a spus eco­nomistul.

Despre remitențe, analistul economic a menționat că în acest an cel mai probabil volumul acestora va atinge maxima istori­că. În ultimele 12 luni, au ajuns la 1,6 mili­arde de dolari și, cel mai probabil, până la sfârșitul anului vor fi cel puțin 1,7 miliar­de de dolari. „Bani ajung tot mai mulți în țară și ei merg în mare parte la consum”, a spus analistul economic.

Expertul a mai declarat că, din păca­te, pentru moldoveni, consumul mare nu duce la creșterea economiei, a producției sau la satisfacerea necesităților de consum din partea agenților economici, dar duce la creșterea importurilor, iar economia noas­tră devine tot mai fragilă, iar drept rezultat cresc și prețurile.