BNR pune în circulație, din 1 decembrie, o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină, Ecaterina Teodoroiu.

”Începând cu data de 1 decembrie 2021, Banca Naţională a României va pune în circulaţie o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Noua bancnotă va fi prezentată publicului vineri, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu. Se răspunde astfel interesului public legitim, care a găsit o largă susținere la nivelul societății, susținându-se consolidarea egalității de gen și a rolului major al personalităților feminine în istoria și societatea românească”, anunță BNR, scrie money.ro.

Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm și culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brândușe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociației Cercetașii României.

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărășești, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin.

„În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă – unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar. (…) Punerea în circulație a bancnotei cu valoarea nominală de 20 lei se va face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași şi Timiș ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului”, potrivit comunicatului de presă transmis de BNR.

Totodată, începând cu 1 decembrie 2021, Banca Națională va lansa în circuitul numismatic replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Națională a României în anul 1881. Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 30.000 bucăți. Prețul de vânzare al replicii pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Națională a României în anul 1881 este de 100,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.

Parlamentarul a menționat că guvernanții vor motiva decizia de a lichida aceste instituții prin numărul mic de elevi și politica de finanțare în funcție de numărul de copii.

”În 7 ani de cînd finanțarea se face în bază de cost standard per elev instituțiile de învățămînt se reorganizează și se optimizează, așa numesc cei din domeniu acest proces. De fapt, se închid pe un cap. La moment, aproximativ 200 de instituții de învățămînt se confruntă cu probleme de finanțare și, cel mai probabil, după Anul Nou vor fi reorganizate și optimizate, adică lichidate”, a spus deputatul Diana Caraman.

Caraman a declarat că în tot acest proces Ministerul Educației încearcă să dea vina pe autoritățile locale și evită să vorbească despre cadrul normativ care pune pe primul loc aspectul financiar în această problemă.

”Ministerul nu spune nimic despre faptul că normele legale interzic expres autorităților locale să folosească banii din componența raională pentru acoperirea deficitului bugetar a gimnaziului cu un număr mai mic de 91 de elevi și a școlilor primare cu mai puțin de 41 de elevi”, a menționat Caraman.

Deputatul BCS a atras atenția că odată cu închiderea școlilor, localitățile pierd orice șansă la o dezvoltare durabilă, transmite Noi.md cu referre la a-tv.md.

”Nicio familie tînără nu va dori să se stabilească cu traiul și să muncească în aceste sate, dar această situație se pare că nu-i prea deranjează pe cei din Guvern”, a spus parlamentarul.

noi.md

Pentru zeci de mii de londonezi, cumpărarea unei case în capitala britanică va rămâne doar un vis. Ca în multe alte orașe mari, prețurile au luat-o razna, iar cel mai bun exemplu în această direcție este o „ofertă” recent apărută pe piață.

O proprietate care nu are nici măcar 20 de metri patrați tocmai a fost scoasă la vânzare pe Stewart's Grove, cartierul Chelsea. Însă poate fi numită cu greu casă, deși ea este structurată astfel.

În anunțul de vânzare, proprietatea a fost denumită „Sală de recepție”, potrivit My London.

Un londonez care ar plănui să se mute în această „casă” află din anunț că are la dispoziție o cameră care poate fi dormitor și sufragerie în același timp și „facilități” de bucătărie și toaletă. Încăperea are 5/ 3,8 metri, cam cât un garaj auto, scrie digi24.ro.

„Casa” nu are grădină în față sau în spate, iar intrarea în interior se face direct de pe trotuar.

De asemenea, potențialii cumpărători află că proprietatea „are nevoie de renovare”.

Toate aceste „facilități” pot fi achiziționate cu suma de 395.000 de lire sterline, adică peste 460.000 de euro. Cu același preț a fost pus la vânzare și un „mini-castel” în stil Art Deco, în Franța, cu suprafață locuibilă de aproape 200 mp și un teren de aproape 2 hectare.

Cafeaua și ceaiul, băute în cantități moderate, pot avea efecte surprinzător de bune asupra sănătății. Este concluzia care reiese din cel mai recent studiu. Potrivit noilor cercetări, cei care au spus că beau zilnic o cantitate „moderată” de cafea și/sau ceai au avut mai puține șanse de a fi diagnosticați cu accident vascular cerebral și demență, relatează Gizmodo.

Efecte benefice asupra organismului. Ce s-a aflat despre cele mai consumate băuturi

Noile cercetări sugerează că obiceiul de a bea ceai sau cafea ar putea ajuta creierul să rămână în formă. Studiul a constatat că adulții în vârstă din Marea Britanie, care au băut în mod regulat cafea și/sau ceai, au avut mai puține șanse de a suferi un accident vascular cerebral și demență pe o perioadă de 11 ani, decât cei care nu au băut deloc.

Deși aceste descoperiri nu pot confirma o legătură cauză-efect, sunt cele mai recente care indică faptul că obiceiul de bea cafea sau ceai poate avea unele beneficii pentru sănătate, scrie capital.ro referitor la Gizmodo.

Risc cu 28% mai mic de demență și un risc cu 32% mai mic de accident vascular cerebral

În diferite grupuri de subiecți analizați, cei care au spus că au băut două până la trei căni de cafea pe zi, trei până la cinci căni de ceai pe zi sau o combinație de patru până la șase căni de cafea și ceai au avut cele mai puține șanse de a dezvolta fie demență, fie accident vascular cerebral.

În comparație cu cei care nu au consumat deloc, acești indivizi au avut un risc cu 28% mai mic de demență și un risc cu 32% mai mic de accident vascular cerebral. Și alte studii anterioare au descoperit o relație între consumul de ceai și cafea și riscul mai scăzut de accident vascular cerebral/demență.

Orice modalitate de a nu mai suferi de astfel de boli ar fi un avantaj

Demența este o pierdere progresivă și incurabilă a funcției cognitive, care devine mai frecventă pe măsură ce îmbătrânim. Accidentele vasculare cerebrale, care au loc atunci când fluxul de sânge în creier este întrerupt, reprezintă aproximativ 10% din decesele la nivel global în fiecare an. Supraviețuitorii accidentului vascular cerebral pot rămâne cu o serie de sechele persistente, inclusiv cu demență. De aceea, orice modalitate de a reduce șansele să suferim de astfel de boli ar fi un avantaj.

Consumul regulat de cafea este legat de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare

Deși ceaiul este considerat o băutură benefică pentru organism, cafeaua rămâne în unele studii controversată. În ultimul timp, a devenit clar că nici cafeaua nu trebuie demonizată și că poate avea efecte benefice. Studii recente au sugerat că un consum regulat de cafea este legat de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și chiar de deces. Dar, potrivit autorilor acestui nou studiu publicat în PLOS Medicine, beneficiile pe care cafeaua și ceaiul le pot aduce în reducerea riscului de accident vascular cerebral și demență mai trebuie analizate.

Semnătura electronică este viitorul, deja ancorat în realitatea digitală de astăzi.  Accelerată fiind de pandemie, este vital ca cetățenii și întreprinderile să poată face schimb electronic de documente verificate semnate pentru a economisi timp în loc să trimită copii pe suport de hârtie. Cu toate acestea, pentru ca această soluție digitală să fie un adevărat facilitator al economiei digitale internaționale, semnătura electronică (e-Semnătura) ar trebui să funcționeze și la nivel transfrontalier pentru a putea interacționa cu alte e-Semnături din regiunea Parteneriatului Estic și din UE.

Un prim pas în această direcție a fost făcut cu proiectul pilot e-Semnătura al EU4Digital întru recunoașterea reciprocă a e-Semnăturilor între Republica Moldova, Ucraina și Estonia, un proiect implementat de Programul EU4Digital, scrie euneighbourseast.eu.

Ce înseamnă e-Semnătura?

O e-Semnătură calificată și alte servicii digitale de încredere oferă oportunitatea de o semna și a face schimb ușor de documente electronice. Acestea oferă utilizatorilor posibilitatea de a se baza pe semnături electronice verificate, în loc să fie nevoiți să trimită copii pe suport de hârtie ale acordurilor importante pentru a fi semnate fizic și apoi să aștepte să ajungă înapoi prin poștă.

În Uniunea Europeană, serviciile de asigurare a încrederii digitale, inclusiv e-Semnătura, sunt reglementate de Regulamentul eIDAS. Acest regulament stabilește un cadru unic pentru identificarea electronică (eID), e-Semnături și alte servicii de încredere în cele 27 de state membre ale UE. Cu toate acestea, cadrele tehnologic, organizațional și legislativ diferă între țările partenere din est și față de UE. Aceste diferențe înseamnă că soluțiile digitale nu sunt neapărat capabile să interacționeze fără probleme la nivel transfrontalier, și aici  intervine proiectul pilot e-Semnătura.

Proiectul pilot e-Semnătura în Moldova, Ucraina și Estonia

Proiectul pilot e-Semnătura a fost lansat în aprilie 2020. Activitatea principală a constat în testarea funcționării e-Semnăturii transfrontaliere în trei țări: două țări partenere din est – Moldova și Ucraina – și o țară UE, Estonia. Țările participante la proiectul pilot au trebuit mai întâi să convină asupra unor principii și formate comune, inclusiv marcarea temporală, mecanismele de validare și componentele de verificare a statutului certificatelor.

„Echipa comună de reprezentanți ai EU4Digital, din Ucraina și Moldova a dezvoltat o soluție operațională transfrontalieră pentru e-Semnătură – semnarea electronică și validarea documentelor au fost pilotate cu succes în mediul apropiat”, a explicat Martynas Daugirdas, Liderul domeniului tematic Încredere și Securitate al Programului EU4Digital.

La prima vedere, principiile comune pot părea simple, dar din punct de vedere practic, implementarea tehnică a necesitat acțiuni coordonate complexe într-un mediu multipartit pentru a permite o soluție transfrontalieră operațională și interoperabilă din punct de vedere tehnic pentru semnătura electronică.

„Lecțiile cheie învățate sunt că chiar și ajustările tehnice minore ale moștenirii ar putea necesita mult mai mult efort decât se aștepta, folosind în schimb soluții existente și dovedite. În pofida provocărilor cu care s-au confruntat, activitățile de pilotare au demonstrat că elementul critic al succesului constă în echipe foarte motivate, cu excelență tehnică dovedită în tehnologii digitale de încredere”, a adăugat Daugirdas.

Proiectul-pilot face parte din Inițiativa EU4Digital a Uniunii Europene, o serie de proiecte care urmăresc să extindă beneficiile Pieței Unice Digitale a UE către țările partenere din est, canalizând sprijinul UE pentru dezvoltarea potențialului economiei și societății digitale.

„Proiectul pilot e-Semnătura este un pas către schimbări majore pentru viitorul digital, cu servicii digitale de încredere recunoscute legal la nivel transfrontalier”, a spus Daugirdas. „Pentru un peisaj mai larg, în cadrul Programului EU4Digital lucrăm la definirea cadrului de interoperabilitate a e-serviciilor transfrontaliere – cadrul care este conceput să dea tonul acțiunilor armonizate în direcția dezvoltării și derulării e-serviciilor interoperabile pentru o viață de o calitate mai bună a cetățenilor și a întreprinderilor dincolo de frontiere.”

e-Semnătura și Moldova

Vorbind cu companiile locale, este clar că e-Semnăturile transfrontaliere ar aduce multă valoare întreprinderilor care activează la nivel transfrontalier. De obicei, atunci când întreprinderile din diferite țări convin asupra detaliilor contractuale, încheierea acordului înseamnă trimiterea documentelor prin poștă către cealaltă țară, așteptând ca acestea să fie semnate de către partea străină și apoi așteptând ca documentele să fie trimise înapoi. Efectuarea de operațiuni comerciale transfrontaliere cu semnături aplicate cu pixul pe hârtie blochează acordurile comerciale esențiale, cum ar fi transferurile de fonduri sau încheierea acordurilor transfrontaliere.

Petru Haheu, directorul regional al companiei britanice Amdaris, care are o sucursală la Chișinău, spune că e-Semnăturile transfrontaliere ar oferi numeroase beneficii: „Deoarece angajații noștri se află adesea în locații diferite, aplicarea integrală a e-Semnăturilor ar ajuta companiile să economisească timp și costuri. ”

El enumeră inconveniențele asociate cu modalitățile tradiționale de semnătură pe hârtie: „Trebuie să inviți angajații la birou, să imprimi documentele necesare și să soliciți semnarea, ceea ce necesită mai mult timp și resurse decât e-Semnăturile. De asemenea, trebuie să expediem documentele pe suport de hârtie semnate peste granițe.” Gestionarea documentelor pe suport de hârtie este o povară, spune Petru Haheu: „Trebuie să păstrăm o cameră dedicată documentelor tipărite, ceea ce presupun că este similar cu situația din alte organizații de aici, din Moldova. Cu documentele semnate digital, nu trebuie să păstrăm același stoc fizic, iar oamenii le pot accesa cu câteva clicuri.” e-Semnătura transfrontalieră ar fi un factor cheie pentru eliminarea acestei poveri și pentru a abilita schimbul transfrontalier de documente în formă digitală într-un mod mai rapid, mai ieftin și mai sigur.

Utilizarea semnăturilor electronice în Moldova este deja în creștere: conform Agenției de Guvernare Electronică, peste 2 milioane de semnături electronice sunt aplicate lunar folosind semnăturile digitale emise de autoritățile moldovenești. Statisticile arată că semnăturile electronice, cum ar fi USB Token, au fost folosite de peste 8 milioane de ori în prima jumătate a anului 2020 și de peste 10 milioane de ori în prima jumătate a anului 2021; semnătura mobilă de 1.212.871 de ori, respectiv 1.556.673, iar cea obținută prin intermediul buletinului de identitate electronic (ID național) de 35.908 ori și respectiv 34.870 de ori.

Marina Bzovii, directorul executiv al Asociației Naționale a Companiilor TIC, spune că serviciul oferit de autorități este extrem de valoros, dar faptul că acestea sunt recunoscute doar pe teritoriul Moldovei nu oferă multe oportunități de manevrare persoanelor ce au contacte internaționale.

„Avem posibilitatea de a încheia tratate de recunoaștere reciprocă a semnăturilor. Legea este în vigoare din 2014, dar încă nu avem tratate de recunoaștere reciprocă semnate”, a spus Marina Bzovii, adăugând că acțiunile legislative pregătitoare din partea Republicii Moldova sunt în curs de desfășurare pentru a permite recunoașterea reciprocă a serviciilor de încredere cu UE.

Acesta este locul în care e-Semnătura transfrontalieră pilotată de Programul EU4Digital este atât de semnificativă: implementarea acesteia la scară largă ar fi unul dintre factorii cheie care favorizează extinderea beneficiilor pieței unice digitale la Vecinătatea Estică a UE. Pe baza experienței proiectului pilot, Programul EU4Digital a elaborat recomandări practice pentru participanții la proiectul pilot pentru a îmbunătăți gradul de pregătire pentru recunoașterea reciprocă a serviciilor de încredere în regiunea Parteneriatului Estic, în deplină compatibilitate cu standardele UE. Ca atare, aceste constatări nu sunt relevante doar pentru țările pilot, ci și pentru celelalte țări partenere din est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia.

Prin EU4Digital, Uniunea Europeană și-a stabilit obiective ambițioase. După cum spune Martynas Daugirdas, Liderul domeniului tematic Încredere și Securitate al Programului EU4Digital; „Încercăm să stabilim ritmul viitorului digital, în jurul paradigmei digitale conform căreia totul este un serviciu – digital, interoperabil, de încredere și, prin urmare, fără cusur – în țări și peste granițe pentru întreprinderi și cetățeni. Pentru a rămâne realiști în deschiderea drumului, am introdus o serie de activități de pilotare transfrontalieră pentru a avea o dovadă timpurie a conceptelor, pentru a învăța, a împărtăși și a motiva pe toți cei implicați.”

Proiectele pilot ale programului EU4Digital în domeniul serviciilor de încredere digitală urmăresc să demonstreze că într-o societate contemporană a secolului XXI există procese, instrumente și tehnologii care pot permite țărilor să recunoască reciproc serviciile de încredere digitală, favorizând și crescând astfel oportunitățile economiei digitale între ele. Programul EU4Digital așteaptă cu nerăbdare extinderea proiectelor pilot e-Semnătură și în alte țări partenere din est.

Prin dezvoltarea încrederii și securității în economia digitală, UE simplifică tranzacțiile electronice de care au nevoie întreprinderile și cetățenii, le face mai sigure, mai rapide și mai ieftine și sprijină reziliența celei mai importante infrastructuri digitale în sectoare precum telecomunicațiile, energia, transporturile și serviciile bancare.  Acest lucru are ca rezultat o economie mai puternică, mai dinamică și o încredere sporită a consumatorilor.

Un misterios om de afaceri care deţine cetăţenia Republicii Moldova şi desfăşoară activităţi în interesul Rusiei stârneşte preocupări în Africa

Aleksandr Okulov, cetăţean moldovean şi rus, este total necunoscut în statele ale căror paşapoarte le deţine, însă pare să fie un afacerist bine implantat în Africa, inclusiv cu sprijin de la Moscova, după cum relatează Africa Intelligence, scrie adevarul.ro.

Conform sursei citate, Okulov îşi duce afacerile prin intermediul Global Group, care activează în diverse domenii, de la echipamente militare şi sănătate până la agricultură. Unele dintre contractele companiei au fost obţinute în urma unor eforturi ale diplomaţiei ruse, subliniază Africa Intelligence, dând ca exemplu proiecte din Republica Centrafricană.

În Republica Centrafricană, Global Group şi-a făcut loc ca furnizor de medicamente la nivelul întregii ţări. În plus, urmează să deschidă până la sfârşitul anului la Bangui, în capitala ţării, un laborator medical, facilitatea făcând parte dintr-un plan mai amplu al companiei de a deveni un intermediar pe calea aducerii vaccinului anti-COVID-19 Sputnik V în Africa.

Rusia şi-a sporit prezenţa în Republica Centrafricană începând din decembrie 2017, când compania paramilitară Wagner, cunoscută ca armata de mercenari a lui Putin, s-a implicat în lupta pentru putere din această ţară.

În afară de medicină, Global Group este interesată de contracte în domeniul agricol şi în cel minier (fosfat şi bauxită) în alte două ţări, şi anume Guineea-Bissau şi Guineea.

Global Group face parte dintr-o nouă generaţie de companii care testează terenul în Africa şi îl pot pregăti pentru actori economici mai mari, notează Africa Intelligence.

Aleksandr Okulov, fost campion la lupte libere, joacă de asemenea un rol de ambasador şi pentru alte companii ruse în Africa, în special pentru cele din domeniul echipamentelor militare. Ori, la origine, Global Group este un furnizor de uniforme pentru poliţie şi armată. Okulov se află totodată bordul de conducere al International Agency for Sovereign Development, o bancă de investiţii deţinută de Konstantin Malofeev, supranumit oligarhul ortodox, relatează Africa Intelligence.

Săptămâna trecută, miercuri, joi și vineri, Sistemul Național de Transport de gaze a înregistrat intrări pe relația Republica Moldova, punctul nodal Ungheni, confom datelor interactive prezentate zilnic de Transgaz. Au existat intrări către România de circa 400.000 de metri cubi zilnic, timp de 3 zile, într-un moment în care așteptările erau ca fluxurile de gaze să fie pe direcție inversă, dinspre țara noastră către vecini, dat fiind problemele cu care aceștia s-au confruntat în aprovizionarea cu gaze. Totuși aceste importuri s-au făcut săptămâna trecută, timp de doar trei zile, 2 milioane de metri cubi, după care s-au oprit brusc sâmbătă. Nu a mai existat vreun import sau export, niciun flux de gaze prin Ungheni de atunci.

Potrivit unor surse din piață, cele 1,2 milioane de metri cubi importuri reprezintă un împrumut returnat de Republica Moldova. Fără ca să fi existat un anunț oficial, România a împrumutat, la sfârșitul lunii octombrie, gaze – “cam 1 milion de metri cubi”, atunci când Chișinăul era într-un conflict înghețat, la propriu, cu Gazprom. Aceasta pentru că acordul pe termen lung de furnizare gaze expirase, iar un nou acord era incert, fiind divergențe între regimul moldovenesc și Moscova cu privire la noul preț al gazelor și durata contractului de furnizare. Chișinăul a și lansat un apel disperat către România și Ucraina să o ajute cu gaze și, în cazul țării noastre, și cu păcură. Iată ce spunea un ex-deputat din parlamentul moldovean, în 25 octombrie, scrie economedia.ro

„Este necesar să ne adresăm urgent către România cu solicitarea de împrumut a cantităţilor de gaze, suficiente pentru cel puţin o lună, cu care să fie aprovizionat preponderent malul drept al Nistrului…Ucraina, în situaţia actuală economică şi politică, la fel, nu ne poate împrumuta gaz suficient, unica soluţie de bază este România”, arăta Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al Parlamentului de la Chișinău.

Nu a existat niciun răspuns al vreunui oficial de la București privind vreun ajutor în gaze pentru Moldova, deși ministrul Energiei Virgil Popescu a menționat că țara noastră va putea ajuta cu păcură. Totuși, România nu a rămas surdă la strigătul de ajutor al Moldovei. Discret, 1 milion de metri cubi au fost pompați pe sub Prut. “Transgaz a făcut-o, cu gaze proprii, gaze tehnice din sistem. Acum (vineri 12 noiembrie – n.r.) , moldovenii au întors gazele. Complicat de spus care a fost suportul contractual pentru un astfel de împrumut, dar cert e că frații noștri de peste Prut ne-au cerut ajutor, iar noi i l-am acordat”, spun sursele citate.

Contractul pentru tranzitare și furnizare a gazelor naturale dintre Gazprom și Moldovagaz a expirat pe 30 septembrie 2021. Gazprom a anunțat că va suspenda livrările de gaze naturale către Republica Moldova de la 1 decembrie 2021, în caz de neplată a datoriilor de 709 milioane de dolari. Spre sfârșitul lunii octombrie, Chișinăul a declarat stare de urgență în Republica Moldova pe gaze, încercând, pe lângă negocierile cu Gazprom, tot felul de variante alternative de a se aproviziona cu această resursă.

Într-un final, la o lună distanță, după negocieri îndelungate, pe 29 octombrie, la Sankt Petersburg s-au încheiat negocierile dintre șeful Gazprom, Alexei Miller, vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu și șeful Moldovagaz Vadim Ceban. În urma negocierilor, Gazprom și Moldovagaz au prelungit contractul de furnizare a gazului rusesc către consumatorii din Moldova de la 1 noiembrie 2021, pe o perioadă de cinci ani. Prețul nu este fix, ci se calculează unei formule în care este legată cotația gazului de cea a petrolui, însă care este exact această formulă nu a fost dezvăluit de nicuna dintre părți. Totuși a, pentru noiembrie – luna curentă, a fost menționat că prețul Moldovei este în jurul a 450 de dolari pe mia de metri cubi, cam de două ori mai ieftin ca prețul spot din piața de gaze.

România are legată piața de gaze cu cea din Moldova prin intermediul gazoductului Iași – Ungheni, care tocmai a fost extins către Chișinău pe banii Transgaz.

În cadrul ASD a fost prezentat produsul MR8, care este fabricat din material plastic reciclat și poate fi utilizat în amestecurile de asfalt reducând volumul de bitum necesar, cu scopul de a minimiza cheltuielile și emisiile de CO2.

Produsul este fabricat de compania "MacRebur" din Scoția, reprezentată în Republica Moldova de "Dorsa Group" SRL, scrie mybusiness.md.

MR8 îmbunătățește caracteristicile fizico – mecanice ale îmbrăcămintei rutiere și poate fi adăugat în mixturile asfaltice în proporție de 10-15% din componenta bitumului, rezultând o economie de 5-10% comparativ cu costurile pentru bitum.

Materialul reciclat MR8 minimizează emisiile de CO2 cu 1.55 kg pentru fiecare kilogram de MR8 folosit.

"În primăvara anului 2022, atunci când ne vor permite condițiile meteo, vom executa un sector experimental cu MR8, pentru a verifica implementarea acestuia pe drumurile din țara noastră", a comunicat Directorul general interimar al ASD, Sergiu Bejan.

La prezentarea produsului au fost invitați agenții economici și reprezentanții companiilor de proiectare din domeniul infrastructurii rutiere.

Gazul din Marea Neagră a sărit de 150 mld. euro. România nu are nimic de câştigat pentru că această comoară stă blocată de trei ani. În ultimii zece ani, producţia internă de gaze s-a redus cu 20%, România devenind tot mai dependentă de Gazprom

Paradoxal, firmele locale şi regiunea se uită de pe mal la o comoară blocată în Marea Neagră chiar de statul român, scrie zf.ro.

Ultimele tranzacţii cu gaz pe bursa CEGH de la Viena, re­fe­rinţa de preţ pentru Ro­mâ­nia, s-au închis la un preţ de 72 de euro pe MWh. La această valoare, punga de gaze de 200 de mi­liar­de de metri cubi care zace pe fundul Mării Negre poate fi eva­luată la pes­te 150 mld. euro. Anul trecut, ace­eaşi rezer­vă valo­ra circa 20 de miliarde de euro. Apre­cierea fără prece­dent a ga­zului natural nu a adus vreun beneficiu României, în con­textul în care această bogăţie zace blocată de circa trei ani de zile într-un haos legislativ.

Potrivit informaţiilor publice, zona eco­nomică românească a Mării Negre ar avea re­zer­ve de 200 de miliarde de metri cubi, can­ti­ta­te care ar putea acoperi consumul na­ţio­nal pen­tru următorii 20 de ani. Consumul apro­xi­ma­tiv de gaze al României este de circa 10 mi­liar­de de metri cubi. Din această pungă de ga­ze, circa 80 de miliarde de metri cubi sunt în blo­cul Neptun Deep, gestionat acum de OMV Petrom şi de Rom­gaz, după ce compa­nia de stat a ajuns la un acord cu ame­ricanii de la ExxonMobil pentru pre­lua­rea participaţiei de 50% pe care aceştia o aveau în proiect.

„Modificarea până la fi­nalul anului a Legii Offshore este esenţială pentru ex­trac­ţia gazului natural din pro­iec­tul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al pro­ducţiei de gaze naturale domes­tice, consi­de­răm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei ener­getice a României“, spun, din nou, re­prezentanţii OMV Petrom în raportul pentru al treilea tri­mestru prezentat recent la Bursă.

Gazul natural a avut o evoluţie spec­ta­cu­loasă în ultimul an, redresarea econo­mi­ilor europene postpandemie şi cererea de re­surse care a însoţit acest fenomen depă­şind cu mult posibilităţile de producţie ale blocului.

Astfel, de la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anu­lui trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anu­lui acesta. În prezent, tranzacţiile pe bur­sa de gaze CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru tranzacţionarea gazului româ­nesc, se încheie la 72 de euro pe MWh. La aceste niveluri de preţ, punga de gaze de 200 de mi­liarde de metri cubi din Marea Nea­gră valora anul trecut circa 20 mld. euro pen­tru ca acum, întreaga cantitate, să poate fi esti­mată, la un calcul simplu, la peste 150 mld. euro.

În linii mari, factorul de extracţie în cazul gazului natural este de circa 70%, dar este posibil ca acest procent să se mai schimbe odată cu avansul tehnologiei.

Aceste cifre sunt însă doar pe hârtie, în contextul în care gazul din Marea Neagră este blocat de circa trei ani de zile într-un haos legislativ. Mai departe, România preferă să importe tot maim ult gaz rusesc, mai ales în contextul în care producţia locală a scăzut cu circa 20% în ultima decadă.

La hotar cu Republica Moldova ar putea fi construită o Centrală Nucleară care să înlocuiască actuala Centrală Electrică de Termoficare de la Holboca, Iași.

Primăria municipiului Iași a făcut un anunț prin care propune construirea unei centrale cu reactoare nucleare la Holboca, 3 kilometri de râul Prut și Hotarul cu Republica Moldova.

Propunerea vine în contextul proiectului comun inițiat de către SUA și România cu privire la construirea, în România, de centrale cu reactoare nucleare de mici dimensiuni.

„Primarul Mihai Chirica a avansat propunerea ca o astfel de centrală să fie amplasată și în zona municipiului Iași”, anunță sursa citată.

„Am trimis o adresă la Ministerul Energiei prin care am propus ca, în situația în care se va gândi o rețea națională de microtermocentrale cu energie atomică, una să fie construită la Holboca, a declarat primarul de Iași, Mihai Chirica.

Siguranța Centralei și riscul unui accident de tip Cernobîl

Primarul de Iași a făcut și precizări referitor siguranța unei astfel de centrale nucleare, chiar dacă modelul unei astfel ce instalații atomo-electrice este unul experimental și nu este instalat nicăieri în lume în scop comercial.

„Sunt sisteme foarte sigure în exploatare, de capacități reduse, care nu presupun accidente de tip Cernobîl. Capacitățile lor merg până într-o sută de megawați putere instalată, de circa zece ori mai mult decât un grup de la Cernavodă”, a subliniat Chirica.