Există muzee de băuturi spirtoase în multe țări ale lumii. De exemplu, Muzeul Vinului din Franța, Muzeul Vinului de avangardă WiMu din Italia sau Muzeul Whisky-ului din Scoția. Muzeul transnistrean situat în Ternovca, raionul Slobozia, poate concura cu toate acestea, scrie publicația de limbă rusă novostipmr.com.

Potrivit sursei citate, aici sunt aproximativ 10 mii de sticle, de forme și dimensiuni dintre cele mai diferite. Din exterior, muzeul are și el un aspect inedit. Clădirea cu șase nivele, inclusiv două subsoluri, este construită sub forma unei sticle uriașe. De aici și numele său, „Sticla”. Are 28 de metri înălțime, patru etaje superioare și o punte de observație, realizată sub forma unui capac de sticlă. Acest loc neobișnuit este cunoscut de mult în afara Transnistriei. Mulți turiști străini includ intenționat vizitarea acestuia în itinerariul lor prin republica noastră, subliniază publicația transnistreană.

Fondatorul Muzeului „Sticla” era un cunoscut om de afaceri transnistrean, fondator al echipei de fotbal „Tiligul”, Grigori Corzun. Din nefericire anul trecut, Grigorii Victorovici a încetat din viață iar cel care administrează acum muzeul este fiul său, Stanislav.

Grigorii Corzun a început să colecționeze sticle cu băuturi alcoolice de pe toate meridianele lumii încă din 1988. Prima a fost o sticlă de șampanie, care i-a fost prezentată de un prieten - un colecționar de băuturi alcoolice, ca și el.

„Tatăl meu a decis să înceapă să strângă sticle interesante din întreaga lume, pentru că a călătorit mult în străinătate. La început, colecția a fost adunată în subsolul casei. Când a început să crească, a trebuit să ne gândim unde o mutăm. Și tatăl meu a decis să construiască o clădire separată special pentru sticle. Muzeul a fost construit în 1998”, spune Stanislav.

O colecție adunată în peste 30 de ani

De-a lungul celor peste treizeci de ani de existență s-au strâns atât de multe exemplare interesante încât este imposibil să le examinezi pe toate într-o singură vizită, chiar și de câteva ore. Fiecare sticlă are propria istorioară. Există ediții rare și limitate. De exemplu, prima versiune a unei sticle de coniac Kvint „Prințul Wittgenstein”, în vârstă de 50 de ani. Sau o sticlă de vin de 12 litri lansată pentru Cupa Mondială FIFA 1994 din America (sunt doar 20 în lume).

Există, de asemenea, o sticlă rară de hidromel din 1882. A fost găsită întâmplător de niște localnici care săpau pământul. Aici este și „Kalașnicov” în versiunea originală, de cadou. O sticlă în formă de armă în mărime naturală este păstrată într-o cutie de lemn.

Secțiunea poloneză a muzeului prezintă o ”carte” legată în piele, „Pan Tadeus” de Adam Mițchevici – când deschizi ”cartea” găsești o sticlă superbă de vodcă Sliwowica, ediție rară. Băuturile chinezești surprind și chiar sperie: dintr-o sticlă cu tinctură chinezească alcoolică „Trei Dragoni”, te privesc fix niște șerpi și o șopârlă!

Băuturile tari sunt prezentate în cele mai diferite forme: în bastoane de polițist, coroane regale, mașinuțe, tramvaie, avioane, săbii... Formele și dimensiunile sunt de asemenea din cele mai variate: de la cele mai mici, ca o sticlă din Mexic sub formă de cartuş, care conţine 10 grame de whisky, până la o sticlă imensă cu vodcă ucraineană. Există și o sticlă de lichior cu o pară crescută înăuntru....

Una dintre ultimele piese ale colecției este coniacul „Tiraspol”, lansat pentru meciurile Ligii Campionilor, care au avut loc nu cu mult timp în urmă în capitala Transnistriei.

Pe lângă sălile de expoziție, muzeul are două săli de degustare. Pereții unuia dintre ele sunt realizați sub formă de fagure, unde se păstrează mii de sticle de vin.

Mai cunoscut în străinătate decât în Transnistria

Potrivit lui Stanislav, primii vizitatori ai muzeului au fost celebrități din Rusia: actorul și regizorul Nichita Mihalcov, actorii Georghi Jonov, Alexander Mihailov, Alexei Petrenco, Lev Durov, trupele muzicale “Mașina Timpului”, „Ocean Elzei”, „Bi-2”, cântăreții Mihail Șufutinschi, Oleg Gazmanov, Lolita, designerul de modă Veceaslav Zaițev și multe alții. Călătorul de renume mondial Feodor Coniuhov, care făcut înconjurul lumii de 5 ori, a vizitat și el Ternovca.

În 2003, muzeul și-a deschis larg porțile pentru public. Totuși, potrivit lui Stanislav, nu toată lumea din Transnistria știe încă despre existența sa. Nu același lucru se poate spune despre turiștii străini: cercetând regiunea noastră înainte de călătorie, ei marchează în mod special acest loc, precizează publicația transnistreană.

„Oaspeții străini ne vizitează adesea. Când studiază Transnistria, merg intenționat la muzeu. Au fost turiști din aproape toată lumea, diverși călători. Uneori ne donează câte o sticlă specială din țara lor”, povestește Stanislav.

Pe lângă muzeu, proprietatea Corzun are un hotel, un restaurant confortabil și un colțișor pentru grătar. În incinta pentru recreere de iarnă există săli cu șemineu. Niciunul din vizitatori, localnici sau din străinătate, nu a regretat că a ajuns aici.

rfi.ro

Au înflorit lalelele! Nu a venit încă primăvara, însă un agricultor din Republica Moldova se poate mândri cu faptul că de anul nou la el în seară şi-au făcut loc florile iubirii. Secretul este o tehnologie nouă de plantare. Florile sunt crescute şi alimentate cu apă, fără a avea nevoie de sol.

Soţii Tonu cresc flori de aproape 40 de ani. Treptat şi-au transformat pasiunea într-o afacere înfloritoare, scrie stiri.tvr.ro.

Iniţial, agricultorul planta lalele doar în sol, dar de anul trecut aplică o tehnologie modernă.

În sera lui nea Gheorghe cresc 18 soiuri de lalele. În acest an acestea au înflorit mult mai devreme. Secretul constă în noua tehnologie de creştere în apă. Bulbul este fixat pe un suport special iar în apă se află doar firele de rădăcină.

Pentru a avea flori în ajun de Anul Nou, gospodarul a început pregătirile încă din luna noiembrie. A folosit seminţe de calitate şi a avut grijă să menţină în seră o temperatură constantă de 13-15 grade şi o umiditate a aerului de aproximativ 75 de procente. Acum, agricultorul are în seră câteva mii de lalele şi va începe să le culeagă săptămâna viitoare.

Comisia Europeană a anunţat joi că toate companiile aeriene înregistrate în Republica Moldova au fost scoase de pe lista companiilor aeriene interzise în UE, ca urmare a îmbunătăţirii siguranţei aeriene în această ţară, informează un comunicat al Executivului comunitar.

„Menţinerea celui mai ridicat nivel de siguranţă pentru toţi călătorii şi personalul aerian este o prioritate absolută. Lista UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă rămâne unul din cele eficiente instrumente de care dispunem pentru a atinge acest obiectiv.

Sunt încântată în mod special că, după doi ani de muncă intensă, putem astăzi să scoatem de pe această listă toţi transportatorii aerieni din Republica Moldova, ceea ce le deschide calea să îşi reia zborurile cu destinaţia UE”, a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.

Conform versiunii actualizate a Listei UE a transportatorilor aerieni care nu îndeplinesc standardele de siguranţă, altfel spus lista companiilor aeriene care fac obiectul unei interdicţii de exploatare sau al unor restricţii operaţionale pe teritoriul Uniunii Europene, un număr 97 de companii aeriene sunt interzise în spaţiul aerian al UE, dintre care 90 de companii aeriene certificate în 15 state, din cauza unei supravegheri inadecvate a siguranţei din partea autorităţilor aeronautice din aceste state, precum şi şapte companii aeriene individuale, din cauza deficienţelor grave în materie de siguranţă identificate: Avior Airlines (Venezuela), Blue Wing Airlines (Surinam), Iran Aseman Airlines (Iran), Iraqi Airways (Irak), Med-View Airlines (Nigeria), Skol Airline LLC (Rusia) şi Air Zimbabwe (Zimbabwe).

Alte două companii aeriene fac obiectul unor restricţii operaţionale şi pot efectua zboruri către UE doar cu anumite tipuri de aeronave: Iran Air (Iran) şi Air Koryo (Coreea de Nord), potrivit Agerpres, scrie digi24.ro.

Interviu IPN cu noul viceguvernator al BNM, Tatiana Ivanicichina

IPN: Dumneavoastră ați venit la BNM din funcția de secretar de stat de la Ministerul Finanțelor și acum ați preluat o funcție la fel de importantă pentru domeniul financiar. Luând în calcul cele menționate, cum ați aprecia rezultatele anului 2021 din perspectiva financiară pentru Republica Moldova?

Tatiana Ivanicichina: Anul 2021 a fost un an cu multe provocări. În pofida faptului că primele șapte luni ale anului au fost marcate de lipsa unui guvern cu puteri depline și lipsa finanțării externe a bugetului de stat, veniturile bugetului de stat din impozite si taxe au fost mai mari decât s-a așteptat, grație recuperării economice continue.

A doua jumătate a anului a fost marcată de învestirea noului Guvern și, drept rezultat, relansarea finanțării externe, care a fost direcționată spre măsuri de politici de susținere a populației și a mediului de afaceri pentru a face față mediului volatil caracterizat de majorarea prețurilor la resursele energetice, precum și a unui nou val de COVID-19.

De asemenea, a fost aprobat un nou Program cu Fondul Monetar Internațional, care este însoțit și de un suport financiar considerabil. Acesta, prin intermediul politicilor Guvernului, va veni să continue sprijinul economiei și al populației.

Totodată, urmează un flux semnificativ de finanțare prin intermediul Planului de recuperare economică finanțat de UE.

În ce privește sectorul bancar, acesta a făcut bine față efectelor crizei pandemice, rămânând stabil, bine capitalizat și cu suficiente lichidități. Astfel, de la începutul anului 2021, creditarea populației este în creștere, fiind cu 22 la sută mai mult față de anul 2020.

Așteptările pentru anul care urmează sunt să fie relansate și investițiile în sectorul real al economiei, să crească gradul de încredere al investitorilor străini, ceea ce va susține creșterea economică și în consecință se va transpune într-un nivel de trai mai ridicat al populației.

IPN: Suntem într-o perioadă de pandemie care, timp de doi ani, ne-a schimbat modul de viață, a redirecționat fluxurile financiare ale unora, alții s-au confruntat și se confruntă în continuare cu probleme financiare. În acest context, puteți să ne spuneți care a fost contribuția BNM pentru atenuarea efectelor negative ale pandemiei și ce planuri are banca centrală pentru a asigura stabilitatea financiară?

Tatiana Ivanicichina: Înainte de toate, voi preciza că Banca Națională a Moldovei a intervenit cu promptitudine, chiar de la începutul pandemiei, cu măsuri în sprijinul persoanelor fizice și juridice care aveau nevoie de un respiro la plata creditelor. La fel, au fost întreprinse măsuri orientate spre asigurarea sectorului bancar cu un nivel suficient de lichidități pentru a face față cerințelor economiei.

În același context, BNM a recomandat băncilor să se abțină temporar de la plata dividendelor pentru a susține continuitatea activității bancare sigure și reziliente.

Totodată, Banca Națională a luat decizii de politică monetară care, adițional obiectivului de menținere a stabilității prețurilor, au venit în susținerea economiei pe fundalul incertitudinilor și încetinirii creșterii economice. Astfel, banii au devenit mai accesibili pentru economie. Au fost eliberate și volume mari de lichidități în sectorul bancar, așa încât populația să beneficieze de o flexibilitate pentru plata ratelor la credite și agenții economici să poată să își suplinească necesarul de numerar pentru activitatea operațională.

Voi menționa că BNM monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să vină cu măsurile necesare. Astfel, în ultima perioadă, când s-au manifestat presiuni inflaționiste pe fondul creșterii prețurilor la nivel global, cauzate de creșterea costurilor de producție și de distribuție ale resurselor energetice și ale produselor alimentare, BNM a aplicat măsuri de înăsprire graduală a politicii monetare.

De fiecare dată, Banca Națională a promovat o politică monetară orientată spre menținerea condițiilor monetare prielnice pentru susținerea cererii interne, a procesului de creditare și a activității economice.

IPN: Pe lângă pandemie, oamenii se confruntă acum și cu o creștere rapidă a prețurilor. Ce întreprinde BNM în acest sens și la ce să se aștepte cetățenii în noul an?

Tatiana Ivanicichina: Există o mare incertitudine pe plan intern și extern, dar BNM urmărește cu atenție ce se petrece atât în țară, cât și în afara Republicii Moldova. Astfel, deciziile sale sunt bine argumentate și se bazează pe analize, studii, datele furnizate de Biroul Național de Statistică etc.

Statisticile arată că rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid în prima jumătate a anului viitor, după care se va tempera. În luna februarie, urmează ca BNM să publice primul Raport asupra inflației pentru anul 2022 și atunci informația va fi actualizată conform datelor disponibile.

Banca Națională va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare pentru a crea condiții monetare adecvate atingerii obiectivului său fundamental. În acest sens, BNM va aplica arsenalul instrumentelor sale de politică monetară, ca să atenueze, pe cât e posibil, presiunile inflaționiste.

Desigur, pentru depășirea cu succes a momentelor de criză, inclusiv a situației generate de pandemia COVID-19, se impune o cooperare inter-instituțională eficientă, cu implicarea tuturor autorităților, în limita competențelor și domeniilor de activitate ale acestora.

IPN: În comunicatul BNM despre ultima decizie de politică monetară din acest an se spune că cetățenii ar trebui să economisească, puteți să ne detaliați ce presupune aceasta?

Tatiana Ivanicichina: De fapt, în comunicat se spune că decizia de politică monetară a venit în susținerea preferințelor consumatorilor spre economisire de la consumul imediat care s-a conturat pe fondul activității economice manifestate pe parcursul anului curent.

Economisirea este încurajată în majoritatea țărilor ca o componentă importantă în ansamblul de măsuri pentru dezvoltarea economiei, care să contribuie la ridicarea nivelului de trai, dar și pentru a proteja cetățenii în cazul unor deficiențe financiare, oferindu-le o mai mare libertate financiară.

IPN: Ce comportament trebuie să adopte oamenii în urma deciziilor BNM?

Tatiana Ivanicichina: Modul în care publicul larg judecă sau percepe eforturile de politică ale BNM este foarte important. Iar succesul în realizarea obiectivelor sale depinde, în mare măsură, de sprijinul și înțelegerea cadrului de politică și a deciziilor BNM de către cetățeni.

BNM este o instituție transparentă, dar activitatea unei bănci centrale este foarte complexă și deciziile îi sunt corespunzătoare. Pe parcursul ultimilor ani, BNM depune eforturi considerabile pentru a avea o comunicare explicită către public, dar această luare de atitudine proactivă nu este suficientă. Este nevoie de un feedback al publicului, de cultivarea unui interes și comportament în cunoștință de cauză al acestuia, deoarece efectul deciziilor nu este unilateral. Impactul presupune neapărat și așteptările publicului, care este important să fie bazate pe anumite cunoștințe financiare generale.

IPN: Credeți că e nevoie de mai multă educație financiară în rândul publicului larg și cum poate fi făcută aceasta?

Tatiana Ivanicichina: Este o cerință a timpului și toate băncile centrale, de rând cu alte autorități, întreprind în acest sens măsuri de valorificare a resurselor educaționale.

BNM desfășoară mai multe proiecte de educație financiară adresate preponderent tinerilor, dar și altor grupuri-țintă, între care mediului de afaceri. Astfel, Banca Națională a Moldovei vine în sprijinul cetățenilor cu informația necesară drept resursă de educație financiară. O persoană bine informată își gestionează veniturile cu optimizarea cheltuielilor, știe să evite ori să minimizeze riscurile financiare, să economisească, învață să investească și își aprofundează permanent cunoștințele pentru a lua decizii financiare bine gândite și corecte.

Recent, BNM a adus din România un proiect care va ajuta oamenii, pe parcursul vieții lor, să dobândească independență financiară prin diversificarea surselor de finanțare, astfel încât la vârsta de pensionare să aibă destui bani pentru un trai decent.

De asemenea, Banca Națională își propune să unifice eforturile autorităților și a societății civile în procesul de educație financiară a societății. În acest scop, BNM a lansat la nivel de țară inițiativa de a elabora conceptul și proiectul unei strategii care să vină în sprijinul populației și dezvoltării economiei naționale. Totodată, a fost creat un grup de lucru, reprezentat de 15 instituții.

Sunt convinsă că sistematizarea și coordonarea procesului de educație financiară din Republica Moldova și abordarea acestuia pe segmente de competențe instituționale vor aduce beneficii tuturor membrilor societății.

IPN: O parte din societate crede că BNM schimbă cursul valutar după bunul său plac. Vreau să-mi spuneți care sunt principiile după care se stabilește cursul valutar și cum explicați intervențiile băncii centrale pe această piață?

Tatiana Ivanicichina: Dacă e să vorbim sub aspect tehnic, în Republica Moldova este implementat un regim flotant al cursului de schimb valutar. Astfel, nivelul acestuia este determinat de evoluțiile cererii și ofertei pe piața valutară internă. Cursul oficial al leului moldovenesc este calculat în raport cu dolarul SUA în baza tranzacțiilor de cumpărare/vânzare prin virament a dolarilor SUA contra lei moldovenești pe piața valutară internă.

Deci, Banca Națională nu stabilește cursul de schimb valutar „după bunul său plac”. Acesta nu depinde de BNM, ci de evoluțiile cererii și ofertei pe piața valutară internă. Astfel, Banca Națională nu are drept scop stabilirea unui anumit curs de schimb valutar, scopul principal al BNM este menținerea stabilității prețurilor.

În acest sens, sunt aplicate instrumente de politică monetară, unul dintre care sunt intervențiile pe piața valutară, atunci când BNM cumpără sau vinde valută pe piață. Aceste intervenții se fac cu un singur scop - de a evita volatilitatea cursului de schimb. Voi încerca să fiu mai explicită: cred că nimănui nu-i va plăcea să vadă pe panouri afișat azi un curs de 15 lei pentru un dolar, mâine 20 de lei și peste o altă zi 17 lei pentru un dolar. Astfel, pentru a evita oscilațiile bruște se recurge la intervențiile pe piața valutară.

IPN: Cum vede BNM fortificarea în continuare a sistemului bancar și care sunt limitele acestei fortificări?

Tatiana Ivanicichina: Astăzi, avem bănci puternice, bine capitalizate, cu o guvernanță bună. Vom continua eforturile necesare ca băncile să fie sigure, reziliente și vom încuraja procesul de modernizare a acestora în ritm cu tendințele internaționale.

Pe parcursul anului 2022, băncile licențiate urmează să prezinte pentru prima dată raportările privind procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP). ILAAP este un factor important în procesul de supraveghere, revizuire și evaluare a activității băncilor. Astfel, în cadrul acestui proces va fi evaluată soliditatea, eficacitatea și caracterul cuprinzător al cadrului pentru administrarea riscurilor de lichiditate și de finanțare aferente băncilor.

Totodată, BNM, în calitate de autoritate de reglementare, va continua să întreprindă măsuri de perfecționare a cadrului normativ ce guvernează activitatea bancară pentru menținerea fiabilității și a credibilității sectorului. Procesul de reglementare, în contextul cerințelor prudențiale, este orientat spre ajustarea cadrului normativ european, inclusiv Basel III.

La fel, pornind de la prevederile Regulamentului UE nr. 575 din 2013 care se transpune gradual în cadrul normativ bancar de la noi, este necesar să dezvoltăm actele normative în contextul evaluărilor bazate pe modele interne de rating ale băncilor. Astfel, cadrul normativ va fi ajustat și completat cu prevederi referitoare la tratamentul riscului de credit, cu abordarea modelelor interne de rating respective.

IPN: Relația „BNM – bănci comerciale – client”, cum poate fi consolidat acest trio în așa fel, încât cetățenii să aibă deja la nivel de „reflex dobândit” – încredere în sistemul bancar din Republica Moldova?

Tatiana Ivanicichina: În ultimii ani, datorită reformelor, oamenii au căpătat încredere în sectorul bancar. Astfel, Banca Națională, în procesul de supraveghere a activității băncilor, se va axa în continuare pe prioritățile de supraveghere bancară orientate pe gestionarea riscurilor. În acest context, în viitorul apropiat, BNM va acorda o atenție sporită analizei: guvernanței interne în bănci și a modalității determinării necesarului de capital intern; practicilor de creditare ale băncilor pentru a se asigura că acestea continuă a fi solide și conforme cu reglementările în vigoare și cu profilul de risc; riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor, aspectelor legate de dezvoltarea infrastructurii IT, care să corespundă cerințelor actuale și să asigure nivelul de securitate corespunzător; riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului și îmbunătățirea aplicării abordării bazate pe risc în procesul de supraveghere.

Voi menționa, la fel, că, în decembrie 2020, a fost aprobat Regulamentul privind efectul de levier pentru bănci. Acest indicator a fost introdus suplimentar la rata fondurilor proprii care este esențială pentru a asigura existența fondurilor proprii suficiente de a acoperi pierderile neașteptate. Astfel, aplicarea indicatorului efectului de levier va ajuta băncile să-și administreze mai prudent riscurile și să reducă la minimum pierderile de capital neprevăzute.

De asemenea, BNM va continua procesul de implementare a reglementărilor ce transpun cerințele Basel III.

IPN: Cât de importantă este pentru BNM expertiza și experiența internațională în reglementarea sistemului bancar?

Tatiana Ivanicichina: Sectorul bancar moldovenesc a preluat o mare parte din cerințele și cele mai bune practici europene și internaționale. Alinierea în continuare la acestea va conduce la consolidarea permanentă a sectorului bancar. Astfel, vor fi create premise pentru ridicarea nivelului de încredere în sistemul bancar, precum și a calității serviciilor acordate de către băncile autohtone.

Voi adăuga aici că băncile își vor dezvolta în continuare produsele și serviciile electronice pentru a corespunde cerințelor pieței și voi remarca inclusiv automatizarea în continuare a proceselor interne, care va asigura minimizarea riscurilor legate de acestea.

IPN: Acum după ce ați preluat acest mandat de viceguvernator v-ați făcut un plan de acțiuni pe sectoarele ce le patronați? Ne puteți spune ce conține acesta?

Tatiana Ivanicichina: Odată cu preluarea mandatului de viceguvernator la 3 decembrie curent, am preluat și responsabilitatea pentru cinci departamente complexe din cadrul Băncii Naționale. Astfel, prima sarcină primordială a constat în trecerea în revistă și familiarizarea cu cele mai importante procese în desfășurare în cadrul acestor departamente. Activitatea acestora este suficient de autonomă, cu sarcini bine stabilite pe un orizont de termen mediu, continuitatea cărora o voi asigura plenar, concomitent cu fortificarea echipei și continuarea cultivării încrederii din partea populației în deciziile BNM.

Cele mai importante acțiuni se vor baza pe implementarea angajamentelor asumate în cadrul Programului recent semnat cu Fondul Monetar Internațional, altor angajamente internaționale, precum și continuarea acțiunilor atribuite la obiectivele strategice ale BNM.

Puţini ştiu, dar în Moldova există mai multe companii IT ce au reuşit să creeze jocuri de succes la nivel internaţional, iar de multe ori identitatea lor globală îi face pe fani să nu-şi mai pună întrebarea care e ţara de origine a jocului preferat. Trăim într-o lume internaţională şi digitală, iar asta e ceva absolut normal. Totuşi, un nou joc la care se lucrează în prezent în Moldova ne-a atras atenţia mai ales prin faptul că e foarte axat spre maşini, iar modelele incluse în acel joc sunt foarte intrigante, semn că cei care muncesc la el au o pasiune auto mai specială.

Despre acest joc, ţinut până acum în mare secret, am aflat de la Valeriu Acciu, unul din membrii echipei de dezvoltare. Toată echipa, de altfel, e din Moldova şi însăşi conceptul întregului joc vine tot din ţara noastră. Aceeaşi echipă are deja câteva jocuri lansate, unul din ele fiind deosebit de popular la nivel global. Cea mai mare parte a programatorilor sunt din Moldova, dar se lucrează de la distanţă şi cu IT-işi din Ucraina şi Rusia, scrie piataauto.md.

Aşadar, jocul cu maşini la care se lucrează în prezent se va numi Racing Story - Love & Cars. Întregul concept presupune şi curse cu maşini legendare, însă cursele sunt doar o parte, conceptul general presupunând o evoluţie a jucătorului în forma unei nuvele interactive. Practic, protagonistul jocului va trebui să-şi construiască propria istorie multilaterală, iar partea de maşini e unul din componentele nuvelei pe care acesta o formează. Cei dintre noi care nu se prea au cu jocurile video ar putea înţelege mai puţin dintr-un asemenea concept, însă cei familiarizaţi cu asemenea jocuri video moderne cu siguranţă au şi priceput deja despre ce se vorbeşte. Dar, bineînţeles, jocul are şi componente despre care dezvoltatorii nu pot să spună prea multe acum.

Totuşi, ei au publicat de curând prima prefaţare a acestui viitor joc video creat în Moldova şi, ţinând cont că jocul e conceput mai ales pentru smartphone-uri, grafica şi animaţiile lui impresionează. Lansarea jocului va avea loc în 2022, iar acesta va fi disponibil atât pentru iOS, cât şi pentru Android. Până atunci te invităm să vezi prefaţarea de mai jos şi să vezi dacă recunoşti la ce modelele de maşini fac aluzie creaţiile care au fost incluse în acest video.

În primul an de președinție, Maia Sandu a efectuat vizite în 18 raioane ale țării în mai multe localități, iar alte 14 în străinătate, între care Ucraina, Belgia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Georgia, SUA, Austria, România. În comparație, la fel primul an de președinție, fostul șef al statului, Igor Dodon, a avut 34 de deplasări în străinătate, dintre care 13 în Federația Rusă. Asta deși socialistul în nenumărate rânduri a criticat-o pe Maia Sandu precum că ar avea mai multe vizite externe, decât interne la discuție cu cetățenii.

Maia Sandu, în prima sa deplasare oficială în calitate de președintă, a fost în perioada 11-12 ianuarie 2021 la Kiev, Ucraina, scrie replicamedia.md.

Dintre cele 14 deplasări, pentru 11 efectuate de Maia Sandu (informații despre resursele financiare alocate pentru ultimele trei vizite, la București, Paris și Bruxelles, nu sunt publicate pe site-ul Președinției, iar la solicitarea Replica Media încă nu s-a expediat un răspuns), fiind însoțită de alți membri din cabinetul său, din bugetul statului au fost cheltuiți circa jumătate de milion de lei, mai exact 457,8 mii lei, dintre care 83.600 pentru diurnă, iar 286.500 pentru biletele la avion, iar restul banilor pentru cazare.

În comparație, Igor Dodon fiind în funcția de președinte, în primul an de mandat, a cheltuit pentru 34 de deplasări în străinătate, dintre care 13 în Federația Rusă, peste 1.300.000 de lei, sumă aproape triplă față de banii cheltuiți de lidera de la Chișinău, Maia Sandu.

Cea mai parte a sumei a fost alocată pentru biletele de avion - 703.230, alte peste 333.000 de lei pentru diurnă, iar 311.267 de lei au fost cheltuiți pentru cazare.

În cadrul unei emisiuni la Televiziunea publică, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost întrebată cum comunică la acest moment cu Rusia.

Întrebarea moderatorului adresată șefului statului a fost “Cum comunicați cu Rusia la acest moment, Dvs. personal sau instituțiile statului, sau Ministerul de Externe, dacă aveți informații?”.
La care Maia Sandu a răspuns că comunicarea dintre Republica Moldova și Federația Rusă are loc la diferite niveluri și pe mai multe subiecte, între care și exportul fără restricții în Rusia a produselor moldovenești, scrie sputnik.md.

“Avem comunicări la diferite niveluri și Ministerul de Externe. Și, din câte înțeleg, era planificată… este planificată o vizită… deci, a fost ministrul de Externe în Federația Rusă, după care era planificată o vizită a viceministrului din Federația Rusă. Se discută la nivelul ministerului Apărării, se pregătește această comisie interguvernamentală pentru probabil primăvară, nu este stabilită încă o dată concretă, unde se va încerca să se ofere soluții pentru problema exporturilor. Știți că noi ne dorim să putem să exportăm fără restricții, așa cum spune Acordul de Liber Schimb în cadrul CSI, pentru că de asta suntem parte a acestui acord”, a spus Maia Sandu.

Președintele țării a mai menționat că pe agenda discuțiilor se află se află și problema munițiilor din depozitul de la Cobasna.

„Discutăm despre subiectul munițiilor de la Cobasna și spre să putem să avansăm în lichidarea acestora. Și toate celelalte lucruri: pe acordul de protecție socială, pe problema transnistreană. Deci, încercăm să ajungem la niște soluții, cel puțin pe o parte pe subiectele pe care le avem pe agendă pentru că sunt multe și e o agendă complexă”, mai spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
În alt context, moderatorul a sugerat că autoritățile de la Chișinău nu ar fi avut o reacție la alegerile liderului transnistrean, care au avut loc recent pe malul stâng al Nistrului. La care Maia Sandu a răspuns că au existat astfel de reacții.

“Au fost reacții din partea Ministerului de Externe, dacă vă referiți la așa-zisele alegeri, și am spus și eu că așa-zisele alegeri nu sunt constituționale, sunt nule, și a fost și reacția ministerului de Externe, inclusiv, în raport cu cei care au vrut să vină și să monitorizeze așa-zisele alegeri. Au fost aceste reacții, comunicare se face prin intermediul biroului de reintegrare și o să vedem când poate fi stabilită următoarea ședință în formatul 5+2”, a declarat președintele Republicii Moldova.

În decembrie 2020, deputatul extremist rus Vladimir Jirinovski a amenințat R.Moldova cu ”o baie de sânge” (deci cu un nou genocid rusesc) dacă autoritățile de la Chișinău vor încerca să provoace retragerea trupelor de ocupație rusești din așa-zisa Transnistria. Trupe care reprezintă, reamintim, o uriașă rușine pentru întreaga Europă, dar și o amenințare permanentă pentru R.Moldova sau pentru regimul de la Kiev, având în vedere degenerarea situației de la granița Ucrainei.

Ulterior, la diverse intervale de timp, activistul civic Constantin Dicusar a înaintat mai multe petiții către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău, solicitând declararea deputatului Vladimir Jirinovski drept persona non-grata pe teritoriul R.Moldova, motivele fiind de ordinul evidenței, scrie podul.ro.

La câteva luni de la depunerea acestora, MAEIE a răspuns succint și evaziv (foto jos), insistând că refuză dă-l declare pe Jirinovski persona non-grata întrucât acesta ar fi exprimat doar un punct de vedere personal, deși el a emis amenințările din postura de deputat. Să nu uităm nici că Jirinovski este un vechi apropiat al lui Vladimir Putin, acesta decorându-l în repetate rânduri.

Trebuie spus că poziția MAEIE ridică o serie de semne de întrebare, având în vedere că, pentru declarații și gesturi mult mai puțin ostile decât amenințarea cu genocidul, Jirinovski a fost declarat persoană indezirabilă în mai multe state ale Europei. De ce refuză MAEIE să facă același lucru?, în condițiile în care așa-zisa Transnistria reprezintă cea mai mare problemă de politică internă și externă a R.Moldova, meleag românesc trecut deja printr-un abominabil genocid rusesc, foamete, deportări și pușcărie politică.

În exclusivitate pentru Podul.ro, Constantin Dicusar anunță că a trimis un nou memoriu pe adresa MAEIE. “Nu voi renunța să denunț comportamentul barbar al unor politicieni ruși față de Republica Moldova, mai ales al unor mercenari aflați în solda directă a oamenilor de stat ai Rusiei, precum este Vladimir Jirinovski”, ne-a declarat activistul civic.

România nu are monede de 1 leu, 2 lei sau 5 lei, fără nicio explicaţie valabilă din partea Băncii Naţionale, în condiţiile în care s-ar putea face plăţi cu acestea şi o monedă de 5 lei valoarează chiar cât moneda de 1 euro.

Lansarea bancnotei de 20 de lei prin care BNR spune că se adaptează structurii monetare a euro ridică între­barea: de ce România nu are monede de 1 leu, 2 lei sau

5 lei. Polonia a trecut prin denominare ca şi România în 1995 tăind 4 zerouri şi are monede de 1, 2 şi 5 zloţi. România a înlocuit bancnota de 10.000 lei cu cea de 1 leu în 2005, dar nu a introdus şi o monedă de 1 leu. Răspunsurile BNR sunt neclare.

„Structura de bancnote/monede a fost stabilită îna­in­te de 2005 pornind de la procesul de denominare, astfel încât tăierea de zerouri operată atunci să modifice cât mai puţin bancnotele aflate deja în circulaţie. Bancnota de 1 leu provine din cea de 10.000 lei vechi. În ce pri­veş­te apropierea de euro, domnul guvernator a explicat fap­tul că prin bancnota de 20 de lei se definitivează con­ver­genţa cu structura pe cupiuri a bancnotelor euro, valoa­rea nominală de 20 lei fiind singura care nu se regăsea prin­tre cele româneşti. Astfel, în momentul trecerii la euro nu va fi necesară acomodarea şi la structura de cu­piuri sau la dimensiunea bancnotelor“, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru zf.ro/

El nu a dat nicio explicaţie însă de ce nu există moneda de 1 leu, 2 lei sau de 5 lei.

România a adăugat recent în circulaţie bancnota de 20 de lei, completând structura bancnotelor, dar structura monedelor?

Ungaria a retras în 2008 monedele de 1 şi 2 forinţi, păstrând moneda de 5 forinţi, din cauza inflaţiei. Cursul actual euro/fo­rint este de 368 forinţi pentru 1 euro.

România are monede de 1 ban, 5 bani, 10 bani şi 50 bani, dar cele mai folosite sunt cele de 10 bani şi 50 bani. Cu monedele de 1 leu sau 2 lei s-ar putea achita o pâine, un suc sau un mic baton de ciocolată. Existen­ţa unei monede de 1 leu poate fi asimilată, ca şi steagul sau imnul naţional, simbolisticii existenţei unei ţări. Cu cât „greutatea“ unei unităţi de monedă dintr-o ţară este mai mare, adică moneda este mai puternică, cu atât ţara are imaginea că este mai puternică.

În imaginarul populaţiei, banii sunt încă re­prezentaţi prin monede. De aceea toate ţările ţin la moneda unitară pentru a o avea în cir­culaţie. În perioada inter­beli­că, leul româ­nesc era suficient de puternic încât se puteau face plăţi cu el în restau­rantele din Berlin. Puterea unei monede arată puterea eco­no­miei unei ţări, iar toate ţările care au traversat inflaţii înalte au trecut la deno­minare. Pentru că sistemul financiar se bazează foarte mult şi pe psihologia popu­laţiei, însăşi existenţa unei monede de 1 leu, de o unitate, ar însemna o ancoră antiin­fla­ţie pentru că oamenii ar transfera leului-mo­nedă o valoare pe care ar vrea să o regăsească în cantitatea de servicii şi pro­duse cumpărate. Inclusiv pentru edu­caţia financiară, existenţa unor monede de 1 leu, 2 lei şi 5 lei i-ar face pe copii să se apropie mai mult de ideea de folosire corectă a banilor şi de învăţare a economisirii.

Când o ţară nu mai are o monedă de o unitate înseamnă că acceptă de fapt că a capitulat în faţa inflaţiei, adică nu mai dă valoare monedei sale. Moneda de 1 leu este în primul rând un simbol.

Leul românesc a devenit moneda naţională în 1867, cu 0,3226 grame de aur sau 5 grame de argint. Leul a fost preluat după leii gravaţi pe talerii olandezi care erau monezile cu cea mai mare circulaţie în secolul 18 şi 19 în România. În istoria României nu a fost nicio perioadă în care să nu existe o monedă de 1 leu.

În anul 2017 s-a emis moneda de 50 de bani care comemora 10 ani de la aderarea Ro­mâniei la UE, de ce nu s-a emis o monedă de 1 leu pentru a marca momentul.  Prin această monedă România ar fi fost mult mai aproape vizibil de structura mone­delor euro, în timp ce oferea ţării simbolul specific pentru leu, respectiv 1 unitate.

Din perspectiva monedelor aflate deja în circulaţie, monedele de 1 ban şi 5 bani sunt aproape total irelevante, având în vedere că marea majoritate a românilor nici nu le bagă în seamă în momentul în care cumpără ceva de la magazin. Valoarea lor este atât de mică încât aceste monede sunt lăsate efectiv pe masa magazinelor când vine vorba de a lua restul de pe urma unui produs. De ce nu se scot aceste monede, care pe măsură ce inflaţia creşte şi preţurile ajung la cote tot mai mari, valoarea lor, care era şi aşa extrem de mică, va ajunge complet inexitentă.