Generalul Petraeus, fost șef CIA, avertizează în contextul războiului din Ucraina: „cea de care trebuie să vă îngrijorați este Moldova“. Acesta a precizat, totodată, că nu este de acord cu ipoteza potrivit căreia Kievul va cădea inevitabil în mâinile Rusiei. „Cred că sunt în pericol Odesa și Moldova“, mai spune el. Pentru mai multe detalii, vă invităm să ne citiți în continuare.

Generalul în rezervă David Petraeus, fost şef al CIA şi al comandamentului central al SUA în timpul conflictelor din Irak și Afganistan, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția războiului dintre Rusia și Ucraina, scrie playtech.ro.

Potrivit acestuia, „armata rusă este gândită pentru a folosi căile ferate. Neputând face asta în Ucraina, are mari probleme logistice. Dar va continua să încerce să compenseze, atacând în sud, acolo unde devine puternică. Cred că sunt în pericol Odesa și Moldova“.

Fostul șef al CIA a mai declarat că nu susține ipoteza conform căreia Kievul va cădea în mâinile rușilor: „Vor încerca să ocupe Odesa, va fi o luptă grea, localnicii vor riposta puternic“.

Încercuirea Kievului este un lucru „mult mai greu de făcut decât au crezut rușii și chiar mulți dintre cei din vest“, a mai spus Petraeus, potrivit CNN.

„Rușii încearcă din greu, dar gândiți-vă că suprafața Kievului este mai mare decât cea a New York City“, a adăugat el.

Kievul este al șaptelea cel mai ocupat oraș european, cu aproape 3 milioane de locuitori. Făcând o comparație cu Bucureștiul, Kievul are o suprafață de aproape patru ori mai mare.

Cu un serviciu militar de 37 de ani în armata SUA și timp de un an șeful CIA, generalul David Petraeus a fost invitat la CNN, duminică, pentru a comenta evoluția invaziei ruse în Ucraina.

Cu această ocazie, el a precizat că pare că rușii „nu își pot menține coloanele alimentate“, lăudând rezistența Ucrainei de până acum.

„Au dat jos indicatoare rutiere sau au scris «Bine ați venit în iad». Va fi o luptă foarte lungă la Kiev. Localnicii de acolo au făcut stocuri de mâncare, va exista o rezistență enorm de acerbă. Nu accept presupunerile că va cădea“, a declarat David Petraeus.

Întrebat despre vulnerabilitatea altor state din apropierea Rusiei, printre care și Moldova, care nu face parte din NATO, fostul director al CIA, a expus un scenariu terifiant.

„Cea de care trebuie să vă îngrijorați este Moldova“, a avertizat el.

Generalul în rezervă a mai precizat că rușii înaintează greu în Ucraina pentru că „ucrainenii au tăiat toate legăturile între căile ferate ale țării lor și Rusia“, iar asta pentru că știau că armata lui Putin este concepută pentru a folosi căile ferate la aprovizionarea cu muniție, combustibil, hrană, apă.

Moderatorul l-a întrebat, de asemenea, pe generalul Petraeus dacă aliații NATO, țările baltice, Polonia sau România, sunt în pericol de a fi atacate „după ce va cuceri Ucraina“.

„Dacă va cuceri Ucraina“, a spus răspuns acesta. „Nu cred că vor ataca aliații NATO, cel puțin nu în acest stadiu al războiului. Altele cred că sunt țintele, revin la ceea ce am spus mai devreme: Odesa și Moldova sunt următoarele în pericol să fie atacate de armata lui Putin“, a completat fostul șef al CIA.

Invazia Rusiei din 24 februarie a împiedicat grav comerţul din porturile Mării Negre, ducând la creşterea preţurilor de referinţă la grâu la bursa din Chicago cu 40% şi împingând şi amplificând mai mult inflaţia alimentară globală, care era deja la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Întreruperea aprovizionării din Rusia şi Ucraina, care reprezintă împreună 30% din exporturile mondiale de grâu şi 20% din exporturile de porumb, va eroda securitatea alimentară pentru milioane de oameni, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord fiind deosebit de vulnerabile din cauza dependenţei lor de importuri, a spus Julie Marshall, purtătorul de cuvânt al Programului Alimentar Mondial, scrie money.ro.

Preţurile petrolului şi gazelor au crescut, de asemenea, din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei, în timp ce costurile de transport şi ale materiilor prime precum oţelul au crescut deja din cauza defecţiunilor lanţului de aprovizionare legate de pandemie.

Chiar şi consumatorii din două dintre cele mai mari ţări cultivatoare de grâu din lume, Canada şi Statele Unite, plătesc preţul.

“Din nefericire pe termen scurt şi mediu, inflaţia alimentară şi costul produselor de panificaţie în Statele Unite vor creşte mai mult. Acest lucru va afecta cel mai mult pe cei mai vulnerabili din societatea noastră”, a declarat Robb MacKie, preşedinte şi director executiv al Asociaţiei Brutarilor Americani.

Cu săptămâni înainte de cea mai recentă creştere a preţului grâului, Calgary Italian Bakery din Alberta a crescut preţurile cu 7% pentru a ţine pasul cu costurile asociate cu seceta canadiană de anul trecut şi cu inflaţia preţurilor la făină şi drojdie. Acum, Louis Bontorin, coproprietar al afacerii de familie veche de 60 de ani, se teme că va trebui să crească din nou preţurile semnificativ, odată ce îşi va epuiza stocurile de făină care îi ajung pentru patru până la cinci luni.

”Acest lucru ar putea fi cu adevărat, cu adevărat devastator. Pâinea este unul dintre elementele fundamentale, esenţiale şi aceasta este partea grea. Încercaţi să luaţi doar ceea ce aveţi nevoie, dar ştiţi şi ce efect (are preţul mai mare) are asupra consumatorului. Puterea de cumpărare a tuturor este erodată”, a spus Bontorin.

Ameninţarea la adresa aprovizionării cu grâu din cauza invadării Ucrainei de către Rusia a fost exacerbată de o scădere a stocurilor globale ale exportatorilor importanţi.

Livrările din Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada, Ucraina, Argentina, Australia şi Kazahstan urmează să scadă la un nivel minim din ultimii nouă ani, de 57 de milioane de tone, până la sfârşitul sezonului 2021/22, potrivit datelor International Grains Council (IGC).

Unele companii de morărit au semnat contracte cu fermierii în toamna anului trecut pentru grâul pe care îl folosesc în prezent, ceea ce le protejează deocamdată de preţurile mari legate de războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Dar o firmă a spus că odată ce se va confrunta cu aceste costuri mai mari, va trebui să le transmită brutarilor care îi cumpără făina.

“Va fi obligatoriu. Ori plătiţi costul mai mare, ori nu vă luaţi făina”, a spus firma, care a cerut să nu fie numită din cauza sensibilităţii situaţiei.

”Nu cred că populaţia generală are vreo idee despre cu ce fel de repercusiuni se va confrunta”.

După invadarea Rusiei, telefonul preşedintelui Rogers Foods, Joe Girdner, a început să sunte. Brutarii care cumpără făină de la cele două mori ale sale din Columbia Britanică caută acum să-şi asigure aprovizionarea pentru o perioadă mai lungă de timp decât înainte, de teamă că preţurile ar putea escalada şi mai mult. Este o problemă şi pentru morar. Livrările de grâu de primăvară erau deja mici din cauza secetei de anul trecut, iar acum cumpărătorii globali, care depindeau de proviziile din regiunea Mării Negre, pot apela la Canada pentru grâu şi pot concura cu morile interne, a spus Girdner.

”Este o îngrijorare foarte mare. Şi povestea adevărată va fi dacă această situaţie va dura”, a spus Girdner despre războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Fostul premier basarabean Ion Sturza spune că prin recunoașterea independenței teritoriilor Donețk și Lugansk, Vladimir Putin „denunță dreptul națiunilor la autodeterminare și revendică TOATE teritoriile care au fost cândva în cadrul Imperiului Rus”.

„Să ne fie foarte clar, dincolo de retorica belicoasă și „argumentele istorice" aiuristice, Putin aseară a declarat război Republicii Moldova, revendicându-i teritoriile, iar de rând cu ea și Finlandei, Poloniei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului, Kazahstanului, Turkmeniei, Tadjikistanului. El deplânge tot ceea ce crede ca a fost „похабный мир”...”, a scris Sturza într-o postare pe pagina sa de Facebook, scrie ziare.com.

În opinia lui Ion Sturza, Ucraina, țară pe care Vladimir Putin o detestă considerând-o nestat, iar pe ucraineni – neoameni, a fost prima țintă.

„După, doar Dumnezeu știe. Acest собиратель „русских земель” a reușit să contrapună într-o perioadă foarte scurtă țara sa întregii lumi, transformându-i pe rușii din țară, dar și toată lumea în paria, hoți la drumul mare, oameni barbari, întorcându-i în Evul Mediu. Evident, nu are nici o șansă! Dar până când rușii, nu Putin, vor conștientiza acest lucru poate să fie foarte târziu”, a scris ex-premierul.

„Șansa noastră este că acum un an am scăpat de Dodon & Co, agenți cu acte în regulă ai Rusiei. Da, mai e nevoie de timp și efort pentru a ne lăsa de-alde „satana” pe deplin. Dar trebuie să o facem. Altfel, de ce mai trăim pe acest pământ, ca să fim robii cuiva? Vin vremuri tulburi, foarte tulburi. Trebuie să fim uniți și lucizi. Alături de lumea civilizată”, a mai scris Ion Sturza.

Anul trecut exportul de minereuri metalifere și deșeuri de metale a crescut de 3,2 ori, față de anul 2020, și de 5,5 ori comparativ cu anul 2019, arată date statistice oficiale.

Astfel valoarea exporturilor de minereuri metalifere şi deşeuri de metale din Republica Moldova în 2021 a ajuns la circa 87,3 milioane de dolari, în timp ce în 2020 valoarea exporturilor a constituit 27 de milioane de dolari, iar în 2019 – aproximativ 15,9 milioane de dolari, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Cine este cel mai mare exportator

În consecință, cota acestui tip de marfă a urcat de la doar 0,6% în anii 2018-2019 la 2,78% în 2021, intrând în top 10 mărfuri exportate din Republica Moldova.

Un astfel de salt este explicat prin liberalizarea exportului de deșeuri de metale, inițiată la finele anului 2019 și care a dus la spargerea monopolului Metalferos.

Cel mai mare exportator de deșeuri de metale din Republica Moldova este grupul Sofilarex, deținut de omul de afaceri Valentin Eșanu.

Anterior acesta a declarat că anul trecut compania sa a exportat deșeuri de metale în valoare de circa 1,3 miliarde de lei. Aceasta ar fi de aproape 10 ori mai mult ca în 2020.

Pentru a facilita exportul el a cumpărat anul trecut și două nave maritime, cu care transportă deșeurile de metale din portul Giurgiulești în alte state. Destinația deșeurilor de metale din Moldova este în special Turcia.

Un alt exportator important este SA Metalferos, controlată de stat și care până în 2019 a deținut monopolul pe piața colectării și exportului de deșeuri de metale feroase și neferoase.

Creștere de circa 40 de ori a importurilor de deșeuri din România

Totuși cea mai mare parte din deșeurile de metale colectate în Republica Moldova, ajung la Uzina Metalurgică de la Râbnița.

Cât despre importul de minereuri metalifere şi deşeuri de metale, apoi datele statistice oficiale arată că anul trecut acesta a constituit doar 1,5 milioane de dolari, fiind în scădere cu aproape 17% față de 2020.

Cifrele reale sunt de aproape 40 de ori mai mari și aceasta pentru că importurile efectuate de agenții economici din regiunea transnistreană nu intră în statisticele oficiale ale Republicii Moldova.

Menționăm că din noiembrie 2021 Uniunea Europeană a impus interdicție la exportul de deșeuri de metale și aliajele acestora în formă metalică în Republica Moldova.

Principalul importator de deșeuri de metale din statele UE era Uzina Metalurgică de la Râbnița. Importurile provenind în special din România, iar interdicția a lovit anume în această uzină.

Datele vamale din România arată că în 2020 Republica Moldova ar fi importat circa 250.000 de tone de deșeuri de metale feroase în valoare de 64 milioane de dolari, adică de 40 de ori mai mult decât arată datele vamale moldovenești.

Importurile de deșeuri de metale din România în Republica Moldova au crescut în perioada 2016-2020 de la doar un milion de dolari în 2016, la 16 milioane de dolari - în 2017, la 64 milioane de dolari în 2020.

În consecință piața moldovenească, mai exact Uzina de la Râbnița din regiunea separatistă a devenit a doua piață de desfacere pentru deșeurile de metale din România.

În prezent în jurul importurilor de deșeuri de metale din statele Uniunea Europeană există o dispută publică legată de faptul dacă autoritățile de la Chișinău trebuiau să intervină sau nu pe lângă instituțiile UE pentru ridicarea acestei interdicții.

O explozie la o conductă de gaze a avut loc vineri seară în Capitală, pe Șoseaua Grozăvești, în apropiere de Pasajul Basarab, potrivit Poliției Române.

Ca masură preventivă au fost evacuate aproximativ 80 de persoane dintr un bloc aflat in vecinatate. Din informațiile preliminare rezultă că țeava de gaze alimenta CET Grozăvești, scrie money.ro.

Nu sunt persoane rănite, potrivit sursei citate.

Zona a fost împrejmuită, circulația restricționată, iar compania de gaze a oprit alimentarea conductei.

Autoritățile moldovenești intenționează să pompeze vara aceasta cel puțin 300 de milioane de metri cubi de gaze în depozitele din Ucraina și România, a declarat viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu. Potrivit agenției Infotag, miercuri seară, la postul Jurnal TV, acesta a spus că un asemenea volum de gaze i-ar fi suficient Moldovei pentru două luni de iarnă, când consumul de gaze atinge apogeul.

Potrivit acestuia, depozitarea gazului în depozitele din Ucraina și România este oportună pentru Moldova din punctul de vedere al transportării comode pentru alimentarea sistemului de transport al gazelor și aprovizionarea consumatorilor din nordul și sudul țării, scrie infotag.md.

„Intenționăm să adoptăm modificări la legea gazelor pentru a obliga operatorul național să creeze astfel de rezerve. Este necesar să folosim orice ocazie pentru a asigura alimentarea neîntreruptă cu gaze”, a spus Spînu.

El și-a exprimat regretul că anterior autoritățile moldovenești nu au făcut nimic pentru a asigura securitatea energetică și a diversifica sursele de import de gaze și energie electrică.

„Există documente, conform cărora, în 2006, se pregătea un acord privind livrările de gaze din Kazahstan. Dar în ultimul moment acest acord a fost blocat de anumiți oficiali. Sunt multe întrebări referitoare la aceasta”, a spus Spînu.

El a spus că va studia detaliile acestei înțelegeri eșuate și nu a exclus că va sesiza procuratura în acest sens.

Republica Moldova a implementat un program de reeducare a șoferilor care conduc în stare de ebrietate, program ce a scăzut masiv recidiva. Două sesiuni din acest program implică vizite la morgă, explică Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune din Moldova, într-un interviu pentru Libertatea.

În Republica Moldova, dacă te-ai urcat beat la volan și te-a prins poliția, te așteaptă o zi la morgă. E una dintre măsurile prevăzute de programul Drink and Drive. Introdus în 2019, acesta este un program probațional de reeducare a șoferilor din Moldova care au comis infracțiuni în stare de ebrietate. A fost elaborat acum patru ani, în cadrul proiectului Drink & Drive Moldova, implementat de Institutul de Reforme Penale în parteneriat cu Serviciile de Probaţiune din Moldova, România şi Olanda, sprijinit financiar de Ambasada Olandei la Bucureşti.

Cum s-a ajuns la morgă?

„Noi am avut o rată de recidivă destul de înaltă și am avut creștere continuă la cazurile de condus în stare de ebrietate”, spune Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) din Moldova.

Până în 2018, rata de recidivă depășea 40%-50%, adaugă acesta. Aproape jumătate din șoferii prinși beți la volan repetau fapta. Iavorschi explică de ce sistemul pe bază de amenzi nu a funcționat, chiar dacă acestea ajungeau până la 2.000 de euro:

Cei care aveau bani plăteau amenzile, iar ulterior recidivau. Adică se urcau din nou beți la volan, știind că pot să scape cu o amendă.

Cei care nu aveau resurse suficiente nu plăteau amenzile, iar în timp acumulau și penalități de întârziere. Ulterior, amenda se înlocuia cu zile de arest. În felul aceasta, penitenciarele au fost suprapopulate cu persoane care au comis infracțiuni în traficul rutier. Dar pentru stat, asta implica cheltuieli mari.

Muncă în folosul comunității și program antialcool

Legea 138 din 2018, care modifică mai multe acte legislative, prevede că șoferii moldoveni prinși beți la volan, care au fost privați de dreptul de a conduce mijloace de transport prin hotărîrea instanței de judecată, sunt obligați să frecventeze programul probațional antialcoolic și antidrog stabilit de către consilierul de probațiune. De asemenea, amenda a fost înlocuită cu muncă în folosul comunității. În felul acesta, pedeapsa are un impact, chiar dacă ai sau nu ai resurse financiare, spune Andrei Iavorschi.

Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.- art. 264 (1) din Codul Penal al Moldovei.

În acest context legislativ, în aprilie 2019, Inspectoratul Național de Probațiune din Moldova a lansat programul Drink and Drive: Șoferul trebuie să plătească costul acestui program, care ajunge la 4.000 de lei. Programul este structurat în 12 sesiuni individuale și de grup, desfășurate pe durata a trei luni. „În cadrul sesiunilor, participanții la program vor fi antrenați în diverse activități, inclusiv de asistență la Centrul de Medicină Legală și în spitale”, precizează un comunicat al Ministerului Justiției din Moldova, în subordinea căruia funcționează Inspectoratul Național de Probațiune.

Două sesiuni din acest program sunt vizite la morgă, în care el, timp de cinci ore, este obligat să asiste la autopsie, toaletare, pregătirea cadavrului pentru a conștientiza care sunt consecințele.

Efectele vizitei la morgă

Iavorschi spune că șoferii trec prin toate etapele, de la dezgust la empatie și, în cele din urmă, la conștientizare. Directorul susține că măsurile au dus însă la o reducere masivă a ratei de recidivă. „De la implementarea acestui program mai avem un singur caz de recidivă. Un caz din 600 de subiecți care au parcurs programul probațional”, precizează Iavorschi.

În Republica Moldova, dacă te-ai urcat beat la volan și te-a prins poliția, te așteaptă o zi la morgă. E una dintre măsurile prevăzute de programul Drink and Drive. Introdus în 2019, acesta este un program probațional de reeducare a șoferilor din Moldova care au comis infracțiuni în stare de ebrietate. A fost elaborat acum patru ani, în cadrul proiectului Drink & Drive Moldova, implementat de Institutul de Reforme Penale în parteneriat cu Serviciile de Probaţiune din Moldova, România şi Olanda, sprijinit financiar de Ambasada Olandei la Bucureşti. Cum s-a ajuns la morgă? „Noi am avut o rată de recidivă destul de înaltă și am avut creștere continuă la cazurile de condus în stare de ebrietate”, spune Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) din Moldova.
Citeşte întreaga ştire: Șeful serviciului de probațiune din Republica Moldova, unde șoferii prinși beți la volan petrec o zi la morgă: „Am mai avut un singur caz de recidivă”

Schimbările climaterice din ultimele decenii și poluarea mediului înconjurător  continuă să fie cele mai mari provocări ale generației noastre. În contextul crizei energetice și a gazului atestate la nivel mondial, oamenii caută soluții care să prevină riscurile ecologice. Una dintre ele o constituie energia regenerabilă, care este o sursă alternativă pentru diversificarea ofertei de energie și reducerea dependenței de substanțele poluante, cele din urmă fiind „motor de căldură” pentru domeniul industrial și cel al producerii. Ideea de utilizare a resurselor regenerabile prinde contur și în Republica Moldova, iar unele startupuri fac primii pași spre această tendință.

Cu suportul Centrului de Inovație DEX din Republica Cehă, în cadrul programului „Startup Moldova”, 6 startupuri din domeniul tehnologiilor ecologice au participat la programul de accelerare „Moldova Power Accelerator”, în cadrul căruia au dezvoltat servicii și produse powertech prietenoase mediului. Câștigătoarea programului a fost desemnată compania „Uniqa Wall Systems & Construction”, specializată în construcția caselor din materiale ecologice.

Locuințe ecologice construite în trei luni

„Uniqa Wall Systems & Construction” este un startup care de mai bine de cinci ani produce și asamblează panouri prefabricate, cu ajutorul cărora sunt construite un nou tip de locuințe: eficiente energetic. Locuințele izolate corect contribuie la reducerea costurilor de întreținere și la o calitate mai bună a aerului din încăperi.

La fel, casele de tip nou reduc considerabil emisiile de dioxid de carbon, în condițiile în care 28% din emisiile globale de dioxid de carbon provin din consumul de energie în locuințe. Pentru construcția caselor ecologice sunt utilizate tehnologii inovative olandeze și materiale durabile cu zero deșeuri. Locuințele produse în Republica Moldova sunt exportate în țări europene precum: Olanda, Germania, România și Elveția.

Anatol Malancea, cofondator „Uniqa Wall Systems & Construction”: „Am fost bucuroși să fim acceptați ca și echipă pentru această experiență unică de a putea vedea afacerea noastră cu „ochi de vultur”. Suntem recunoscători echipei de organizatori, mentori, facilitatori, participanți și investitori care au asigurat un mediu foarte productiv și instrumente utile. În aceste săptămâni, am urcat câteva trepte importante în dezvoltarea afacerii.”

Pfizer anticipează venituri de 54 de miliarde de dolari în 2022 din vânzările de vaccinuri şi pastila sa pentru Covid-19

Cu toate acestea, compania a înregistrat rezultate mixte în trimestrul patru, profitul depăşind estimările, în timp ce veniturile au fost sub aşteptări, scrie money.ro.

Acţiunile Pfizer au scăzut cu mai mult de 5,7% în urma informaţiilor.

Iată cum a evoluat compania în comparaţie cu ceea ce se aştepta Wall Street, pe baza estimărilor medii ale analiştilor compilate de Refinitiv: profitul pe acţiune ajustat, de 1,08 dolari, a depăşit estimările de 87 de cenţi; venituriile au fost de 23,84 miliarde de dolari, sub aşteptările de 24,12 miliarde de dolari.

Veniturile sub aşteptări ale Pfizer au fost determinate de vânzările slabe în segmentele sale de medicină internă şi spitale.

Vânzările de medicamente pentru medicină internă au scăzut în trimestrul patru cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 2,24 miliarde de dolari, în timp ce vânzările către spitale au rămas în mare parte stabile, la 1,88 miliarde de dolari.

Vânzările de medicamente oncologice ale Pfizer au crescut cu 7%, până la 3,24 miliarde de dolari, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Cu toate acestea, veniturile cumulate ale Pfizer din trimestrul patru s-au dublat la 23,84 miliarde de dolari comparativ cu intervalul similr al anului 2020, datorită vânzărilor de 12,5 miliarde de dolari generate de vaccinul său pentru Covid-19.

Pastilele antivirale ale companiei care luptă împotriva Covid-19, Paxlovid, au contribuit cu 76 de milioane de dolari la vânzările din SUA în timpul trimestrului patru.

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a acordat aprobarea de urgenţă a pilulei în decembrie.

Pe o bază neajustată, profitul Pfizer din trimestrul petrua crescut de peste patru ori, până la 3,39 miliarde dolari, de la 847 milioane dolari în aceleaşi trei luni din 2020.

Pfizer se aşteaptă la vânzări de la 98 la 102 miliarde dolari pentru 2022 şi un câştig pe acţiune ajustat de 6,35 până la 6,55 dolari.

CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a declarat că grupul intenţionează să extindă în mod agresiv utilizarea tehnologiei de bază a vaccinului pentru Covid-19, ARN-ul mesager, pentru a trata bolile genetice rare ale ficatului, muşchilor şi sistemului nervos central, printr-o colaborare cu Beam Therapeutics.

Bourla a spus că Pfizer speră, de asemenea, să reducă timpul de producere a noilor vaccinuri de la trei luni la două luni, în timp ce explorează soluţii automate pentru producerea ARNm în colaborare cu Codex DNA.

Pfizer dezvoltă, de asemenea, un vaccin pentru zona zoster împreună cu BioNTech.

Pfizer a început un studiu clinic la sfârşitul lunii trecute a unui vaccin pentru Covid-19 care vizează varianta Omicron, pentru adulţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani.

Bourla a spus că Pfizer se aşteaptă să aibă vaccinul gata până în martie.

Pfizer şi partenerul său BioNTech lucrează, de asemenea, cu FDA pentru a accelera autorizarea vaccinului lor pentru Covid-19 pentru copiii sub 5 ani, în această lună, ultima grupă de vârstă rămasă în SUA care nu este eligibilă pentru imunizare.

Potrivit companiei, copiii sub 5 ani vor avea nevoie în cele din urmă de trei doze, dar lucrează pentru a obţine autoritarea de către FDA a primelor două doze, în timp ce termină studiile pentru a treia doză.

Bourla a spus că eradicarea Covid-19 este puţin probabilă, deoarece răspândirea globală a virusului îl face dificil de controlat, iar acesta suferă mutaţii dese.

Datele indică, de asemenea, că infecţia naturală nu duce la o protecţie durabilă necesară pentru a preveni transmiterea şi mutaţiile, a spus el. În plus, compania lucrează şi pentru a creşte producţia şi livrarea de Paxlovid.

Bourla a spus că Pfizer se aşteaptă să producă între 6 şi 7 milioane de tratamente în primul trimestru şi 120 de milioane până la sfârşitul anului. Guvernul SUA a comandat 20 de milioane de tratamente, dintre care 10 milioane sunt aşteptate până în iunie.