Rusia confirmă calitatea înaltă a vinului moldovenesc
„Doamna Maia Sandu ar trebuie să demonstreze că este un președinte mai bun decât predecesorul său – Igor Dodon, inclusiv profitând de rezultatele investigațiilor FCC pentru a le cere autorităților ruse să renunțe la embargoul politic rușinos împotriva Republicii Moldova, aducând astfel relațiile comerciale bilaterale în albia normalității, așa cum prevede Acordul privind comerțul liber în spațiul CSI...”
---
Triumful adevărului
În perioada scurtei sale existențe în calitate de stat independent, Republica Moldova a fost supusă multiplelor riscuri. Pe lângă diferitele riscuri de ordin intern, persistă și riscuri externe. Astfel, principalul partener strategic – Federația Rusă, prin vocea președintelui Vladimir Putin, declară deschis că poporul rus ar fi făcut cadouri teritoriale fostelor republici sovietice, iar actualmente se consideră în drept să le pedepsească retrăgându-le cadourile, dacă acestea nu doresc să se integreze în Comunitatea Statelor Independente (CSI), Uniunea Vamală (UV) sau Uniunea Economică Eurasiatică (UEE). O metodă intermediară de pedepsire a partenerilor neascultători este aplicarea sancțiunilor economice.
În raport cu Republica Moldova, sancțiuni economice au fost impuse în 2006, după semnarea Planului de Acțiuni Uniunea Europeană (UE) – Republica Moldova. Pretextul formal, invocat de medicul sanitar principal de stat al Federației Ruse, pentru introducerea măsuri drastice împotriva vinurilor moldovenești, s-a referit la “indicatorii securității alimentare”. Embargoul a durat câțiva ani și a fost eliminat treptat către 2011, când a fost semnat Acordului privind comerțul liber între 11 state din cadrul CSI, exceptând Georgia. Doi ani mai târziu, în septembrie 2013, în ajunul parafării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, Federația Rusă a introdus un embargou total împotriva vinurilor și a altor produse agricole pe motiv că nu ar corespunde exigenților de securitate.
Patru ani mai târziu, în 2017, opinia publică din întreaga lume a putut află că vinul moldovenesc de care au fost lipsiți consumatorii ruși reprezenta un adevărat deliciu pentru cercurile elitare din Federația Rusă. Într-adevăr, embargoul împotriva vinului moldovenesc a fost impus în septembrie 2013, iar din investigația Fundației pentru Combaterea Corupției (FCC) aflăm că, peste doar 3 luni de zile, prim-ministru rus din acea perioadă, Dmitriy Medvedev, și-a comandat, în decembrie 2013, pentru reședința sa din Psehako o partidă de vinuri moldovenești pentru consum în compania celor mai selecte și apropiate persoane.
Au trecut deja 4 ani de la publicarea investigației FCC, care a fost vizionată de peste 40 milioane de persoane, dar adevărul despre calitatea vinurilor moldovenești rămâne oarecum umbrit. Și mai curios este faptul că în perioadă respectivă funcția de președinte al Republicii Moldova a fost deținută de liderul PSRM, Igor Dodon, care în programul său electoral din 2016 promitea: „În termene restrânse, voi obține revenirea completă a producției moldovenești pe piața rusă”. Și iată că de-a lungul mandatului său prezidențial, Igor Dodon care a efectuat peste 70 de vizite oficiale și de lucru, dintre care mai mult de jumătate în Federația Rusă, nu a reușit să-și onoreze promisiunea de revenire la comerțul liber. Eșecul activității sale a fost confirmat imediat după expirarea mandatului prezidențial, când ex-președintele Igor Dodon a mers iarăși la Moscova cu scopul de a exprima gratitudini pentru facilitățile oferite exportatorilor din Moldova, pe parcursul anilor 2018-2020, iîn vederea livrării fără taxe vamale a produselor agroalimentare pe piața rusă, în baza unor liste întocmite special de liderul PSRM.
Așadar, putem constata că dispunem de dovezi concludente că vinul moldovenesc este de calitate foarte înaltă, fiind apreciat și consumat de reprezentanții elitei rusești, care au impus un embargou comercial Republicii Moldova ca măsură de pedeapsă pentru că a îndrăznit să semneze Acordul de Asociere cu UE și nicidecum pentru că nu ar corespunde normelor sanitare.
Perspectiva revenirii vinurilor moldovenești pe piața rusească
Chiar dacă adevărul a triumfat și peste 40 de milioane de consumatori ruși s-au putut convinge că vinul moldovenesc este, de fapt, un produs excelent, perspectivele revenirii acestuia pe piața rusească rămân a fi foarte sumbre. Vorba e că actualmente, după publicarea recentă, la 19 ianuarie 2021, a noii investigații a FCC despre palatul președintelui Vladimir Putin și podgoriile (min.1.06.40 – 1.09.35) din preajma acestuia, care în doar 5 zile a fost vizionată de peste 80 milioane de persoane, vechea investigație de acum 4 ani, vizionată de doar 40 milioane de persoane, ar putea să nu mai fie atât de actuală.
Putem admite că în câteva zile sau săptămâni întreaga populație a Federației Ruse, a statelor membre ale Uniunii Economice Eurasiatice și chiar a întregului spațiu CSI va privi filmul FCC și va deveni curioasă să guste vinurile Lazurnaya iagoda și Divnomorie din strugurii culeși pe podgoriile președintelui Putin, în detrimentul vinurilor moldovenești. În această situație nu ne rămâne decât să regretăm că autoritățile moldovene și, în special, ex-președintele Igor Dodon nu au întreprins absolut nimic pentru a restabili renumele vinurilor moldovenești după investigația de acum 4 ani a FCC, convingând autoritățile ruse să anuleze embargoul și să revină la cooperarea comercială în cadrul Acordului pentru comerț liber.
Concluzii
Vinificatorii moldoveni și firmele turistice din țară ar trebui să recurgă la promovarea activă a rezultatelor investigației FCC de acum 4 ani pentru a promova calitatea vinurilor moldovenești. Istorisirea modalității în care, în pofida embargoului reușesc, vinurile moldovenești reușesc să se strecoare pe mesele cercurilor elitare din Federația Rusă, inclusiv ale demnitarilor pretențioși care au impus embargoul din considerente pur politice, ar putea să atragă atenția consumatorilor internaționali de pe toate meridianele;
Pentru că cele două investigații ale FCC, invocate mai sus, au pus în evidență calitatea vinurilor moldovenești, ar fi de dorit ca anual, în cadrul Festivalului Vinului, să fie organizate degustații pentru compararea vinurilor noastre cu Lazurnaya iagoda și Divnomorie, produse din strugurii de pe podgoriile din preajma palatului regal al lui Vladimir Putin;
Doamna Maia Sandu ar trebuie să demonstreze că este un președinte mai bun decât predecesorul său – Igor Dodon, inclusiv profitând de rezultatele investigațiilor FCC pentru a le cere autorităților ruse să renunțe la embargoul politic rușinos împotriva Republicii Moldova, aducând astfel relațiile comerciale bilaterale în albia normalității, așa cum prevede Acordul privind comerțul liber în spațiul CSI.
ipn.md
Cum se descurcă băncile în pandemie: Profitul se duce în jos
În nouă luni ale anului 2020, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 1,15 miliarde de lei, micşorându-se cu 35,0% (619,7 milioane lei) comparativ cu sfârşitul anului trecut. Băncile au înregistrat şi creşteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii, depozitelor persoanelor fizice şi depozitelor persoanelor juridice. Sectorul bancar dispune de un nivel înalt de lichiditate. Totodată, calitatea portofoliului de credite s-a deteriorat nesemnificativ, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.
Banca centrală explică diminuarea profitului băncilor prin majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 29,5% (792,1 milioane lei), preponderent, ca urmare a majorării deprecierii activelor financiare. Concomitent, s-au micşorat cheltuielile cu dobânzile cu 1,9% (19,8 milioane lei).
„Acţiunile BNM sunt orientate să susţină activitatea economică, să stimuleze procesul de creditare şi cererea agregată cu menţinerea condiţiilor favorabile de lichiditate, dar şi să protejeze rezilienţa sectorului bancar. Criza pandemică a diminuat semnificativ cererea agregată şi activismul economic. Economia mai poate fi susţinută printr-un impuls fiscal, însă realizarea acestuia necesită surse de finanţare. BNM a muncit cu Guvernul pentru a asigura finanţarea de la FMI, însă riscăm să ne înecăm la mal”, a declarat în cadrul prezentării ratei de politică monetară, guvernatorul BNM, Octavian Armaşu.
Active de aproape 100 de miliarde de lei, dintre care 44% sunt credite
Activele celor 11 bănci au constituit, la sfârşitul lunii septembrie 2020, 98,1 miliarde de lei, în creştere cu 7,5 miliarde de lei comparativ cu începutul anului. Soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 44,3% din totalul activelor sau 43,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 7,8% (3,1 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul a 9 luni ale anului 2020 s-a majorat cu 23,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului – cu 18,4% (1 145,7 milioane lei) şi la creditele acordate agriculturii – cu 21,3% (646,5 milioane lei). Ca şi anterior, băncile continuă să crediteze persoanele fizice, care de altfel s-au dovedit a fi cei mai buni debitori faţă de business care este ocolit de finanţările bancherilor. Economiştii susţin că ritmul de creştere a creditelor şi-a temperat avântul pe fundalul situaţiei incerte din economie.
Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au avut o pondere de 16,6% (16,3 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 3,6 p.p. mai mare în comparaţie cu sfârşitul anului 2019.
Celelalte active, care constituie 39,1% (38,3 miliarde lei), sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.
Pe parcursul perioadei de referinţă, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a majorat nesemnificativ cu 0,1 p.p., constituind 8,6% la 30.09.2020, indicatorul menţionat variind de la 3,4% până la 18,3%, în funcţie de bancă.
Totodată, creditele neperformante în valoare absolută s-au majorat cu 8,6% (293,5 milioane lei), constituind 3,7 miliarde lei.
În perioada analizată s-a majorat nesemnificativ şi ponderea creditelor expirate în totalul creditelor, de la 4,76% până la 4,78%.
Totodată, a continuat tendinţa de majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea au crescut cu 6,0 miliarde lei sau cu 8,8% în perioada de referinţă, constituind 74,3 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 64,1% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 35,6% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor juridice cu 3,8 miliarde lei (16,8%) şi a depozitelor persoanelor fizice cu 2,1 miliarde lei (4,5%).
În totalul depozitelor, 57,1% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a majorat cu 2,1 miliarde lei (5,2%), constituind 42,4 miliarde lei la 30.09.2020. Depozitele în valută au constituit 42,9% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 3,9 miliarde lei (14,0%), alcătuind 31,9 miliarde lei. Creşterea a fost determinată de atragerea depozitelor în valută, echivalentul a 3,4 miliarde lei şi, totodată, de diferenţa de curs valutar care a alcătuit +463,1 milioane lei.
Totodată, a fost înregistrată majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 11,4% (245,7 milioane lei). Veniturile din dobânzi s-au micşorat cu 2,87% (93,1 milioane lei) ca urmare a micşorării ratei medii la credite în monedă naţională de la 8,07% la 30.09.2019 până la 7,68% la 30.09.2020 şi în valută de la 5,21% până la 4,91%.
Veniturile totale au constituit 5,6 miliarde lei, majorându-se, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu 152,6 milioane lei (2,8%). În structura veniturilor, veniturile din dobânzi ocupă o pondere de 57,3% (3,2 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 42,7% (2,4 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 4,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 772,3 mil. lei (20,8%). Cheltuielile cu dobânzile au constituit 22,5% din totalul cheltuielilor (1,0 miliarde lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 77,5% din totalul cheltuielilor (3,5 miliarde lei).
La sfârşitul lunii septembrie, din fiecare leu investit din active, băncile au câştigat 1,6 lei – cu un punct procentual mai puţin. Rentabilitatea capitalului a constituit 9%, cu 6,5 puncte procentuale mai puţin.
Diminuarea rezervelor obligatorii a crescut ponderea valorilor mobiliare
Astfel, valoarea indicatorului lichidităţii pe termen lung (principiul I al lichidităţii) a constituit 0,7 (limita ≤1), fiind la acelaşi nivel comparativ cu finele anului 2019.
Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) s-a diminuat cu 1,0 p.p. comparativ cu finele anului precedent, constituind 49,6% (limita ≥20%), aproape jumătate din activele sectorului bancar fiind concentrată în active lichide. Cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 42,1%, valorile mobiliare lichide – 29,8% şi mijloacele interbancare nete – 17,2%. Pe parcursul anului 2020, a descrescut ponderea depozitelor la BNM cu 3,5 p.p., urmare micşorării normei rezervelor obligatorii deţinute de bănci de la 42,5% până la 32,0%. Ponderea numerarului a descrescut cu 0,5 p.p. Totodată, a crescut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 4,0 p.p. Ponderea mijloacelor interbancare nete a rămas practic la acelaşi nivel cu finele anului precedent.
Principiul III al lichidităţii, care reprezintă raportul dintre lichiditatea efectivă ajustată şi lichiditatea necesară pe fiecare bandă de scadenţă şi care nu trebuie să fie mai mic de 1 pe fiecare bandă de scadenţă, a fost respectat de toate băncile.
Conform rapoartelor prezentate de bănci la situaţia din 30.09.2020, rata fondurilor proprii totale pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 27,3%, fiind în creştere cu 2,5 p.p. faţă de finele anului precedent. Limita reglementată a fost respectată de fiecare bancă şi a variat între 19,7% şi 54,2%.
Fondurile proprii totale ale băncilor au constituit 13,3 miliarde lei şi au înregistrat o creştere de 17,5% (1,9 miliarde lei) pe parcursul perioadei menţionate, în special, ca urmare a reflectării de către bănci a profiturilor eligibile pentru anul 2019 după desfăşurarea AGA.
Banca centrală susţine că băncile au respectat indicatorii prudenţiali cu privire la expunerile mari şi la expunerile faţă de persoanele lor afiliate.
Totodată, la o bancă, raportul dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor din credite faţă de clienţi sau un grup de clienţi aflaţi în legătură, care constituie după mărime primele zece expuneri din credite, şi portofoliul total de credite este mai mare decât limita prudenţială de 30% la sută. Având în vedere că banca respectă cerinţa suplimentară de fonduri proprii pentru excedentul respectiv, depăşirea limitei de 30% nu constituie o încălcare.
The Guardian: Cea mai săracă țară din Europa nu își permite să cumpere vaccinul anti-coronavirus
- Republica Moldova nu are bani pentru vaccinul anti-COVID.
- Populaţia cea mai vulnerabilă caută ajutor la vecinii mai bogați.
- Alecu Mătrăgună: Sunt trist că am fost vaccinat înaintea mamei mele care lucrează în sistemul medical din Republica Moldova.
- Un bărbat în vârstă de 60 de ani, bolnav de Covid, a trebuit să aștepte un pat gratuit timp de trei ore în curtea spitalului, în frig.
- Într-un spital din Republica Moldova, un bărbat a murit în toaletă, iar personalul medical, lipsit de echipament de protecție, se temea să se apropie de el și a cerut ajutorul pacienților COVID.
„Sunt bucuros să fac parte din prima linie și să văd cât de bine lucrează sistemul medical canadian”, a scris Alecu Mătrăgună într-o postare pe Facebook. „Dar sunt trist că am fost vaccinat înaintea mamei mele care lucrează în sistemul medical din Republica Moldova”, continuă moldoveanul. Astfel începe materialul din The Guardian, semnat de Paula Erizanu.
Alecu Mătrăgună este un tehnician cu ultrasunete care locuiește în Montreal. Mama lui în vârstă de 61 de ani, medic pediatru cu o experiență de peste 30 de ani, îi spune că nu are nici cea mai vagă idee când vaccinul anti-COVID ar putea fi disponibil pentru ea și pentru personalul medical (peste 53.300 de medici) din cea mai săracă țară din Europa.
Guvernul Republicii Moldova nu se așteaptă să primească primul lot de vaccin înainte de sfârșitul lunii februarie, chiar și așa, calendarul este incert și plin de întârzieri din cauza procedurilor birocratice. Ucraina, Georgia și Armenia se află într-o situație similară. Așa arată „eșecul moral catastrofal” privind distribuția vaccinurilor, din spusele șefului Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Cele mai defavorizate țări din Europa se bazează pe programul Covax, o schemă globală de vaccinare împotriva noului coronavirus a oamenilor din ţările sărace sau cu venituri medii, condusă de OMS.
Obiectivul programului este de a livra cel puţin 2 miliarde de doze de vaccin până la sfârşitul lui 2021, pentru a putea imuniza 20% din populaţia cea mai vulnerabilă în 91 de ţări sărace sau cu venituri medii. În ceea ce privește restul dozelor de vaccin de care au nevoie, aceste țări caută ajutor la vecinii mai bogați.
„Sunt acasă, în Chișinău, din decembrie, iar știrile despre decesele legate de Covid-19 ale unor prieteni de familie, foști colegi sau personalități cunoscute sunt la ordinea zilei. Într-adevăr, rata mortalității generale în Moldova a crescut cu 21% între lunile mai și decembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.”, povestește tânărul.
Sistemul de sănătate din Republica Moldova este copleșit. Un bărbat în vârstă de 60 de ani, bolnav de Covid, a trebuit să aștepte un pat gratuit timp de trei ore în curtea spitalului, în frig. În primăvara anului trecut, pe internet circulau imagini șocante din spitalele din sate.
Într-un spital, un bărbat a murit în toaletă, iar personalul medical, lipsit de echipament de protecție, se temea să se apropie de el. Au trecut ore întregi. În cele din urmă, au cerut ajutorul altor pacienți cu Covid-19 să scoată corpul neînsuflețit și să îl acopere cu o pătură.
Cu o populație de 2,6 milioane de locuitori, Moldova a avut puțin sub 157.000 de cazuri oficiale Covid-19 și mai mult de 3.300 de decese. Cu toate astea, numărul real de infecții ar fi cu mult mai mare, deoarece guvernul a testat doar între 1.000 și 3.000 de persoane zilnic.
De cele mai multe ori, persoanele cu simptome ușoare așteaptă săptămâni pentru a fi testați. Medicii din prima linie care lucrează în secțiile Covid sunt singurii medici care sunt testați.
Cazul lui Mătrăgună evidențiază una dintre cele mai cronice afecțiuni ale sistemului de sănătate din Republica Moldova. Doar o treime din lucrătorii în domeniul sănătății au vârsta de pensionare. Salariul mediu lunar al unui medic de familie este acum de aproximativ 430 de lire sterline, după o creștere de 30% în 2020. Pe lângă fondurile limitate, cei rămași acasă se luptă cu corupția și politizarea managementului spitalului. Mulți caută oportunități mai bune și sisteme mai echitabile în străinătate.
Guvernul Moldovei urmează să achite aproape 2 milioane de euro în dosarele pierdute la CEDO
Republica Moldova se află pe locul 11 din 47 de state după numărul de cereri adresate la CEDO. Potrivit raportului de activitate al CEDO, anul trecut, 1050 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva Moldovei, aceasta situându-se pe locul 11 din 47 de state. Pentru comparaţie, în anul 2019, ţara noastră ocupa locul 9 în acest top.
După numărul de cereri alocate unui organ judiciar raportat la populația țării, Moldova este pe locul 9, cu 1,47 cereri la 10.000 locuitori. În 2019 Moldova era situată pe locul 5, cu indicele de 1,79.
În privința Moldovei, pe parcursul anului 2020, Curtea a pronunțat 32 de hotărâri (54 în anul 2019), dintre care în 28 de hotărâri a fost constatată cel puțin o violare a Convenției din partea Republicii Moldova.
În două cauze în privința Moldovei nu a fost constatată nici o violare a Convenției, iar în alte două a fost constatată responsabilitatea Federației Ruse.
Mai mult de jumătate din violările constatate în privința Moldovei sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (206), protecția proprietății (143), tratamentul inuman și degradant (153), dreptul la libertate și siguranță (105).
Valoarea prejudiciilor pe care Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să le achite reclamanților se ridică la 1.971.045 Euro, aproape de patru ori mare față de anul anterior (508.465 Euro în anul 2019).
După numărul de hotărâri și după numărul violărilor constatate, Moldova devansează state ca Germania, Spania, Norvegia, Olanda, Portugalia, care după numărul populație depășesc cu mult Moldova și care au aderat cu mult timp înainte la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
Realizările Guvernului pentru anul 2020
Guvernul a realizat în anul precedent 66% din acțiunile planificate, 30% din acțiuni se află în curs de realizare, iar alte 4% nu au fost realizate, principala cauză fiind situația epidemiologică provocată de virusul SARS-Cov-2, comunică Cancelaria de Stat.
Domeniile prioritare de acțiune au vizat protecția socială și ocrotirea sănătății cetățenilor, dezvoltarea unei economii durabile, îmbunătățirea sistemului sanitar și educațional, asigurarea ordinii publice, managementul eficient al finanțelor publice etc.
Potrivit Raportului privind realizarea Planului de acțiuni ale Guvernului pentru anii 2020-2023, la acțiunea Dezvoltare economică durabilă, Guvernul a reușit să relanseze activitatea grupului de lucru specializat – Consiliul consultativ pentru întreprinderile mici și mijlocii. Totodată, a fost elaborat și aprobat proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, în vederea extinderii garanțiilor privind regimul fiscal al parcului IT virtual pentru perioada următoare.
Alte acțiuni realizate țin de:
• elaborarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030
• implementarea Foii de parcurs pentru promovarea produselor TI pe piețele-țintă în comun cu partenerii de dezvoltare.
• lansarea subsistemului „e-Commerce-VAT”
• elaborarea şi implementarea Instrumentului privind digitalizarea IMM-urilor
• elaborarea şi implementarea Programului de susținere al afacerilor cu potențial de creștere înalt și internaționalizarea acestora
• implementarea Sistemului operațional REX în scopul conformării cerințelor de export (confirmarea originii de proveniență a mărfurilor) în Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană, acțiune realizată în luna iulie 2020.
De asemenea, la acțiunea Finanțe publice, Guvernul comunică realizarea unor acțiuni precum:
• elaborarea și aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu
• inițierea negocierilor privind încheierea unui nou memorandum cu privire la politicile economice și financiare cu FMI
• elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării
• lansarea Sistemului informațional automatizat ,,Cabinetul electronic al contribuabilului”
• dezvoltarea SIA „Contul curent al contribuabilului” prin conectarea modulului „Contul unic” la sistemul de plăți electronice
• implementarea SIA „Registrul mandatelor de executare”
• consolidarea administrării fiscale prin centralizarea funcțiilor de gestionare a arieratelor
• implementarea SIA ,,Stingerea obligației fiscale de către perceptorii fiscali din cadrul SCITL” (etapa II).
O femeie de afaceri din Bălți, arestată pentru că ar fi pregătit omorul la comandă al amantei fostului soț
La solicitarea procurorilor din cadrul oficiului Nord al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), o femeie de afaceri din orașul Bălți a fost plasată în arest pentru pregătirea omorului la comandă al amantei fostului său soț.
În acest scop, femeia de 57 de ani a întreprins acțiuni concrete întru obținerea din baze de date, accesate ilegal privind adresele de serviciu, de domiciliu și ale unor rude apropiate victimei, comunică Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauza Speciale.
Ulterior, aceasta a identificat un executor care urma să comită omorul în municipiul Chișinău, fapt pentru care i-a promis remunerarea cu cinci mii de euro.
Bărbatul a colaborat din start cu ofițerii Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al MAI, care în rezultatul măsurilor speciale de investigații, au documentat faptele infracționale.
În scopul acumulării probelor, omorul victimei a fost înscenat, iar în baza imaginilor fotografice prezentate de către bărbat clientei învinuite, aceasta i-a oferit banii promiși.
Prin urmare, procurorii PCCOCS, oficiul Nord, au reținut în flagrant învinuita, iar apoi demersul privind aplicarea arestului preventiv pentru 30 de zile a fost admis de judecători.
Potrivit legii, pregătirea omorului unei persoane, săvârșite cu premeditare, la comandă se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenție pe viață.
A fost identificat unul dintre tinerii care a gonit cu BMW-ul în Valea Trandafirilor
Oamenii legii au identificat un tânăr care în noaptea de vineri spre sâmbătă a participat la o cursă ilegală, organizată pe artera centreală din Parcul Valea Trandafirilor, aflându-se la volanul unui BMW. Acesta a mărturisit polițiștilor că doar și-a dorit să facă înregistreze un filmuleț pe Tik Tok și regretă fapta.
„Am fost reținut pentru că am vrut să facem un video pentru Tik Tok. S-a îmtâmplat pe 22 ianuarie, eram două automobile. Regret fapta”, a spus tânărul.
Parcul Valea Trandafirilor a devenit teren de curse pentru unii șoferi din Chișinău. Cel puțin asta reiese dintr-o înregistrare video, publicată aseară, cu doi șoferi, ambii la volanul mașinilor model BMW care au organizat curse ilegale pe artera centrală.
Un tablou celebru va fi scos la licitaţie luna aceasta. Preţ de pornire: 80 de milioane de dolari
Un tablou de Botticelli va fi scos la licitație luna aceasta. Opera de artă are un preț de plecare de 80 de milioane de dolari.
În ciuda impactului economic pe care l-a avut pandemia, tabloul e piesa de rezisteță a casei de licitații Sotheby`s din New York, scrie Mediafax.
Directorul departamentului de pictură a marilor maeștri italieni de la Sotheby, Cristopher Apostle, spune că opera lui Botticelli încă îi taie răsuflarea ori de câte ori o vede.
Cristopher Apostle, Directorul departamentului de pictură Sotheby`s: „Este una dintre puținele picturi care încă imi fac pielea de gaină după o carieră de peste 30 de ani. Deci chiar dacă sunt prins cu probleme de logistică și deadline-uri de catalog și expoziții, lucruri care pot fi stresante înaintea unei licitații, doar dacă stau în fața acestei picturi simt o plăcere necumpătată”.
Construcția liniei de transport de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back din Vulcănești este clasificată ca un proiect de importanță națională
Examinarea acestei probleme va fi tratată de o comisie specială creată printr-o decizie a guvernului. Comisia de studiu preliminar înființată de Cabinetul de Miniștri pentru a proclama utilitatea publică a lucrărilor de importanță națională pentru construcția liniei aeriene de transport Vulcănești-Chișinău și a stației Back-to-Back din Vulcănești va fi prezidată de șeful Departamentului Politică Energetică al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Călin Negure.Viaţa unor oameni poate ajunge sub linia de plutire
Cei care au experienţa radiografierii economiei naţionale au şi capacitatea de a vedea, dincolo de cifre şi tabele, că toate aceste statistici şi raportări de date poartă ca expresie finală viaţa unor oameni. Mai bună sau mai puţin bună. Mai asigurată sau marcată de nişte lipsuri. Cu drumuri înfundate-n noroi sau cu trotuare care de câţiva ani au influenţat datele privind nivelul de trai în sat, în centrul raional şi, desigur, în R. Moldova.
Asemenea măsurări se fac de la un an la altul, de fiecare dată încercând să vedem în ce măsură politicile statului influenţează viaţa oamenilor, care este impactul unei decizii guvernamentale în perimetrul unei curţi sau, mai bine zis, în perimetrul unei gospodării.
Studiul din acest an însă este diferit nu doar prin cifrele care ni se oferă, ci şi prin factorii de influenţă care au determinat situaţiile constatate.
Vorba e iarăşi şi iarăşi despre modul în care pandemia COVID-19 a pătruns în gospodăriile cetăţeanului nostru. Aşa cum se vede, cuvintele acestui text nu sunt pulverizate cu dezinfectant, ne interesează doar “pe unde” totuşi a pătruns această criză în curtea şi în viaţa omului şi ce a generat fie sărăcie, fie belşug în acest an, cu totul specific, 2020.
Ceea ce se constată înainte de a se verifica temperatura corporală este o stare de spirit în care nu se prea aude muzică şi nu se glumeşte pe la porţi.
Un sondaj în care a fost “măsurată” şi starea de spirit a oamenilor a surprins prin răspunsuri din care deducem că aproape 40 la sută dintre gospodării au constatat că în perioada respectivă cel puţin un membru al acestora a avut stare de depresie, stres, anxietate. O eventuală recitire a definiţiei stărilor respective, ne-a obligat să luăm în calcul şi “tulburările tiroidiene şi ale altor glande endocrine”, însă anul 2020 are cu totul alte caracteristici decât cele cu iz de medicamente. Starea de spirit resimţită în acest an a avut drept preludiu general întunericul prăbuşit peste orizonturi atunci când ne-am pomenit cu afacerile blocate, cu lacătul atârnat de uşa întreprinderii, cu portmoneul subţiat mult înainte de termenul cu care ne obişnuiserăm, cu un autobuz care nu mai intră în sat, cu copii rămaşi acasă şi mustraţi de un învăţător abia desluşit pe ecranul calculatorului şi cu multe, multe alte asemenea lucruri care se perindă în faţa noastră într-un alb-negru depresiv şi fără de sfârşit.
Multe din gospodării au devenit dependente de veniturile unuia dintre membrii familiei angajat fie în Est, fie în una din ţările europene. Interdicţiile impuse ca rezultat al crizei generale au făcut ca în aproape 10 la sută din gospodăriile Moldovei să revină cineva acasă, ceea ce ar însemna că zece la sută din gospodării au rămas fără banii din care trăiau sau au fost nevoite să identifice o altă sursă. Şi asta în condiţiile în care opţiunile s-au redus dramatic şi pe piaţa muncii dintre Nistru şi Prut.
La categoria respectivă se adaugă circa 60 la sută din cei care intenţionau să plece, dar care nu au plecat din diverse motive. Aceşti oameni pot fi identificaţi ca surse de venit pentru gospodărie, dar care şi-au schimbat statutul, de cele mai multe ori aflându-se în căutarea unui loc de muncă.
Date ale Biroului Naţional de Statistică arată că, deşi în toate aceste cazuri a fost vorba despre accentuarea sărăciei în gospodăriile din Moldova, există totuşi diferenţă, aşa cum sursele de venituri ratate au fost diferite ca valoare.
Gospodăriile, cu cel puţin un membru care s-a întors de peste hotare deoarece a pierdut locul de muncă, au realizat cheltuieli pentru o persoană cu circa 17,0 la sută mai mici în raport cu gospodăriile, membrii cărora continuă să lucreze în afara ţării. Sunt mai mici cu 6,6 la sută şi cheltuielile gospodăriilor, membrii cărora s-au confruntat cu stare de depresie, stres, anxietate în raport cu cele care nu au avut probleme în acest sens.
Este de înţeles că reducerea veniturilor duce în mod obligatoriu la dificultăţi pentru care nu întotdeauna soluţiile sunt aceleaşi. Unele gospodării au ales să reducă cheltuielile pentru produse alimentare. La începutul crizei pandemice la această soluţie au recurs 12 la sută din gospodării, însă spre sfârşitul primului semestru, aproape 20 la sută din gospodării au ales să intre mai rar în alimentare. O altă parte de cetăţeni s-a văzut obligată să treacă peste unele facturi fie amânând anumite plăţi, fie achitându-le parţial.
Unul din motivele din care cetăţeanul Moldovei decide să reducă cheltuielile pentru mâncare este ponderea extrem de mare a cheltuielilor pentru alimente în totalul veniturilor.
Potrivit unui studiu, în Moldova pentru mâncare se cheltuie puţin peste 40 la sută din venituri, pentru alcool şi tutun se cheltuie 1,8 la sută, pentru restaurante, cafenele şi hoteluri – 2,6 la sută, iar pentru activităţile de cultură şi divertisment moldovenii cheltuie 2,8 la sută din venituri.
Este adevărat că şi peste Prut “se investeşte” suficient de mult în mâncare – 32,5 la sută din venituri, însă acest lucru nu ne plasează deloc în zona unor normalităţi liniştitoare. Concluzia nu e că moldovenii ar mânca de 5-6 ori mai mult decât danezii sau olandezii şi nici preţurile la produsele alimentare nu sunt de 5-6 ori mai mari decât în ţările nordice. Pur şi simplu, veniturile cetăţeanului din ţările respective sunt mult superioare veniturilor de la Chişinău. O pâine de zece lei dintr-un salariu de o sută de lei înseamnă zece la sută din salariu, însă aceeaşi pâine dintr-un salariu de o mie de lei reprezintă un procent din salariu. Avem tot atâtea paste în tacâm, însă mai puţini bani în buzunare.
O extindere a criteriilor de formare a categoriilor de gospodării supuse cercetării ar aduce mai multă claritate în ceea ce priveşte motivul creşterii sau descreşterii veniturilor. Cercetătorii de la Bucureşti, bunăoară, au stabilit că printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (44,6 la sută) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (40,3 la sută), precum şi gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere (50,3 la sută). De asemenea, se regăsesc în această situaţie 69% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 48,3% dintre cele conduse de un agricultor şi 60,6 la sută din cele conduse de o persoană cu alt statut.
Într-un format sau altul, studiile arată totuşi clar că o bună parte din gospodării au fost nevoite să accepte un alt nivel de viaţă decât cel în care îşi depănau zilele până nu demult. În plus, aceleaşi date indică cu insistenţă asupra necesităţii ajustării politicilor sociale în vederea unui control constant asupra liniei de plutire a oamenilor din această zonă a societăţii.
