În a doua jumătate a lunii martie 2022 compania Air Moldova a înapoiat companiilor de leasing trei avioane și  mai are în flotă un singur avion, un Airbus A320.

Într-un răspuns transmis BoardingPass, Air Moldova menționează că Airbusurile A319 ER-AXM și ER-AXL sunt la mentenanță și vor reveni în flota companiei.

Airbusul A321 ER-AXR s-a întors la compania de leasing deoarece i-a expirat contractul de leasing.

boardingpass.ro

Autoritățile se pregătesc pentru recepția la terminarea lucrărilor de reabilitare a podului rutier peste râul Prut, între localitățile Giurgiulești, din Republica Moldova, și Galați, din România, anunță miercuri, 6 aprilie, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu.

Podul a fost construit în 1949, fiind reabilitat la finalul anului 2021. Lucrările au fost gata cu două luni înainte de termenul din contract, scrie mainnews.ro.

„A fost convocată recepția la terminarea lucrărilor de reabilitare a podului rutier de frontieră, peste râul Prut, între localitățile Giurgiulești (Republica Moldova) și Galați (România). Podul dintre cele două state a fost reabilitat la finalul anului 2021, finalizarea lucrărilor a fost anunțată de antreprenor cu 2 luni înainte de termenul prevăzut în contract. Valoarea lucrărilor, de circa 8 milioane RON, a fost asigurată în totalitate de Guvernul României. Podul, cu o lungime de 125 m, a fost construit în anul 1949”, a anunțat Ionel Scrioșteanu pe contul său de Facebook.

Potrivit sursei citate, lucrările de reabilitare au constat în consolidarea grinzilor cu zăbrele, sablarea și vopsirea tablierului, reparații la placa de beton armat de susținere a podului, protejarea cu diguri a picioarelor podului, refacerea căii carosabile și a celei pietonale, amplasarea unor parapete noi, precum și efectuarea de lucrări de reabilitare/reparații la racordări cu terasamentele.

„Podul rutier Galați – Giurgiulești contribuie la fluidizarea traficului între România și Moldova, la asigurarea mobilității, precum și la facilitarea comerțului pe piețele interne și internaționale. De asemenea, sporește rolul Republicii Moldova ca legătură între statele Uniunii Europene – UE şi Ucraina”, conchide postarea din mediul online.

Cum poate fi explicat acest lucru? Mai întâi, să ne uităm la cifre, apoi vom încerca să înțelegem fiecare factor separat.

1. Nou record de trafic pe site-ul Rabota.md – peste 800 000 de accesări înregistrate în martie. Nu a existat niciodată un astfel de trafic în 16 ani de funcționare a site-ului.

2. Peste 110 000 de CV-uri au fost expediate de către solicitanți pentru posturile vacante plasate pe site.

În general, luna martie nu a fost niciodată mai solicitată decât ianuarie/februarie, dar de această dată numărul persoanelor aflate în căutarea unui job a fost semnificativ mai mare. Cum se explică acest fapt?

Primul gând care ne vine în minte, desigur e legat de refugiații din Ucraina, care au fost nevoiți să fugă în Republica Moldova și să-și caute un loc de muncă în țara noastră.

Spoiler: Nu e chiar așa!

Potrivit statisticilor, astăzi pe teritoriul  Republicii Moldova se află aproximativ 100 000 de cetățeni ucraineni. Jumătate dintre ei sunt copii.

Rămân 50 000 de ucraineni, printre care se numără și pensionari, cetățeni care nu vor să-și caute de lucru, precum și persoane cu dizabilități. Chiar și așa, dacă luăm numărul maxim de persoane decise să rămână în Moldova pentru o perioadă lungă de timp, e vorba despre circa 25.000 de oameni – ceea ce reprezintă 3% din populația ocupată. Prin urmare nu putem vorbi despre un impact cu adevărat puternic asupra pieței muncii din RM.

Atunci ce s-a întâmplat de fapt?

După ce am analizat cu atenție comportamentul și CV-urile solicitanților pe site-ul Rabota.md, am atras atenția asupra unui fapt foarte curios. De fapt, explozia pe piața muncii în luna martie e legată de activitatea bruscă anume a cetățenilor Republicii Moldova. 

„Cred că acest lucru se datorează faptului că a existat un flux prea mare de informații pe tema refugiaților. Am urmărit o serie de știri legate de asistența refugiaților: despre locuințe, educație, asistență umanitară și informațională, precum și cea legată de angajarea în câmpul muncii. Ceea ce a dus la simplificarea procedurii de angajare a cetățenilor ucraineni în Moldova”, a spus managerul de proiect Vladimir Boșneak.

„Prin urmare, imediat după simplificarea procedurii de angajare a ucrainenilor, am observat o creștere bruscă a activității moldovenilor care caută un loc de muncă. Probabil putem lega asta cu faptul că mulți dintre cei care doreau deja să-și schimbe jobul au decis să acționeze acum prentru a prinde posturile vacante în Moldova care ar putea fi ocupate de către ucraineni”, a adăugat Vladimir Boșneak.

„Nu vorbesc despre faptul că cetățenii Republicii Moldova se temeau de concurența puternică a ucrainenilor, dar cu siguranță majoritatea au devenit mai activi, mai ales sub influența unei cantități uriașe de știri despre fluxurile de refugiați în țara noastră”.

Al doilea factor care a influențat fluxul mare de CV-uri din partea solicitanților, este desigur, eliminarea unei serii de restricții în urma îmbunătățirii situației epidemiologice din țară.

3. Numărul posturilor vacante, dimpotrivă, a scăzut în martie. Dacă în februarie erau în medie 5.800 de posturi vacante active, atunci în martie numărul acestora a scăzut cu 9% și a fost în medie de 5.200 de locuri de muncă vacante.

Acest lucru se datorează faptului că, companiile care lucrează pe piețele ucrainene și ruse au încetat să recruteze personal. De asemenea, a fost suspendată activitatea angajatorilor care se ocupau de importuri din Ucraina și Federația Rusă. Și bineînțeles, o parte din business-ul moldovenesc a încetat să angajeze oameni din cauza unor incertitudini legate de situația actuală în regiune. Dar în general, nu se atestă o scădere bruscă a numărului de posturi vacante. Încet-încet numărul acestora începe să crească.

4. Cea mai populară rubrică pe site s-a dovedit a fi noua rubrică „Locuri de muncă pentru refugiați” – cu posturi vacante pentru cetățenii ucraineni în companiile din Moldova.

Remarcăm faptul că nu au fost deschise posturi vacante speciale destinate doar refugiaților. Companiile pur și simplu erau gata să angajeze cetățeni ucraineni la posturile vacante deja existente, datorită procesului simplificat de angajare. Adică, dacă angajatorul nu putea suplini posturile vacante de luni întregi cu moldoveni, a decis să-și încerce norocul în rândul ucrainenilor. Și mulți au reușit.

De asemenea, am observat un interes puternic din partea moldovenilor pentru locurile vacante pentru refugiați, ba chiar se simțea o oarecare tensiune la mijloc. Dar, toată lumea înțelege că sunt aceleași posturi vacante publicate și anterior pe site-ul Rabota.md. Aproape nimeni nu a deschis posturi vacante noi, anume pentru ucraineni.

5. Fluxul de CV-uri a crescut cu 12% în următoarele domenii: frumusețe, fitness, limbi străine și servicii.

Aici, creșterea numărului de CV-uri s-a produs tocmai datorită cetățenilor Ucrainei. Întrucât majoritatea nou-veniților sunt femei, majoritatea fiind angajate în sectorul serviciilor. Prin urmare, multe dintre ele încearcă să găsească un job asemănător cu cel pe care îl aveau în Ucraina. Dar dacă să ne axăm pe date, creșterea nu este una foarte semnificativă.

Încheiere

În timp ce scriam acest articol, Guvernul Republicii Moldova ne-a comunicat statisticile oficiale culese de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Potrivit datelor din 01.04.2022, agenții economici din Republica Moldova au angajat 187 de cetățeni ai Ucrainei: 139 de femei și 48 de bărbați:

• 132 de contracte de muncă în Chișinău;
• 10 – în Ungheni;
• 8 – în Strășeni;
• 8 – în Cahul;
• 7 – în Bălți;
• 3 - în Vulсănești;
• 3 - în Soroca;
• 2 - îm Orhei;
• 2 – în Ștefan Vodă;
• 2 – în Dondușeni;
• 1 – în Călărași;
• 1 - în Comrat;
• 1 – în Nisporeni.

Potrivit avizelor angajatorilor, cetățenii ucraineni au fost angajați în calitate de programatori, croitorese, vânzători consultanți, bucătari, asamblatori, asistenți medicali, manageri, operatori etc.

La aceeași dată, potrivit datelor subdiviziunilor teritoriale ANOFM, 125 agenți economici și-au anunțat dorința de a angaja cetățeni ucraineni pentru a suplini 292 de posturi vacante. La 1 aprilie, ANOFM a înregistrat 162 de ucraineni care își doresc să obțină un loc de muncă.

Acestea sunt datele oficiale. Cel mai probabil, cifrele sunt, de fapt, mult mai mari. Totuși acest lucru confirmă faptul că sunt mulți ucraineni angajați și mulți ucraineni care își caută un loc de muncă. Am avut dreptate când am afirmat că situația din țara vecină nu va avea un impact mare asupra pieții muncii din Republica Moldova, dar totuși acest fapt a stimulat cetățenii noștri să devină activi.

Găsește un job nou accesând linkul: www.rabota.md/ro/vacancies 

Pentru companiile care sunt în cautarea angajaților: www.rabota.md/ro/prices

_____________________

Serviciul presă Rabota.md

Guvernul a aprobat o serie de modificări la legea cu privire la BNM și legea privind reglementarea valutară, informează Radio Chișinău.

• Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în R. Moldova, afirmă că dacă Vladimir Putin va pierde războiul cu Ucraina, acesta nu va da înapoi și va merge mai departe, misiunea de a-l opri revenind celor care conduc azi lumea.
• Fostul ministru susține că Ucraina trebuie ajutată cu arme pentru a face față acestui război și i-a criticat pe cei se declară neutri în loc să-l înfrunte pe Putin.
• Anatol Șalaru susține că Germania și Franța sunt părinții lui Putin, punctând atitutudinea conciliantă a acestora față de liderul de la Kremlin.

Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în R. Moldova, afirmă că dacă Vladimir Putin va pierde războiul cu Ucraina, acesta nu va da înapoi și va merge mai departe, misiunea de a-l opri revenind celor care conduc azi lumea, scrie alephnews.ro..

Fostul ministru susține că Ucraina trebuie ajutată cu arme pentru a face față acestui război și i-a criticat pe cei se declară neutri în loc să-l înfrunte pe Putin. Anatol Șalaru susține că Germania și Franța sunt părinții lui Putin, punctând atitutudinea conciliantă a acestora față de liderul de la Kremlin.

Anatol Șalaru mai spune că transnitrenii nu sunt cointeresați în acest război deoarece ei se bucură de beneficiile acordului de asociere cu Ue. Peste 60% din exporturile din Transnistria merg în UE, iar principalii parteneri sunt din România.

Prezentăm principalele declarații ale fostului ministru al Apărării din R. Moldova, Anatol Șalaru, sâmbătă, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News și SMART TV:

Anatol Șalaru: Putin se va opri acolo unde va fi oprit de cei care au azi puterea în lume și de cei care au capacitățile necesare să-l oprească. Ucraina este doar primul pas al lui Putin și asta o înțelegem din discursurile politicienilor ruși, din analiza serviciilor de inteligence și din ceea ce spun și ucrainenienii care au luat mulți prizionieri ruși. Noi, cei din R. Moldova, din Ucraina îi cunoaștem pe ruși, știm că ei niciodată nu au renunțat la planurile lor imperialiste de a se extinde. Putin, în celebra lui cuvântare de la Conferința de securitate din 2007 de la Munchen a spus foarte clar ce vrea. Unii au crezut că Putin a glumit, că a fost o eroare, iar alții, în discuții cu diplomați ruși au spus nu, este foarte serios și este mult mai grav decât credeți voi. Și astăzi, la fel.

Anatol Șalaru: Dacă Putin ar fi vrut să cucerească Ucraina, avea multe modalități, în afară de cea militară, de a o cuceri. El a atac în primul rând orașele rusești din Ucraina – Mariupol, Harcov, Herson. În Harcov 90% din populație sunt ruși. Mariupol, la fel, Herson la fel. Și în Kiev cam jumătate sunt ruși. Dacă el ar fi vrut să-și atragă de partea lui populația rusofonă, etnicii ruși din Ucraina nu ataca și nu omora în primul rând rușii din Ucraina. Pentru el este o etapă în acest război pe care l-a declanșat. Putin este un tip care a ajuns la 70 de ani și-a pierdut interesul pentru viață, pentru că are tot ce și-a dorit vreodată pe lumea asta,  și-a atins toate scopurile și acum caută o miză,  ceva important pentru care merită să lupte ca să-i fie viața interesantă.  Pe el nu-l interesează soarta cetățenilor ruși. Cred că dacă va pierde Ucraina în acest război, pofta lui Putin va spori și va merge mai departe. Nu degeaba unii spuneau că Putin îi urăște foarte mult pe polonezi. S-ar putea să dea o lovitură și cu arma nucleară tactică asupra Varșoviei sau asupra oricărui alt oraș pentru a intimida.

Anatol Șalaru: Rușii merg pe ideea că Occidentul, liderii politici sunt slabi, nu sunt personalități gen Margaret Thatcher, Churchill,  Reagan. Nu sunt. Astăzi la conducerea UE și NATO sunt niște funcționari birocrați care au ajuns acolo în urma unei conjuncturi și care niciodată nu o să-și asume soarta Europei. Deci noi ducem lipsă de lideri. În Europa astăzi nu sunt lideri. Cu părere de rău. Se întâmplă exact ce a fost în 1938 când Hitler a semnat cu Chamberlain, când Europa a zis haideți să lăsăm și asta, și asta, că el se oprește aici, nu merge mai departe. Hitler râdea de Chamberlain și zicea lasă, că sunt foarte slabi, nici nu ai cu cine discuta, nu ai adversari pe măsura lui. Și astăzi se întâmplă la fel.  A apărut sintagma Putin înțelege. Toți spuneau noi am vorbit cu Putin, el înțelege, el știe, el nu o să meargă mai departe, acolo rușii suferă, acolo e genocid, că acolo ucrainenii își bat joc de ruși, că acolo e nu știu ce, că sunt vrăbii care poartă arme nucleare, că sunt rațe care dau cu virusul care îi omoară doar pe ruși, parcă virusul cere pașaportul, niște aberații din astea pe care mulți europeni le-au crezut. Iar marea putere europeană Germania și a doua mare putere europeană Franța sunt cele mai corupte țări din Europa și ăștia ne învață pe noi cum să luptăm cu corupția. La ei se începe de la cancelar. Toți au primit bani. Schroeder e angajat în Rusia, fostul prim-ministru al Franței este angajat în Rusia, primește salariu. Lui Putin îi place să-și bată joc de ei.

„Putin are doi părinți în Europa, Germania și Franța, care l-au crescut, l-au alimentat cu bani, l-au hrănit cu bani, l-au încurajat”

Anatol Șalaru: Iar cei care l-au crescut pe Putin… el are doi părinți în Europa, Germania și Franța, și un frate în Italia, care l-au crescut, l-au alimentat cu bani, l-au hrănit cu bani, l-au încurajat, l-au primit, i-au dat oameni, i-au creat toate condițiile. Aceste țări din UE au pus pe primul loc bunăstarea lor economică, în  detrimentul securității europene. Deci bunăstarea economică, avantajele economice ale propriilor țări, în detrimentul UE. Pe timpul  lui Trump, oamenii de afaceri din SUA i-au propus Germaniei să construiască terminale cu gaz lichefiat , cu banii lor, în Germania ca să aducă gazul lichefiat din SUA. Și nu numai din SUA, de oriunde din lume. Și Merkel a spus Nu, luăm de la ruși gaz, de la Gazprom. Și astăzi ce se întâmplă? A semnat Biden cu Ursula von der Lyen un acord prin care SUA va investi în aceste terminale, va aduce gaz lichefiat, să asigure măcar 30% din gazul pe care îl livra Rusia. Deci Putin a fost crescut, încurajat de către aceste țări și de câte ori Polonia le-a spus nu faceți, voi nu-i cunoașteți, ei nu au cuvânt, ei nu respectă obligațiile, ei au alte interese. Și Germania ce a făcut? A amendat Polonia, au marginalizat-o în UE și pe alții care au spus la ce se pot aștepta, iar  astăzi îi văd că sunt foarte marcați de tragedia poporului ucrainean, au deschis porțile pentru refugiați.

Anatol Șalaru: Eu l-am ascultat pe Stoltenberg pe care îl cunosc personal, pe care l-am apreciat, dar de ieri nu-l mai apreciez, care a zis cu tot curajul din dotare, că  sarcina voastră principală este să evităm un conflict cu Rusia. Ok, evitați conflictul. Să lupte Ucraina pentru voi. Ucraina demonstrează tuturor că ei sunt acum în avangarda luptei pentru libertate și pentru o Europă liberă. În lupta cu răul, cel care pozează în persoană neutră, de fapt, se dă de partea răului fiindcă nu poți să fii neutru când mor mii și mii de oameni nevinovați în Ucraina, sute de copii omorâți. Merkel să se spele bine, să caute detergenți să spele sângele de mâini pentru că e și pe mâinile ei. Și Hollande, și Sarkozy și inclusiv Macron, care, cu orice ocazie când intră în criză, îl sună pe Putin, că altceva nu are ce face.

„Armata rusă nu a fost niciodată o armată capabilă să lupte”

Anatol Șalaru: Cei din anturajul lui Putin l-au hrănit, i-au dat informația pe care voia să o audă întotdeauna. Armata rusă nu a fost niciodată o armată capabilă să lupte. Ați văzut cum s-a terminat în Afganistan, au luptat atâția ani cu un popor rămas în urmă cu câteva sute de ani și totuși nu au putut învinge. Spuneți-mi un război pe care l-a câștigat Rusia fără ajutorul cuiva. Nu există. Chiar și marea legendă cu Napoleon în Rusia când rușii au dat foc Moscovei, au ars zeci de mii de răniți, Napoleon nu putea înțelege de ce nu a întâmpinat niciun fel de rezistență, iar țăranii au trecut toți de partea lui, nu existat niciun război de gherilă, nu a existat nimic. El nu înțelegea de ce ăștia și-au dat foc la oraș, iar țarul a fugit la Sankt Petersburg. Marii conducători de oști au pierdut toate bătăliile, dar îi spuneau țarului că le-au câștigat. Exact așa e și cu Putin. A spus că noi am cheltuit 5 miliarde de dolari în Ucraina să fidelizăm populația, am crescut coloana a 5-a, noi am întărit armata, noi avem cele mai tari și de fapt banii ăștia… 90% s-au furat. E bine că s-au furat că acum armata rusă ar fi fost mult mai puternică.

“Foamea, frigul, demoralizarea ar putea opri armata lui Putin”

Anatol Șalaru: Ucraina are nevoie de o rețea densă de rachete antiaeriene pentru a doborî avioanele și rachetele lansate din afara Ucrainei. Poate să lanseze de pe navele lor militare și de pe Marea Azov, Marea Caspică, din Belarus. Din câte înțeleg eu, Ucraina nu vrea să răspundă la atacurile din Belarus ca să nu dea motiv Belarusului de a intra în acest război. Încet-încet, de exemplu avioanele rusești nu mai fac atâtea zboruri deasupra Ucrainei. Înainte ei aveau 200 de zboruri pe zi, iar acum au fost zile când nu a fost niciun zbor. Cei din ultimele avioane doborâte erau ofițeri, locotenenți, primii erau maiori, locotenent colonel, colonel, fiindcă nu au experiență de zbor. Jumătate din echipajele de zborale rușilor s-au cam terminat, deși au adus 450 de avioane în jurul Ucrainei pentru invazie, în jur de 110 au fost deja doborâte și o parte din echipaj. Plus că, spun experții,  procentul este mai mare deoarece 10-15% din aceste nave suferă lovituri, dar nu cad. Sunt avariate, ajung la aeroport și asta necesită mai mult timp. Patru elicoptere rusești deasupra unei localități au fost doborâte de unul, toate odată. Pur și simplu sunt speriați. Unii nu mai vor să zboare.

Anatol Șalaru: Rusia nu domină spațiul aerian nici electronic. Unul dintre dispozitivele speciale electronice pe șenile moderne a fost capturat de ucraineni. Un dispozitiv foarte modern, foarte sofisticat a zis că îl trimit în America să se ocupe americanii de el. Plus că  au capturat dispozitivele de pe avioanele rusești, care răspund la rachetele antiaeriene. Sunt codificate și se identifică dacă e al tău sau e străin și urmează să le schimbe pe toate deoarece devin ineficiente avioanele, pot fi doborâte.

Anatol Șalaru: Foamea, frigul, demoralizarea ar putea opri armata lui Putin. Țineți minte celebra coloană de 65 de km de tancuri și blindate? Aceleia îi trebuie o coloană identică cu cisterne de motorină care să le aprovizioneze. Un tanc din ăsta consumă 300-400 l motorină la 100 de km. Deci rezervorul la un tanc modern rusesc, 1400 l ajunge pentru 300 km în linie dreaptă. Dar ei dacă au stat acolo 4-5 zile, s-au încălzit și, în afară de asta, sistemele în care funcționează pe tancurile moderne, au nevoie de energie. Bateriile  trebuie alimentate și se folosesc, se ard, alea au rămas fără motorină, fără nimic. Cum să-l pornești de acolo? Ucrainenii cu echipele lor mobile, bine pregătite, le-au distrus aprovizionarea, le-au tăiat căile de acces și au rămas pur și simplu mii și mii de oameni  izolați. Îngheață de frig. Sunt zone în care jumătate din efectivul lor militar a degerat, are degerături. A fost filmată acum câteva zile o coloană de camioane cu lemn de foc tăiat. Le-a trimis lemne să facă focul să nu moară de frig. Plus că populația locală este foarte ostilă…

Din cauza războiului din Ucraina, exporturile Republicii Moldova au scăzut de trei ori, susține expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Adrian Negrescu, analist financiar, a vorbit despre ce ar urma să facă România având în vedere condițiile impuse de Rusia referitoare la gaz.

Analistul a comentat declarația ministrului Energiei, Virgil Popescu, privind modurile în care România va fi afectată de hotărârea Gazprom de a sista exporturile de gaze către Europa. Iată ce le-a scăpat din vedere autorităţilor române scrie money.ro.

Potrivit ministrului Energiei, “România nu este afectată de această decizie, de acest decret al preşedintelui Putin.

„România nu are un contract direct cu Gazprom, contractele de import de gaze sunt făcute de entităţi private din România cu entităţi private din Uniunea Europeană, sau chiar subsidiare românești ale acestor entităţi private, contractele fiind atât în lei, cât şi în euro şi dolari.

Deci nu putem vorbi despre o schimbare a politicii comerciale în importul gazelor românești”, a mai spus ministrul Energiei la Antena 3.

“Nu e chiar foarte clar ceea ce ne spune domnul Popescu, pentru că el ne spune că nu crede dânsul că nu vom fi afectaţi.

Vă spun acest lucru pentru că firmele celor două offshore-uri prin care importăm gazele din Rusia depind de Gazprom.

Ce poate face România?

Iar dacă Gazprom va decide că nu va mai livra gaze în România acele offshore-uri cu siguranța se vor racorda politicii de la Moscova.

Pe de altă parte, ce spune domnul Popescu şi are dreptate este faptul că nu vom fi afectaţi la fel de mult ca alte ţări.

Dar şi noi va trebui să intrăm în procesul ăsta de raționalizare a consumului de gaze.

Avem marele noroc şi ghinion că, consumatorii noștri mari industriali sunt închiși acum din cauza prețului mare la gaze şi din această perspectivă s-ar putea să nu ne afecteze foarte mult.

Întradevăr Europa va intra într-o perioadă extrem de dificilă cu o raționalizare cumplită a gazelor cu efecte concrete din punct de vedere economic si, din păcate, un val de recesiune care ne va afecta şi pe noi în cele din urmă”, a explicat Adrian Negrescu, analist financiar, în emisiunea În faţa naţiunii de la Antena 3.

O înregistrare publicată pe Twitter arată modul în care mai mulți șoferi circulă pe o șosea de lângă Kiev, blocată cu mine antitanc.

Potrivit înregistrării de pe Twitter, imaginile sunt realizate la Borodyanka, lângă Kiev. Din imagini se poate vedea că pe șosea este format un baraj de mine antitanc. Totuși, șoferii reușesc să treacă de baraj, printre minele „plantate” pe șosea pentru a bloca ofensiva rusă, scrie ziare.com.

Ukrainian drivers at Borodyanka near Kyiv.

pic.twitter.com/20kUHv0WZs

— Visegrád 24 (@visegrad24) March 30, 2022

Nitriții și nitrații sunt aditivi alimentari care pe eticheta produselor alimentare pot fi găsiți sub următoarele forme:
E249 – nitrit de potasiu
E250 – nitrit de sodiu
E251 – nitrat de sodiu
E252 – nitrat de potasiu

Aditivii alimentari amintiți mai sus sunt folosiți în industria alimentară pentru că fac posibilă îmbunătățirea conservării alimentelor, oferind în același timp o culoare roz apetisantă mezelurilor, cum ar fi jambonul, crenvurștii. Producătorii care le folosesc mai susțin că acești aditivi ajută la lupta împotriva botulismului, o afecțiune neurologică gravă cauzată de o bacterie prezentă în alimentele neconservate.

Riscurile pentru sănătate

Dar trebuie să știți că acești E-uri adăugați în alimente reprezintă un pericol pentru sănătate.

Când sunt ingerate, aceste substanțe pot contribui la formarea de compuși cancerigeni în stomacul nostru: numite nitrozaminele. Aceste substanțe sunt clasificate drept substanțe cancerigene probabile pentru om (categoria 2A) de către Agenția Internațională pentru Cercetare împotriva Cancerului (IARC), deoarece favorizează dezvoltarea cancerului colorectal, al doilea cel mai mortal tip de cancer după cancerul pulmonar și cancerul de stomac. Nitriții pot crește riscul de a dezvolta boli de sânge sau hematologice, în special la persoanele din grupurile de risc.

Unde se găsesc acești aditivi alimentari cancerigeni?

Cu toate aceste riscuri pentru sănătate acești aditivi alimentari sunt autorizați pentru utilizare în R. Moldova în o serie de categorii de produse alimentare.

Platforma CE CONSUM EU a studiat hotărârea de Guvern Nr. 229 din 29-03-2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, inclusiv cele aproape 180 de pagini din Anexa 1 care se referă la lista națională a aditivilor alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare şi condițiile de utilizare a acestora. În cele ce urmează vă prezentăm lista categoriilor de produse alimentare unde acești aditivi alimentari sunt autorizați pentru utilizare.

Întâi de toate trebuie să știți că nitriții și nitrații fac parte din categoria de aditivi alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii și au fost incluși în Grupa V de aditivi alimentari, punctele ”h” și ”i”.

Nitriții și nitrații – E 249, E 250, E 251 și E 252 – sunt autorizați în special în produse din carne. Anexa 1 a hotărârii de Guvern Nr. 229 din 29-03-2013 conține o categorie aparte despre utilizarea nitriților și nitraților în produsele din carne:

”Produse din carne conservate în mod tradiţional, cu prevederi specifice referitoare la nitriţi şi nitraţi:
Produse tradiţionale din carne conservate prin imersie în soluţie de saramură (produse din carne conservate prin imersie în soluţie de conservare care conţine nitriţi şi/sau nitraţi, sare şi alte componente)
Produse tradiţionale din carne, conservate prin uscare (procedeul de conservare prin uscare presupune aplicarea uscată a amestecului de conservare care conţine nitriţi şi/sau nitraţi, sare şi alte componente pe suprafaţa cărnii, urmată de o perioadă de stabilizare/maturare).

Alte produse din carne, conservate în mod tradiţional (procedeele de conservare prin imersie şi conservare prin uscare, utilizate în combinaţie sau cele în care se includ nitrit şi/sau nitrat într-un produs compus sau în care soluţia de conservare se injectează în produs înainte de preparare)”.

Dar, acești aditivi alimentari sunt autorizați în alte categorii de produse alimentare, după cum urmează :

Nitrați (E 251, 252):

• brânza de pastă dură, semidură şi semimoale,
• lapte pentru brânză de pastă dură, semidură şi semimoale,
• brânzeturi categoria de produse maturate dure, semidure şi semimoi,
• analogi de produse lactate categoria analogi de brânză pe bază de produse lactate,
• hering şi şprot marinat.

Totodată, în Uniunea Europeană, doza maximă de nitriți autorizată în carnea procesată este de 150 mg/kg. În Franța doza utilizată este de 120 mg/kg și va scădea în curând la 90 mg/kg. În R. Moldova doza maximă autorizată este de 150 mg/kg. Deja, este de responsabilitatea ANSA (Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor) să verifice dacă aceste doze se respectă și să informeze consumatorii în acest sens.

Spre o interzicere a nitriților și nitraților

În Uniunea Europeană în ultimii ani sunt purtate discuții contradictorii cu privire la utilizarea în produsele alimentare a acestor aditivi. În Franța, care și de această dată își manifestă poziția de lider în UE în ceea ce privește securitatea alimentară (după interzicerea unui alt aditiv alimentar cancerigen dioxidul de titan E171), trei mari asociații de consumatori și-au unit eforturile pentru a cere interzicerea nitriților și nitraților în alimente. Din noiembrie 2019 și până în prezent mai bine de 362 000 de cetățeni au semnat petiția prin care se cere interzicerea acestor aditivi care prezintă un risc real pentru sănătatea populației. Este vorba de altfel despre o problemă crucială de sănătate publică, mii de noi cazuri de cancer ar putea fi astfel prevenite.