Vladimir Mânăscurtă a venit să cucerească America prin scenarii de film
Vladimir Mânăscurtă s-a născut în Drochia, Moldova. Este pasionat de literatură, muzică și artă. În 2014 lansează prima carte în limba rusă, “Cheia Universului”, gen sci-fi. Urmează romanul de dragoste “Dulce Infern” în 2018, carte care a acumulat un rating de 4,48 din 5 pe Goodreads.com. A devenit cunoscut nu doar în literatură, dar și datorită participării la show-urile “Românii au talent” și “Moldova are talent”, fiind numit Eminem de la Drochia.
S-a visat de mic în industria cinematografică. A parcurs un drum lung până a hotărât să vină în țara visurilor americane. „Descending Up” este un thriller gotic modern, cu elemente de mistică, detectiv, horror și dragoste, cartea în limba engleză va fi lansată curând pe Amazon Books. Pe lângă lansarea celei de a treia cărți, în perioada de pandemie a lucrat la 3 scenarii de film și își dorește ca acestea să apară pe marile ecrane, scrie horainamerica.com.
Începuturile. Am o dragoste aparte față de filme și mă vedeam din adolescență în industria asta – actor, regizor, scenarist. Pe timpurile când erau populare internet cafe-urile, mi-am făcut și o ancheta cu poze și aplicam la toate castingurile pe care le vedeam online. Trebuie să spun că am avut și răspunsuri pozitive, însă în anchetă indicam că sunt în SUA, iar când primeam răspunsuri, deja ceream ajutor pentru obținerea vizei.
Conversațiile cu asta și se încheiau. Au trecut ani, iar eu am locuit o perioadă în Italia. Atunci, am pus pe pauză visele mele, pentru un termen îndelungat. Am primit viza în 2014, dar am fost nevoit să amân plecarea din acel an din cauza lansării primei mele cărți. Apoi au urmat problemele de sănătate ale tatălui
meu, care s-a stins din viață. Apoi ediția a doua a cărții mele, care a fost publicată la Moscova. Apoi show-ul de talente „Românii au talent”. Apoi următoarea carte. Din cauza epidemiei, credeam că 2020, la fel, nu va fi anul în care voi ajunge aici. Dar…
Noua carte. Am finisat recent o lucrare nouă. Este un gen diferit și am planuri mai speciale. Neapărat o voi publica și în limba română. Dar acum am tradus-o în engleză și e la nivel de redactare. În curând, va fi publicată pe Amazon cu titlul „Coborând în sus” în română, sau „Descending Up” în engleză.
Scenarii. Am tradus și am adaptat lucrările mele pentru scenarii, cu ideea de a deveni o părticică din industria filmelor. Prima mea carte, inițial a fost planificată ca scenariu, dar mai târziu, am decis să o editez ca roman. Din acest motiv, în ea diferă narațiunea și nu sunt descrise gândurile eroilor și alte atribute tipic literaturii artistice.
Am citit foarte multe scenarii, ca să fiu gata să redau istoria în formă corespunzătoare și să-mi formez propriul stil. Sunt multe lucruri interesante în scrierea scenariilor, și descoperindu-le, am înțeles că primesc plăcere de la procesul scrierii lor. După ce au fost finisate trei lucrări, le-am înregistrat la „Writers Guild of America”, de la care am primit certificate. Apoi au fost evaluate în SUA, de unde am primit recenzii bune. Am pregătit un “Query Letter” pe care am început să-l trimit în mai multe locuri, în căutarea unui manager sau agent literar, pentru că studiourile nu acceptă „Unsolicited Material”.
America. Se spune că America este țara visurilor, că aici se întâmplă cele mai fantastice lucruri și se realizează cele mai îndrăznețe vise. Am așteptări, că anume aici vor prinde viață și visele mele.
Pandemia. Modul de creație l-a afectat pozitiv. Am avut suficient timp pentru a mă dedica total procesului de creație. La fel și cu rezultatele vânzărilor. Probabil, pandemia i-a făcut pe oameni să citească mai mult. Planul care are prioritate acum, este publicarea noii mele cărți. Mai sper că studiourile își vor restabili activitatea și scenariile mele vor ajunge pe mâinile potrivite.
Ucraina modifică regulile de export și import cu țările CSI
Din 13 aprilie, intră în vigoare noile reguli de export şi import între Ucraina şi ţările CSI, unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Moldovei. Serviciul de Stat pentru Alimentaţie din ţara vecină a reamintit că introducerea noilor reguli este asociată cu decizia din anul trecut a guvernului ucrainean de a retrage ţara din Acordul de cooperare în domeniul medicinii veterinare din cadrul CSI, semnat în 1993.
Potrivit ministerului, acum comerţul se va desfăşura în baza legislaţiei actuale din Ucraina, luând în considerare cerinţele ţărilor de destinaţie, precum şi normele şi reglementările internaţionale, scrie agroexpert.md.
Şeful Serviciului de Stat pentru Alimentaţie şi Consumatori, Vladislava Magaletskaya, a declarat că retragerea din acord "a deschis de fapt noi oportunităţi pentru Ucraina".
Menționăm că în 2020, comerţul dintre Moldova şi Ucraina (cu excepţia Transnistriei - "I.") s-a ridicat la aproximativ 600 milioane dolari. În acelaşi timp, exporturile către Ucraina au fost majorate la 69,4 milioane de dolari (-13,4%) şi importurile - la 527,5 milioane de dolari (-7,3%).
Calitatea cafelei ar putea fi stabilită în curând de un robot
Zilele în care experții se adunau într-o cameră ermetică pentru a degusta cafeaua și a da note cu privire la culoare, aromă și gust ar putea fi numărate, transmite Bloomberg.
O companie din Israel a pus la punct un dispozitiv de tip handheld care este capabil să scaneze boabele de cafea și să le stabilească calitatea. Mașina, care funcționează pe baza inteligenței artificiale, are nevoie în prima fază de un om care să introducă parametrii de calitate iar după aceea va putea clasifica cafea chiar și până la prăjire. Compania din Israel a finalizat chiar și un program pilot cu Carcafe, divizia din Columbia a grupului Volcafe, unul dintre cei mai mari traderi de cafea din lume, scrie Agerpres.
Tarifele la energia electrică consumată în perioada stării de urgență ar putea fi compensate de stat
Deputații au aprobat astăzi în prima lectură proiectul de lege privind compensarea tarifelor la energia electrică utilizată de consumatorii gospodăriilor casnice, comunică MOLDPRES.
Documentul prevede acordarea compensațiilor la energia electrică consumatorilor gospodăriilor casnice, persoanele fizice, pentru două luni – aprilie și mai, perioada acțiunii stării de urgență.
Suma compensată va constitui 428 de lei – câte 214 de lei pe lună. Ministerul Finanțelor va aloca tranșele necesare compensației în mărimi egale, pe conturile furnizorilor de energie electrică, se arată în nota informativă la proiect.
Documentul a fost elaborat în calitate de măsură socială pentru populație în contextul instituirii stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova în perioada 1 aprilie – 30 mai 2021. Mijloacele necesare în acest scop se estimează la 532,959 milioane de lei.
Este sau nu momentul să umblăm la rezervele valutare?
Există un moment anume în viaţă, o situaţie mai bine-zis, când, strâns în ungher de probleme mai mari sau mai mici şi apăsat de lipsa banilor şi în portmoneu, şi pe cardul de serviciu, îţi aminteşti de nişte bani ţinuţi undeva, pentru zile negre. Şi zici “Da, la urma-urmei, banii aceia pe care îi tot visez noapte de noapte, de ce-i ţin? Petru ce am muncit şi i-am adunat? Şi eşti tentat să mergi şi să-i scoţi la lumină, iar apoi să-i duci undeva într-un magazin din care să ieşi fără probleme.
Este absolut clar că povestea pe care am aşternut-o în acest prim alineat nu se poate suprapune exact pe subiectul pe care urmează să-l dezbatem, dar, oricum, nişte asemănări oricum, există. Despre rezervele Băncii Naţionale a Moldovei este vorba şi despre ideea de a le utiliza „acum când nu prea avem bani în portmoneu sau pe cardul de serviciu”, scrie capital.market.md.
Contextul în care a fost vociferată propunerea privind folosirea banilor din rezerva Băncii Naţionale a Moldovei este unul care poate oferi partea sa de argumente în favoarea unei eventuale decizii de acest gen. Pandemia, care durează deja mai mult de un an, afaceri care s-au blocat şi care au irosit aproape toate şansele de a fi relansate, oameni de afaceri fără niciun suport care ar decurge din programe de susţinere derulate la nivel naţional. Există, deci, o categorie numeroasă de cetăţeni, care ar putea face abstracţie de lege, reguli, practici şi eventuale pericole pe dimensiunea monetară, dar care ar accepta nişte bani veniţi de la stat.
De cealaltă parte, oameni care pot citi efectele unei intervenţii în rezervele BNM, cer prudenţă, reţinere şi aplicarea fără abatere a legislaţiei. Propunerea îl are ca promotor pe Igor Dodon, ex-preşedinte al R. Moldova. Acesta propune ca din rezervele Băncii Naţionale să fie retrasă o sumă în valoare de cel puţin un miliard de dolari pentru investiţii.
„Noi avem trei miliarde de dolari în rezerva valutară a statului. Acestea trei miliarde ştiţi unde se află, pe cont la Washington. Tot la americani stau. Hai să luăm o parte din banii aceştia şi să-i vârâm în economie. Să facem drumuri, să facem ceva să lucreze economia”, a declarat Igor Dodon.
Fostul şef al statului a spus că rezerva valutară depăşeşte cu mult suma minimă critică, echivalentă cu totalul a trei luni de import.
„Să lăsăm acolo un miliard jumătate sau două. Să nu căutăm banii noştri cine ştie pe unde… Noi avem banii noştri”, a declarat Igor Dodon.
În principiu, puţină lume ştie ce reprezintă rezervele BNM, majoritatea considerând că este vorba de lăzi cu dolari păstrate în ferecatele depozite ale Băncii Centrale. Structura rezervelor BNM este una aflată permanent într-o uşoară modificare, dar care este constituită în cea mai mare parte din dolari şi euro. Altfel zis, dolarului îi revine circa 65 la sută din totalul rezervelor, urmat de lira sterlină – 20 la sută şi moneda unică europeană – 10 la sută. Cât priveşte locaţia, aceasta nu prea are treabă cu depozitele BNM, chiar dacă în Moldova se regăsesc circa 21 la sută din ceea ce reprezintă rezerva noastră. În Statele Unite ale Americii se păstrează aproape 26 la sută din rezerve, în Olanda – 11,8 la sută, în Germania – 9,66, Canada – 1,54, Singapore – 4,7 la sută. Conform definiţiei, ca să spunem aşa, rezervele BNM trebuie să asigure cel puţin trei luni din importurile ţării, într-adevăr fiind vorba de zilele negre ale unei ţări, care, după ce şi-a epuizat în totalitate mijloacele de existenţă, sparge lacătul şi pune banul în serviciul cetăţeanului.
E simplu de spus, însă acest lucru aproape că nu se întâmplă niciodată, dacă desigur, ezităm să ne amintim de anul 2014, când aceleaşi rezerve au fost reduse cu circa 640 milioane dolari, an în care am trecut printr-un lung coridor al turbulenţelor cu efecte grave asupra monedei naţionale, asupra economiei, condiţiei financiare a cetăţeanului, credibilităţii noastre în faţa partenerilor de dezvoltare etc.
Ideea recurgerii la o parte din rezerva BNM a scos în lumina rampei figuri mai vechi şi mai noi, oameni din domeniu şi nu prea, poziţii pro şi poziţii contra.
O primă referinţă la propunerea ex-preşedintelui a venit chiar de la BNM. Guvernatorul Octavian Armaşu a declarat că „o astfel de acţiune este puţin probabilă, dar dacă s-ar retrage 1,5 miliarde de dolari din rezervele valutare, atunci leul moldovenesc ar fi afectat grav, urmând să se deprecieze până la 25-28 de unităţi pentru un euro. În opinia sa, mai probabilă este „o emisie de lei neacoperiţi, care ar duce la inflaţie bruscă şi devalorizarea monedei naţionale”.
„În prezent, nivelul de rezerve este unul adecvat pentru sustenabilitatea viitoare a rezervelor internaţionale. Astfel, utilizarea unei părţi din rezervele internaţionale, cu o ulterioară conversie a acesteia în monedă naţională şi majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Ca urmare, Republica Moldova s-ar confrunta cu o inflaţie cu impact negativ asupra economiei. Totodată, asemenea operaţiuni contravin legislaţiei în vigoare, potrivit căreia Banca Naţională nu poate acorda asistenţă financiară statului”, a spus Armaşu.
Potrivit lui Octavian Armaşu, nivelul actual al activelor oficiale de rezervă este de 3,053 mlrd. dolari SUA şi corespunde tuturor criteriilor de suficienţă şi asigură circa 4,7 luni de importuri prognozate de mărfuri şi servicii (nivelul minim recomandat este 3 luni). Acesta acoperă integral datoria publică externă pe termen scurt şi, în acest fel, susţine credibilitatea Republicii Moldova pe plan internaţional.
Activele oficiale de rezervă ale BNM reprezintă resursele financiare pe care le poate utiliza şi controla în orice moment pentru a susţine balanţa de plăţi, pentru a gestiona cursul de schimb prin intervenţie în piaţă, pentru a menţine încrederea în moneda naţională şi în economia naţională în general. Totodată, să nu uităm că nivelul rezervelor internaţionale influenţează capacitatea unei economii de a atrage împrumuturi externe. Scăderea rezervelor se răsfrânge negativ asupra economiei, afectează ratingul de ţară al Republicii Moldova şi încrederea investitorilor străini.
Există, desigur şi un cadru legislativ care reglementează strict acţiunile instituţiilor statului în raport cu rezervele valutare. Potrivit Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, rezervele internaţionale sunt menţinute de Banca Naţională la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului. În acest sens, BNM, în concordanţă cu practicile internaţionale, apreciază suficienţa rezervelor internaţionale prin prisma mai multor indicatori: acoperirea unei perioade adecvate de import, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, a masei monetare etc.
Scriam la începutul acestui text despre un context anume în care este abordat acest subiect. Ei bine, pe lângă criza sanitară care rămâne ca fundal principal al discuţiilor în care ne găsim antrenaţi, există şi un eventual maraton electoral care are multe şanse să înceapă. Din acest motiv, abordarea prin prisma politicului nu poate fi exclusă în niciun fel. Iar acesta este încă un argument în favoarea scoaterii din agenda dezbaterii a subiectului legat de rezervele BNM.
Zile libere în luna mai
În luna mai din acest an, sunt cele mai multe zile de sărbătoare nelucrătoare. Totuși, bugetarii nu vor merge de facto la muncă doar două zile, pe 3 și 10 mai, întrucât alte trei zile libere – 1, 2 și 9 mai coincid cu zilele de repaus săptămânal, adică sunt zile de sâmbătă și duminică, transmite ipn.md.
Potrivit Codului Muncii, bugetarii vor sta acasă sâmbătă, 1 mai, când se marchează Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii. A doua zi, duminică, 2 mai, dar și luni, 3 mai, se sărbătorește prima şi a doua zi de Paşti, conform calendarului bisericesc, fiind de asemenea, zile de sărbătoare nelucrătoare.
Peste o săptămână, duminică, pe 9 mai, este Ziua Victoriei, precum și Ziua Europei, iar a doua zi, luni, 10 mai, este marcat Paștile Blajinilor.
Potrivit Codului Muncii, în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămânal, salariul mediu pentru aceste zile nu se plătește.
În Republica Moldova zile de sărbătoare nelucrătoare sunt: 1 ianuarie – Anul Nou; 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi); 8 martie – Ziua internaţională a femeii; prima şi a doua zi de Paşti conform calendarului bisericesc; ziua de luni la o săptămână după Paşti ( Paştele Blajinilor); 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii; 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei; 9 mai – Ziua Europei; 27 august – Ziua Independenţei; 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”; 25 decembrie - Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou); ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.
Lumea, aproape de o nouă epidemie! O boală cumplită a înregistrat cea mai mare creștere din lume
Conform informațiilor apărute în presa internațională, medicii avertizează că au descoperit un nou factor care cauzează boala neuro degenerativă Parkinson. Este vorba despre o substanță pe care o putem găsi în multe produse de uz caznic.
Umanitatea se va confrunta cu o nouă epidemie? O boală gravă face ravagii în SUA. Cauza se află în produse pe care toți le folosim, scrie capital.ro
În curând ne vom confrunta cu o epidemie de Parkinson, este opinia neurologului Ray Dorsey, medic la Centrul Medical al Universității din Rochester, New York. Avertizarea medicului vine în contextul în care această tulburare a înregistrat cea mai mare creștere din lume, transmite theguardian.com
De exemplu, subliniază neurologul, numărul persoanelor afectate de Parkinson a crescut cu 35% în ultimii 10 ani în Statele Unite iar medicii consideră că „în următorii 25 de ani se va dubla”.
Care este factorul declanșator?
Potrivit sursei menționate, cercetătorii sunt de părere că un factor declanșator este expunerea la tricloretilenă (TCE), substanță folosită în degresarea industrială, curățarea chimică, dar și în produse de uz casnic, precum cele de lustruit pantofi și produse de curățat covoare.
Legătura dintre această substanță și probleme grave de sănătate a fost dovedită de muncitorii care au fost expuși la TCE la locul de muncă. Aceasta substanță este un factor de risc pentru Parkinson, arată rezultatele unui studiu din 2008 care analizat factorii respectivi.
Rezultate similare au fost înregistrate și în urma unui studiu realizat în 2011. Potrivit acestuia, a fost înregistrată „o creștere de șase ori a riscului de Parkinson la persoanele expuse la locul de muncă la tricloretilenă”.
Este o substanță cancerigenă
Trebuie menționat că tricloretilena este o substanță cancerigenă, cunoscută ca factor de risc pentru mai multe tipuri de cancer. Legătura dintre aceasta și Parkinson poate fi adesea trecută cu vederea deoarece primele semne ale bolii pot apărea și după zeci de ani de la expunerea la substanța respectivă.
În timp ce unele persoane care au intrat în contact cu boala se pot îmbolnăvi rapid, altele pot lucra sau trăi în locuri contaminate o mare parte din viață înainte de a dezvolta simptome de Parkinson.
Chiar dacă TCE este este interzisă în multe țări europene, în SUA nu există restricții pentru aceasta. Astfel, TCE contaminează aerul, solul și apa în zonele industriale iar specialiștii avertizează că este prezentă în peste 30% din apele subterane din SUA.
„Numeroase studii dovedit că apa de la robinet poate provoca boala Parkinson. Iar în acest caz, de vină nu este doar TCE, ci și pesticidele,” transmite neurologul Ray Dorsey, în contextul în care unii cercetători nu cred că TCE din apa potabilă este suficientă pentru a provoca boli.
Unde pot fi schimbați banii rupți, deteriorați sau murdari
Persoanele fizice şi juridice care au bancnote sau monede metalice necorespunzătoare circulației – uzate sau deteriorate, însă autentice şi cu putere circulatorie – le pot schimba. Schimbul poate fi făcut la Banca Națională a Moldovei (persoanele fizice) sau la băncile licențiate din Republica Moldova, inclusiv la subdiviziunile acestora (persoane fizice și juridice), transmite ipn.md.
Sunt schimbate și se plătesc integral, 100 % din valoare, bancnotele sau monedele care sunt murdare, au inscripții sau desene, cele perforate sau rupte. Se schimbă și se plătește bancnota reconstituită prin lipirea părților unei bancnote autentice, cu bandă adezivă, lipici sau cu alte mijloace, care acoperă o suprafață mai mare de 10 mm pe 40 mm. De asemenea, pot fi schimbate și bancnotele decolorate, fără colțuri, cele șifonate
Însă sunt respinse și nu se plătesc bancnotele în cazul în care lipsește mai mult de 45% din suprafață sau care au fost deteriorate în mod intenționat. Potrivit BNM, bancnota în privința căreia sunt motive să se considere că a fost deteriorată în mod intenționat (prin multiplicarea bancnotelor prin decupare etc.), nu se schimbă și se reține pentru a fi predată subdiviziunii teritoriale a Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, specimenul de bancnotă se retrage din circulație şi nu se plătește. La fel, și bancnota fără putere circulatorie, al cărei termen de schimb a expirat, se respinge și nu se plătește.
În cazul monedelor, sunt schimbate și plătite, cele care și-au păstrat imaginea pe avers şi revers, dar care în urma deteriorărilor mecanice sau a acțiunii unor factori de mediu și-a modificat forma inițială prin îndoire, lățire, găurire, topire. Sunt schimbate și cele care și-au schimbat culoarea în urma acţiunii unor factori de mediu agresiv. Însă, se respinge moneda metalică fără putere circulatorie, al cărei termen de schimb a expirat.
Bancnotele sau monedele metalice depuse la bănci de către persoane fizice şi juridice şi care nu sunt clar recunoscute ca fiind autentice se retrag din circulație şi sunt predate subdiviziunii specializate a Ministerului Afacerilor Interne, pentru stabilirea autenticității acestora. Pentru bancnotele reținute, banca eliberează depunătorului un document confirmativ.
În cazul schimbului monedei naționale necorespunzătoare circulației la ghișeul BNM în sumă mai mare de 500 (cinci sute) lei, persoana fizică prezintă buletinul de identitate și completează o cerere cu privire la schimbul monedei naționale.
În cazul schimbului monedei naționale necorespunzătoare circulației în sumă mai mare de 20 de mii de lei, solicitantul asigură completarea Chestionarului pentru client, în conformitate cu cerințele Regulamentului cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul operațiunilor efectuate de BNM. Prin completarea cererii, solicitantul își exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal furnizate BNM.
Medic triholog din Moldova despre căderea părului din cauza infecţiei cu COVID-19
Circa 26 la sută dintre persoanele din Republica Moldova, care au avut COVID-19 se confruntă cu o consecinţă tardivă a virusului şi anume căderea părului. Medicul triholog, Ecaterina Tcacenco, a explicat în cadrul emisiunii „Reporter pentru sănătate” de la Moldova 1 că COVID-ul aduce nişte schimbări metabolice foarte grave în organismul nostru.
„Persoanele care se îmbolnăvesc de COVID pot avea o varietate de simtome, dar căderea părului a fost întâlnită în cazuri foarte multe la pacienţii care au suportat COVID-ul. Noi am observat că pielea capului devine grasă, structura părului devine foarte subţire. Apariţia acestui simptom apare după 2 –3 luni, la alţii 6 luni. Este un simptom de complicaţie tardivă după COVID”, menţionează medicul.
În ultima perioadă pacienţii care raportează o asemenea problemă se adresează la medici, purtând deja peruci. Şi asta pentru că pacienţii, îndeosebi cei care au fost intubaţi, din lipsă de oxigen, din cauza stresului la care este supus organismul, se confruntă cu această problemă.
„Cade brusc, o cantitate mare de păr când se periază ori când se spală părul. Comparativ cu alte tipuri de viruşi, gripa, citomegalovirusul, hepatitele, COVID-ul aduce nişte schimbări foarte grave în organismul nostru”, accentuează medicul triholog.
Ecaterina Tcacenco a mai spus în cadrul emisiunii „Reporter pentru sănătate” că pacienţii care au suferit de COVID-19 şi se adresează la medic au deficit pronunţat de zinc si de vitamina D3.
SFS recomandă conformarea voluntară a persoanelor fizice care au obținut venituri de la jocurile de noroc și pariuri de peste hotare
