1081455 60929774ba9cc„Cum aceste determinante vor influența următorul val pandemic în țara noastră, depinde de noi, oamenii. Noi suntem cu pupitrul de comandă în mână. Dacă greșim butoanele – o să fim nevoiți să înfruntăm un tsunami. Și asta cu certitudine nu va fi o experiență plăcută...”

Ultimele două săptămâni întreaga lume a rămas îngrozită de imaginile parvenite din India, generate de un al doilea val pandemic, denumit tsunami, datorită vitezei mari de creștere și înălțimii atinse. Despre cauzele, care au determinat acest val, și ce avem noi în comun cu India acum, este acest material.

Cum a venit valul de tsunami pandemic peste India?

La sfârșitul lunii februarie, autoritățile electorale din India au anunțat alegeri cheie în cinci state cu o populație de 186 de milioane de oameni. Începând cu 27 martie, urnele au fost deschise pentru o lună în aceste state. Campania electorală începuse în plină forță, fără protocoale de siguranță și distanțare socială. La mijlocul lunii martie, autoritățile au permis ca mai mult de 130.000 de fani, majoritatea fără mască, să urmărească două jocuri internaționale de cricket între selecționatele din India și Anglia pe stadionul Narendra Modi din Gujarat. Peste trei milioane de credincioși hinduși s-au scăldat la 14 aprilie în râul Gange pentru a marca apogeul divin al unui festival religios de două luni. Hindușii cred că râul Gange este sfânt, iar o baie în apă îi va curăța de păcatele lor și va aduce mântuirea.

În mai puțin de o lună, lucrurile au început să se complice. India a intrat în stăpânirea unui al doilea val devastator de virus și orașele se confruntau cu restricții proaspete. Până la jumătatea lunii aprilie, țara avea în medie peste 100.000 de cazuri pe zi. La 30 aprilie India a înregistrat peste 400.000 de cazuri și peste 3.522 de decese, ambele înregistrări record într-o singură zi.

India se află acum în epicentrul unei urgențe de sănătate publică. Rețelele de socializare și canalele de știri sunt pline cu videoclipuri cu înmormântări la cimitirele aglomerate, rude deplângând morții în afara spitalelor, cozi lungi de ambulanțe care transportă pacienți gravi, pacienți, uneori doi la pat, pe coridoare și holuri spitale. Persistă apeluri frenetice de ajutor pentru paturi, oxigen, medicamente esențiale și teste. Sistemul de sănătate a clacat, medicamentele vitale sunt vândute pe piața neagră, iar rezultatele testelor durează câteva zile.

La sfârșitul lunii martie au apărut mai multe informații, precum că o nouă variantă "dublă mutantă" a coronavirusului a fost detectată din probele colectate în India. Oamenii de știință imediat au început să verifice dacă varianta, în care două mutații se reunesc în același virus, poate fi mai infecțioasă sau mai puțin afectată de vaccinuri.

Ce este o variantă „dublă mutantă”?

La fel ca toți virușii, coronavirusul se schimbă în moduri mici pe măsură ce trece de la o persoană la alta. Marea majoritate a acestor mutații sunt inconsecvente și nu modifică modul în care se comportă virusul. Dar unele mutații declanșează modificări ale proteinei spike pe care virusul o folosește pentru a se prinde și intra în celulele umane - aceste variante ar putea fi mai infecțioase, pot provoca boli mai severe sau se pot proteja de vaccinuri. Oamenii de știință au descifrat genomul Indian și au detectat o așa-numita „variantă dublă” (cu două mutații: E484Q și L452R) a noului coronavirus. De fapt, GISAID, o bază de date de partajare deschisă, listează 43 de viruși care au atât mutațiile E484Q și L452R, acum găsite și în India. Primele rapoarte despre aceste două mutații noi au apărut încă în decembrie 2020. Acum fracția acestor mutații a crescut în numărul cazurilor noi cercetate în India.

Astfel de mutații (duble) conferă evadarea imunitară și o infectivitate crescută, afirmă cercetătorii din diverse țări. Dacă se produc suficiente mutații într-un arbore genealogic viral sau într-o descendență, virusul poate începe să funcționeze diferit și descendența poate deveni o așa-numită „variantă de îngrijorare”. Varianta de India este la acest moment în studiu intens ca și o „variantă de interes”.

De notat, că mutația E484Q este similară cu mutația E484K - o mutație văzută în variantele B.1.351 (Africa de Sud) și P.1 (Brazilia), care au apărut independent de mai multe ori. În ceea ce privește mutația L452R - întâlnită și în „dubla mutație” din India, aceasta a primit mai întâi atenția ca parte a liniei B.1.427 / B.1.429 din SUA, care este uneori numită „varianta de California”.

Varianta de India conține două mutații „faimoase” deja, și anume aceasta a determinat denumirea ei ca și „dublu mutant”. În realitate, varianta de India are peste 10 mutații în total și este denumit în bazele de date științifice ca și B1.617.

Dovezile preliminare sugerează că B1.617 este mai contagioasă decât tulpinile anterioare ale virusului. Un studiu publicat recent a constatat că mutația L452R poate spori capacitatea virușilor de a infecta celulele umane în laborator. Varianta de California, care poartă aceeași mutație, este cu aproximativ 20 la sută mai transmisibilă decât tulpinile mai vechi ale virusului.

B.1.617 se răspândește foarte rapid în India. În ultimele luni, a devenit tulpina dominantă în statul Maharashtra, unul din cele mai afectate state indiene, a raportat recent un studiu publicat in revista Nature.

Dar, nimeni încă nu știe cu siguranță, dacă B.1.617 este mai transmisibil și astfel determină creșterea Indiei. Se cunoaște, că B.1.1.7 (varianta detectată pentru prima dată în Marea Britanie) circulă în India și că și P.1. (Varianta detectată pentru prima dată în Brazilia) circulă tot acolo, și ambele au un rol în această creștere bruscă.

Este prematur să facem concluzii despre toate cauzele fenomenului „tsunami pandemic” din India. Din media internațională se conturează preliminar următoarele:
 

  • Un șir continuu de evenimente (alegeri, festival religios, evenimente sportive) au avut loc pe o durată de 2 luni cu participarea multor oameni în multe state indiene;
  • Recomandările experților privind amânarea campaniei electorale au fost neglijate de politicieni;
  • Protocoalele privind respectarea măsurilor de precauție, cum ar fi purtarea măștilor și distanța socială nu au fost aprobate și implementate în cadrul evenimentelor în masă;
  • În India se confirmă circulația concomitentă a mai multor tulpini mutante, inclusiv a tulpinilor noi, cu „dublă mutantă”;
  • Nivelul de vaccinare anti-Covid a populație este foarte redus (10% au primit prima doză; 2% au primit 2 doze), din cauza stocurilor limitate de vaccin;
  • Numărul mare de îmbolnăviri a crescut foarte repede și a determinat colapsul sistemului medical pe toate dimensiunile.

Ce avem noi în comun cu India?

La momentul actual situația pandemică în țara noastră este diferită de cea din India la capitolul de cazuri noi. În mod normal, ar fi bine să depunem eforturi colective pentru a o menține așa și în continuare. Există aici, însă anumite semne precoce, care ne spun insistent să rămânem vigilenți.

Țara acum trece prin perioada sărbătorilor pascale, timp, în care se cumulează multe interacțiuni în grup. Suntem în pragul unei campanii electorale, care va dura următoarele 2 luni și va include multiple întâlniri electorale. Nu este exclus că tulpina cu „dublă mutantă” va ajunge în Moldova în timpul apropiat. În același timp avem deja în Moldova mai multe tulpini mutante, care circulă concomitent. Nivelul de vaccinare este foarte redus și în Republica Moldova. Sunt foarte mulți oameni, care nu poartă mască și nu respectă distanța socială. Deci, noi deja bifăm practic 5 din 6 cauze menționate mai sus pentru India, ca fiind existente aici.

Cum aceste determinante vor influența următorul val pandemic în țara noastră, depinde de noi, oamenii. Noi suntem cu pupitrul de comandă în mână. Dacă greșim butoanele – o să fim nevoiți să înfruntăm un tsunami. Și asta cu certitudine nu va fi o experiență plăcută.

Ala Tocarciuc

horeca 1 1170x600Deputaţii au votat un pro­iect de lege în susţinerea în­treprinderilor din sectorul HoReCa, în perioada stării de urgenţă în sănătate publică.

Documentul prevede reduce­rea până la 6% a cotei TVA pentru produsele alimentare şi băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pen­tru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, re­alizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasi­ficatorului activităţilor din econo­mia Moldovei în perioada stării de urgentă şi a stării de urgenţă în sănătate publică, scrie vocea.md.

Autorii proiectului, argumen-tează instituirea unui regim special de impozitare pentru agenţii economici din sectorul HoReCa prin faptul că, în urma multiplelor restricţii impuse la desfăşurarea diverselor activi­tăţi, prestatorii au suferit pierderi enorme, care s-au reflectat inclu­siv în micşorarea salariilor sau în general în reducerea locurilor de muncă.

Proiectul de lege cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităţilor atribuite la secţiunea I a Clasifica­torului activităţilor din economia Moldovei a fost aprobat în două lecturi, cu voturile a 53 de depu­taţi.

În opinia Valentinei Chiriac, președinta Federației „Sind-LUCAS”, decizia Parlamentului este binevenită, dar pentru ca sectorul HoReCa să revină la o activitate normală trebuie să fie anulate și restricțiile impuse de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, deoarece până în prezent nu a fost depistat vreun caz care să demonstreze că cineva s-a îmbolnăvit pentru că a luat masa într-un restaurant sau cafenea.

Людмила Бешлягэ1Ecoul Cernobîlului se răsfrânge și asupra nepoților lichidatorilor catastrofei. Acestea sunt rezultatele preliminare ale unui studiu, realizat de șeful laboratorului de radiație și radiologie al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, doctor habilitat Liubov Corețchi, cu suportul Asociației Obștești ”Uniunea Cernobîl din Moldova”.

Cercetările științifice asupra consecințelor ANC pentru participanții la diminuarea consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl (PDCANC) și a descendenților acestora în cadrul laboratorului științific Igiena Radiațiilor și Radiobiologie au început în anul 2005 prin studierea efectelor clinice și citogenetice sub influența radiațiilor ionizante la grupurile de risc menționate. Recent a fost inițiat un studiu amplu referitor la efectele imunologice și genetice la nivel de ADN la descendenții de generația a doua a PDCANC, deci nepoții acestora. Studiul se efectuează în colaborare cu IMSP Institutul Mamei și Copilului (doamna doctor habilitat Victoria Sacara) și USMF Nicolae Testimitanu (doamna profesor Lucia Andrieș), scrie mybusiness.md referitor la logos.press.md

”Am lansat cercetarea anul trecut, în luna noiembrie”, a povestit Liubov Corețchi. ”Urmează să examinăm 100 de nepoți ai oamenilor, care au participat la lichidarea consecințelor accidentului la centrala nucleară de la Cernobîl. Din cauza pandemiei, am lucrat cu doar 20 de copii. Astfel, este prematur de a trage anumite concluzii. Totuși, pot să afirm, că la majoritatea ADN-ul manifestă modificări genetice”. 

Activitatea este finanțată de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, în cadrul programului național de promovare a sănătății publice. Grupul de medici, în fruntea cu doctor Corețchi a obținut acest grant, iar participantul grupului, doctorand Mariana Gîncu, și-a ales această temă pentru lucrarea de disertație.  

”Aceasta cercetare va permite evaluarea daunelor aduse acum 35 de ani lichidatorilor consecințelor accidentului, dar și a întregii populației Republicii Moldova, afectați de norul radioactiv”, a spus Liubov Corețchi. ”De aceea, consider că lucrarea noastră este de o importanță națională”.

Deja a fost demonstrat faptul, că copiii, născuți după data de 26 aprilie 1986 de lichidatorii consecințelor accidentului nuclear de la Cernobîl, se confruntă cu aceleași probleme de sănătate, de care suferă părinții lor.

Vicepreședintele Asociației ” Uniunea Cernobîl din Moldova” Liudmila Beșleagă, care a participat la minimizarea consecințelor accidentului, a relatat, că radiația ionizată, care a afectat oamenii atunci, poate să fie dăunătoare și pentru următoarele 2-3 generații. În același timp, consecințele pot fi și mai periculoasă, efectele genetice fiind intensificate.

71% din copii, ai căror părinți au fost afectați de consecințele catastrofei nucleare de la Cernobîl și care s-au născut după anul 1986, se confruntă cu probleme de sănătate, a precizat Liudmila Beșleagă.

Statul nostru sărac ajută lichidatorii și copii acestora în măsura posibilităților.

Aproape toți participanții la lichidarea consecințelor accidentului sunt invalizi de gradul I și II (cu alte cuvinte, persoane cu nevoi speciale). Statul le asigură pensia și surse financiare pentru produse alimentare speciale, odihna în sanatoriu, tratament și o serie de medicamente compensate.

În cazul copiilor situația este mai dificilă. Aceștia beneficiază doar de sanatoriu (până la vârsta de 18 ani) și doar în cazul, în care este demonstrat, că problemele de sănătate reprezintă consecințele accidentului la centrala nucleară de la Cernobîl.

Nu este puțin, dar nici prea mult. Necesitățile lichidatorilor, precum și a copiilor și nepoților acestora, depășesc posibilitățile statului.

Drept ajutor pentru lichidatorii, copii și nepoții acestora, dar și pentru grupurile social-vulnerabile, poate servi antreprenoriatul social, în versiunea lansată în Republica Moldova în anul 1990. Inițiativa însă, a fost blocată de către stat.

”În anul 1990 am apelat la Ministerul Finanțelor cu rugămintea de a permite victimelor Cernobîlului să-și câștige bani de sine stătător”, relatează Valeriu Pivovarov, ex-vicepreședinte al Asociației Obștești ”Uniunea Cernobîl din Moldova” în domeniul economic. ”Am fost înțeleși și sprijiniți de ex-ministrul Valeriu Muravschi. Am obținut permisiunea de a deschide întreprinderi în cadrul asociației, cu condiția că impozitul pe venit va fi transferat pe contul ”Uniunii Cernobîl” și nu pe cel al statului. Am înregistrat 70 de companii, dintre care 16 au început să lucreze”.

Întreprinderile își desfășurau activitatea în diferite domenii: de la scrierea programelor, până la construcții și reparații.

De exemplu, compania ”Monolit” a lansat construcția hotelului și restaurantului (de 700 locuri fiecare). În scurt timp, clădirea a fost transformată în centrul comercial ”Jumbo„.

”Asociația a început să obțină venit, noi ne-am permis să angajăm un jurist, să oferim ajutor material lichidatorilor aflați în situație dificilă și făceam planuri pentru construcția unei case pentru victimele Cernobîlului”, își aduce aminte Valeriu Pivovarov.

Această activitate a durat timp de trei ani, până la sfârșitul anului 1992. Atunci statul a decis că nu are nevoie de întreprinderi sociale, construite după modelul dat, iar impozitele trebuie să fie transferate în bugetele național și locale, care ulterior vor fi divizate de birocrați. Așa a apărut Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. 

Conducerea ”Uniunii Cernobîl din Moldova”, susținută atunci de ex-premierul Valeriu Muravschi, nu a reușit să-și apere poziția nici la audieri parlamentare cu privire la aprobarea Legii cu privire la protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

”De atunci căutăm susținerea pentru membrii noștri, copiii și nepoții acestora, de la diferite organe de stat, inclusiv pentru a obține cadouri de Anul Nou pentru copii”, spune Liudmila Beșleagă. ”Totuși, apreciem faptul, că în majoritatea cazurilor nu suntem refuzați”.

Conducătorii asociației și oficiilor teritoriale activează în bază de voluntariat. Arenda oficiilor și altor cheltuieli este acoperită din cote de membru (în prezent – 150 de lei anual de la fiecare membru).

De aceea, Asociația lansează periodic proiecte sociale (de exemplu, în trecut Liudmila Beșleagă organiza anual odihna la mare pentru copii), însă doar din cont propriu.

Oficialii au închis încă câteva proiecte, care au avut drept scop oferirea ajutorului cetățenilor Republicii Moldova, care au avut de suferit în urma radiației.

De exemplu, în anii 90’ antreprenorul social Natalia Hasan a înregistrat Fundul ”Ecoul Cernobîlului”, care a avut drept scop oferirea suportului cetățenilor Republicii Moldova, care au fost afectați de accidentul nuclear de la Cernobîl. Fondul activa câțiva ani și a fost decorat inclusiv de Președintele Republicii Belarus Alexandr Lukașenko.

La fel, Natalia Hasan a deschis Centrul Republican de Reabilitare și Integrare Socială ”CRIS”, în cadrul căruia copiii și tinerii cu dizabilități au fost ajutați în obținerea profesiei și găsirea unui loc de muncă.  

”Proiectul a avut două direcții de activitate”, a menționat Natalia Hasan. ”Primul a fost de a oferi oamenilor o profesie, pe care ei nu puteau să o obțină pe cale tradițională. Și a doua, la fel de importantă, a fost acordarea stimulentului pentru socializare și integrare socială”.

De exemplu, în anul 2012 grupul formată din 40 de persoane a parcurs cursuri de instruire în domeniul producției tipografice (inclusiv pentru versiunile electronice). Cursurile au fost desfășurate de către specialiști de la Tipografia Centrală Chișinău. Activitatea a fost implementată în urma obținerii unui grant în cadrul proiectului transfrontalier Moldova-România-Ucraina, care a presupus inclusiv achiziționarea echipamentului pentru producția caietelor de notițe, plicurilor și pungilor de hârtie. 

CRIS a reușit să-și prezinte produsele inclusiv la expoziția Fabricat în Moldova. După, activitatea a fost stopată.

De ce? Natalia Hasan, care în perioada sovietică a activat în cadrul Comitetului de Stat pentru Aprovizionarea Tehnico-Materială al RSSM în domeniul întreprinderilor societăților de surzi, orbi și a persoanelor cu dizabilități a venit cu următoarea explicație: ”Avem nevoie de susținere din partea statului și de mecanism de reglare a activității. În perioada sovietică aceste persoane lucrau la domiciliu. Ele erau instruite la nivel central, primeau materia primă pentru producție și plăteau statului doar impozite pe salariu și contribuții sociale și medicale. În prezent, așa modele de activitate pentru întreprinderi se întâlnesc în Italia, unde am călătorit împreună cu delegația Ministerului Protecției Sociale în anul 2018”.

În țara noastră, din 1990 până în 2017 antreprenoriatul social funcționa fără a avea o bază legislativă bine-definită. După, au fost introduse modificări în Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, sub forma capitolului VI1 ”Antreprenoriatul social și întreprinderea socială„.

În cadrul acestui capitol legislatorii au enumerat doar 11 domenii de activitate pentru antreprenoriatul social, majoritatea dintre care nu presupun obținerea profitului: promovarea activităților de protecție a mediului; promovarea activităților de protecție a patrimoniului național, realizarea activităților extrașcolare etc.

Acestea sunt domeniile de activitate pentru ONG-uri, care nu lucrează pentru obținerea profitului (care poate fi utilizat pentru atingerea scopurilor concrete, cum ar fi susținerea unor anumite categorii de persoane), dar pentru obținerea granturilor.

Atât în perioada sovietică, cât și în prezent, întreprinderile societăților orbilor, surzilor și a persoanelor cu dizabilități sunt orientate spre producția bunurilor: încălțăminte, cleme de rufe, icoane din lemn etc. Este vorba despre produse, asupra cărora poate fi aplicată impozitarea preferențială (de exemplu, scutirea de la plata TVA), ceea ce ar putea mări competitivitatea acestora pe piață. Doar așa va fi posibil de a acoperi cheltuielile de producție și de a asigura viabilitatea întreprinderilor. Grantul, din contra, astăzi este activ, mâine poate fi oprit. 

De exemplu, întreprinderea Societății Orbilor ”Coroana Universului„ produce aproximativ 2 milioane de capace metalice pentru borcane și aproape 100 mii de cleme de rufe de trei feluri pe an. Este un volum de producție normal, care permite fabricii să activeze independent (cu aplicarea impozitului preferențial).

Problema necesității introducerii unor modificări semnificative în legislație a fost abordată în cadrul celei de-a VI-a ediții a Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social, care a avut loc în februarie 2021 și în cadrul căreia au participat mai mult de 100 de oameni de afaceri, reprezentanți ai organelor de stat și experți.

Experții au venit cu o serie de recomandări de modificare și completare a bazei legislative cu privire la antreprenoriatul social. Iar reprezentanții Ministerului Economiei și Ministerului Sănătății și-a confirmat angajamentul față de sprijinul antreprenorilor sociali, prin crearea premiselor financiare, fiscale și instituționale de dezvoltare a business-ului. Ei au asigurat, că antreprenoriatul social va obține statutul de ”prioritate națională” în procesul de elaborare a documentelor de politici publice, cum ar fi Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.

Ar fi bine, ca acest sistem să devină funcțional, deoarece atât victimele Cernobîlului, cât și alți cetățeni ai Republicii Moldova, au nevoie de întreprinderi sociale.

Despre crearea și dezvoltarea întreprinderilor sociale din Republica Moldova a vorbit săptămâna trecută secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii Lilia Palii, în cadrul workshop-ului cu tematica „Viziunea R. Moldova privind dezvoltarea Antreprenoriatului Social”.

„Antreprenoriatul social reprezintă modelul de antreprenoriat orientat spre creșterea bunăstării societății și nu urmărește doar maximizarea profitului. Reinvestind profitul, întreprinderile care practică antreprenoriatul social susțin o cauză socială, identifică noi nevoi sociale, încurajează incluziunea în societate a persoanelor defavorizate, în mare parte, a celor cu dizabilități, asigură ocuparea forței de muncă şi utilizarea resurselor alternative”, a punctat secretarul general.

Pentru a cataliza creșterea nivelului de interes pentru acest tip de antreprenoriat, cu suportul GIZ Moldova și în conlucrare cu ODIMM Ministerul este în proces de elaborare a programului național de finanțare și mentorat pentru start-up-uri/întreprideri sociale, iar pentru dezvoltarea acestuia, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2021, este alocată suma de 1.000 mii lei. Va urma alocarea din bugetul de stat, pentru anii 2022-2023 a câte 5.000 mii lei și pentru anii 2024-2025 a câte 10.000 mii lei, a menționat secretarul general.

Igor FOMIN

Poza: Liudmila Beșleagă

rizeaFostul parlamentar PSD Cristian Rizea a ieșit din închisoare mai repede decât s-ar fi așteptat. Autoritățile din Republica Moldova au decis duminică eliberarea sa.

Mai exact, potrivit Antena 3, autoritățile de la Chișinău l-au eliberat pentru că a expirat termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova în vederea extrădării, scrie money.ro.

De menționat este faptul că, Rizea a fost arestat pe 6 noiembrie 2020 pentru o perioadă de 18 zile de magistrații de la Judecătoria Chișinău, perioada de arest fiind ulterior prelungită succesiv până recent. În acest context, Ministerul român al Justiției a trimis, pe 4 noiembrie 2020, o cerere de extrădare.

Amintim totuși faptul că, fostul parlamentar a fost condamnat definitiv, în martie 2019, de Înalta Curte de Casație şi Justiție de la București, la 4 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani şi influențarea declarațiilor.

În primă fază, Rizea a fost de negăsit pentru a fi încarcerat dar a fost ulterior localizat în Republica Moldova. El a reușit inclusiv să obțină cetățenia moldovenească, ascunzând autorităților de la Chișinău că are calitatea de inculpat şi, ulterior, pe cea de condamnat într-o cauză penală.

Prin decretul președintelui Republicii Moldova din 2 noiembrie 2020, fostului deputat român i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova.

transoilGrupul „Trans-Oil” a revenit pe piețele de capitaluri internaționale, cu o nouă emisiune de eurobonduri în valoare de 400 milioane dolari, cu scadență în 2026.

Tranzacția constituie un plasament de eurobonduri de referință pentru regiunea Europei Centrale și de Est în anul 2021, precum și cea mai semnificativă ofertă din Republica Moldova, în contextul în care Grupul continuă să fie singurul emitent din această țară, după tranzacția inițială din 2019, scrie agrobiznes.md.

Noua emisiune de eurobonduri a generat o cerere semnificativă din partea investitorilor instituționali internaționali, cu un registru de comenzi care a totalizat peste 1,5 miliarde dolari chiar în perioada de bookbuilding.

Ampla diversificare a cererii din partea investitorilor a fost dovedită prin participarea activă a unor administratori de active și fonduri de pe arena internațională.

Astfel, o serie de investitori din Europa continentală, SUA, Elveția și Marea Britanie au primit alocări de 27, 26, 25 și respectiv 19% în registrul final, restul mergând spre investitori din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia.

Instituțiile financiare internaționale din domeniul dezvoltării și partenerii tradiționali ai Grupului, Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) și Banca Internațională de Investiții (BII), și-au stabilit ferm planurile de participare la noua emisiune în momentul în care a fost anulată tranzacția, confirmând un angajament total de 50 milioane dolari.

Pe fondul unei cereri puternice din partea investitorilor, dobânda a fost stabilită la un nivel de 8,45% anual, reprezentând o reducere cu 365 de puncte de bază în comparație cu emisiunea inițială de eurobonduri în valoare de 300 milioane dolari, lansată în 2019.

Emisiunea a primit conform așteptărilor rating „B” din partea Fitch Ratings și rating „B-” de la S&P Global Ratings.

„Această nouă tranzacție instituie un nou reper în istoria tranzacțiilor Trans-Oil pe piața de capital, după tranzacția inițială din 2019. Începând din acel moment, Grupul sa transformat într-o companie agroindustrială din acest lucru în mai mare și mai diversificat în zona Europei Centrale și de Est, iar veniturile și profitul operațional aproape că s-au dublat. Mulțumim comunități internaționale de investitori pentru recunoașterea arătată performanțelor noastre consacrate și modelului nostru de afaceri consolidat. Noua emisiune a atras o cerere robustă care a depășit 5 miliarde USD provenind de la investitori tradiționali, precum și din partea unor investitori noi din SUA, Europa, Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cu ajutorul cărora am obținut o substanțială reducere a dobânzii anuale. Cu ajutorul acestui sprijin excepțional din partea investitorilor, privat cu încredere pentru viitor și continuăm să ne dezvoltăm afacerea agroindustrială în regiunea dunăreană ”, a comentat Vaja Jhashi, CEO și Fondator al Trans-Oil Group.

Sumele încasate din emisiune vor fi utilizate pentru finanțarea unei rambursări anticipate a eurobondurilor purtătoare de 12% dobânda anuală, 12% în sumă de 300 milioane dolari, cu scadența în 2024, prin intermediul unei oferte any-and-all de achiziție și acord tip exit consent, iar fondurile suplimentare vor fi alocate pentru diverse scopuri de ordin general corporativ, inclusiv susținerea capitalului de lucru necesar Grupului.

1z bbinjv9 big.jpg.6098cf4cd29f297c86be54b51a7bc3a2

Nutriționistul Mihaela Bilic vine cu noi precizări legate de ciocolată. Mai exact, aceasta a spus ce substanțe conține unul dintre cele mai consumate deserturi, dar și care este porția corectă pe care trebuie să o consume o persoană.

Mihaela Bilic susține că atât cafeaua cât și cacao au efecte miraculoase. Potrivit nutriționistului, bobul de cacao este extrem de valoros, însă ciocolata din comerț poate fi o capcană, scrie capital.ro.

“Bobul de cafea și bobul de cacao sunt miraculoase. În bobul de cafea se regăsesc peste 2.000 de substanțe, iar bobul de cacao este și mai valoros, pentru că avem untul de cacao, acea grăsime vegetală, ce are aspect de unt. (…) La capitolul ciocolată, mare capcană este să mâncăm ciocolată„, a povestit dr. Mihaela Bilic, la Antena3.

Totodată, Mihaela Bilic a vorbit și despre diferențele calorice dintre ciocolata neagră, ciocolata albă și ciocolata clasică. Potrivit acesteia, eticheta este foarte importantă și ne spune cât de mult zahăr conține ciocolata cumpărată.

Nutriționistul susține că ciocolata neagră are cele mai multe calorii, însă ciocolata albă conține mai mult unt, deci este o ciocolată mult mai grasă și mai calorică.

“În momentul în care pe etichetă, primul cuvânt nu este cacao/masă de cacao/unt de cacao, este clar că acolo avem mai mult zahăr decât cacao.

Nu există arbori de cacao care să acopere toate nevoile de ciocolată ale mapamondului. (…) Din păcate, acum, pe eticheta ciocolatei veți vedea primul ingrediente, în 80% din cazuri, zahărul și apoi veți vedea grăsime de cocos sau de palmier. Nici măcar nu mai există produsul cacao este pus doar cât să dea culoare.

Porția corectă de ciocolată

Ciocolata neagră este cea mai bogată în calorii. Pentru că un gram de grăsime are 9 calorii, un gram de zahăr are 4 calorii. O ciocolată cu lapte va avea în jur de 500 – 530 de calorii, o ciocolată neagră, pentru că este mult mai bogată în grăsime va avea spre 600 poate chiar peste 600 de calorii.

Ciocolata albă este o ciocolată ce are mai mult unt comparativ cu masa de cacao. Deci ciocolata albă este prin definiție cea mai grasă ciocolată, deci clar cea mai calorică”, a mai precizat dr. Bilic.

În ceea ce privește porția corectă de ciocolată, potrivit nutriținoistului aceasta este de trei tablete, sau niciodată mai mult de un rând. Totodată, ea susține că tabletele de ciocolată au devenit din ce în ce mai subțiri și ne sugerează într-o oarecare măsură porția corectă.

“Porția corectă de ciocolată este de trei pătrățele, niciodată mai mult de un rând. Tableta de ciocolată a devenit din ce în ce mai subțire, în prezent are 80 g și ne sugerează într-un fel porția corectă de ciocolată”, a adăugat Mihaela Bilic.

agro12Orice atingere adusă rezervei de stat de grâu trezeşte reacţii imediate, iar lucrul acesta se amplifică mai ales pe fundalul unui an asemenea anului 2020, care era cât pe ce să ne lase fără pâine. Şi, totuşi, secerişul din vara anului trecut a umplut cât de cât depozitele producătorilor şi a făcut posibilă acoperirea rezervei de stat astfel încât să putem sta liniştiţi în eventualitatea conturării unor semnale generatoare de panică. O privire fugară peste calendar ne lasă să înţelegem că brutăriile au avut suficientă făină şi că nu a fost nevoie să umblăm la sacul din pod.

Aşa cum e vorba de pâine, subiectul este unul uşor de exploatat în scopuri politice, motiv din care, în încercarea de a aduce claritatea de care este nevoie, trebuie să folosim la maximum filtrele care ne-ar feri de abordări subiective, scrie capital.market.md.

Înainte de toate trebuie să pornim de la faptul că, aşa cum a declarat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju, rezerva de stat de grâu este acoperită în prezent în proporţie de 125 la sută, cantitate care trebuie să aducă linişte acolo unde se arată prea multă îngrijorare.

E necesar să se ştie, pe lângă alte detalii, că rezerva de stat nu este în nici un caz grâu recoltat în vara anului trecut, ci reprezintă cantităţi puse deoparte în fiecare an şi care, după un anumit timp, trebuie împrospătate. În anul curent s-a propus împrospătarea grâului depozitat încă în anul 2016, procedură obligatorie pentru a asigura nu doar cantitatea de care avem nevoie, dar şi calitatea care ar corespunde criteriilor de utilizare a acestui produs.

La îngrijorarea pe care au afişat-o fie instituţii media, fie entităţi mai mult sau mai puţin politice, au urmat intervenţii grăbite ale executivului şi preşedinţiei, luări de cuvânt în legislativ şi, cu mai multă credibilitate şi cu suficiente argumente, intervenţia Agenţiei Rezerve Materiale (ARM), cea care ţine grâul “în pod”.

Agenţia a explicat că “în corespundere cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 454/2020 cu privire la împrospătarea cu decalaj în timp a grâului alimentar din rezervele materiale de stat, Agenţia Rezerve Materiale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne a fost autorizată să elibereze din rezervele materiale de stat, în vederea împrospătării cu decalaj în timp, 16855,916 tone de grâu alimentar (roada anului 2016) agenţilor economici, în bază de contract, cu prezentarea unei garanţii bancare sau financiare, după forma şi în modul stabilit de Codul Civil al R. Moldova. Drept temei pentru aprobarea Hotărârii în cauză au fost prevederile art. 8 din Legea nr. 589/1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare şi executarea Planului de împrospătare a bunurilor materiale din rezervele materiale de stat pentru anul 2020, aprobat prin dispoziţia directorului Agenţiei Rezerve Materiale din 15.01.2020”.

În aceeaşi notă explicativă se mai spune că “în scopul implementării Hotărârii de Guvern nr.454/2020 menţionăm că, în lipsa cererilor din partea agenţilor economici, Comisia mixtă privind eliberarea grâului alimentar din rezervele materiale de stat în vederea împrospătării şi înlocuirii lui periodice, cu decalaj în timp şi împrumut pe termen scurt, la data de 21 iulie 2020 a decis că cantitatea de grâu alimentar se va păstra în continuare la locul de păstrare şi în strictă conformitate cu condiţiile contractului de păstrare”.

Desigur, decizia ARM a încins spiritele şi a declanşat maşina de zgomote. A urmat o decizie a guvernului şi implicarea directă a preşedinţiei. E de spus, însă, că pe fundalul respectivelor implicări, exista deja o Dispoziţie a Agenţiei Rezerve Materiale datată cu octombrie 2020 prin care s-a dispus “prelungirea termenului de păstrare a cantităţii grâului alimentar (roada anului 2016) până la data 01 mai 2021 în scopul asigurării securităţii alimentare a R. Moldova şi evitarea pericolului unei crize alimentare provocată de îngheţurile târzii din primăvara anului 2020, seceta din iarnă-vară lui 2020, grindina din vara anului 2020, care au compromis culturile cerealiere”.

Pe de altă parte, trebuie să se înţeleagă că împrospătarea grâului alimentar din roada anului 2016 este strict vitală, deoarece “potrivit prevederilor Instrucţiunii privind modul şi condiţiile de stocare, recepţionare, păstrare, împrospătarea şi eliberarea grâului alimentar, a porumbului şi crupelor din rezervele materiale de stat, aprobată prin Ordinul Agenţiei Rezerve Materiale, nr. 74 din 26.10.2015 şi coordonată cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (la momentul dat), precum şi conform prevederilor Contractului nr. 0305/01 din 31 decembrie 2020 de acordare a serviciilor de păstrare a cerealelor din rezervele de stat şi/sau ajutoare umanitare, pentru anul 2021, a prevederilor actelor normative, termenul limită de păstrare a grâului alimentar este luna mai 2021. În consecinţă, neîmprospătarea grâului alimentar poate genera pierderi financiare esenţiale de peste 15 mil. lei, prin degradarea calităţii acestuia”.

Este important de menţionat faptul că împrospătarea nu se face conform principiului “Vindem şi vom vedea, poate găsim ceva în loc”. Se face în baza unui contract, care cere prezentarea unei garanţii bancare sau financiare, al cărui cuantum va asigura reîntregirea volumului de grâu în cantitate deplină, eliberat din rezerva de stat.

Contractul care are ca şi subiect roada anului 2016, stipulează că, “în cazul în care agentul economic nu va restitui până la data de 01 octombrie 2021 cantitatea de grâu alimentar în rezerva de stat, Agenţia Rezerve Materiale va reţine garanţia financiară şi va aplica sancţiunile pecuniare, prevăzute de art. 29 din Legea nr. 104/2020 cu privire la rezervele de stat şi de mobilizare”.

Şi Agenţia confirmă că rezerva de stat este completată cu grâu alimentar în volum de 125 la sută. Grâul se păstrează corespunzător normelor tehnice, în elevatoare, gestionate de agenţi economici specializaţi, sub monitorizarea şi controlul permanent atât al Agenţiei Rezerve Materiale, cât şi al Ministerului Afacerilor Interne.

Însă formarea şi menţinerea rezervei de grâu implică şi nişte costuri, inclusiv costuri de depozitare pe care le suportă statul şi care, conform legilor economiei, trebuie să se reflecte în cele din urmă în preţul final al grâului.

Experienţa altor state arată că rezerva de stat de grâu echivalează cu rezerva de aur şi este tratată la modul corespunzător. Unele ţări, însă, pe lângă rezerva de stat creează şi un fond de intervenţie, altceva decât ceea ce avem noi. Statul cumpără o anume cantitate de grâu în perioada în care preţul este suportabil şi fie îl vinde, fie mai cumpără atunci când piaţa exagerează cu preţul în sensul creşterii sau în sensul reducerii. În felul acesta sunt excluse speculaţiile, iar producătorii de cereale sunt protejaţi. Există şi alte abordări, greu de acceptat pentru noi, cum ar fi achiziţionarea de către stat a întregii cantităţi de grâu. Desigur, pentru a proceda astfel e nevoie nu doar de capacitatea de a înţelege altfel lucrurile, ci şi de capacitatea financiară a ţării. Cu regret, noi nu avem nici una, nici alta.

da25d85205315ff08c7e6817c153fab3Șase companii petroliere fac jocurile pe piața petrolieră, unde mai degrabă sunt partenere, decât concurente. Aceasta este doar una dintre constatările raportului Consiliului Concurenţei privind situația de pe piaţa petrolieră. Documentul însă este unul preliminar.

Raportul a fost audiat 21 aprilie, departe de ochii presei, de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe. Deşi rezultatele auditului poartă inscripţia “CONFIDENŢIAL”, reporterii Mold-street.com au reuşit să consulte documentul, transmite Știri.md.

De aici aflăm că inspectorii au verificat şase companii, care luate împreună, deţin circa 80 la sută din piaţă. Este vorba despre Rompetrol Moldova, Lukoil Moldova, Petrom Moldova, Bemol Retail, Tirex-Petrol şi Datario (Vento).

Procesul concurenţial a fost înlocuit cu o formă de cooperare 

În raportul Consiliului Concurenţei se precizează că cele şase companii fac jocul pe piaţă şi mai degrabă sunt parteneri, decât concurenţi. “Comportamentul întreprinderilor investigate demonstrează opţiunea lor clară de a nu concura între ele prin preţ, denaturând astfel un parametru esenţial al pieţei, şi anume concurenţa. Procesul concurenţial a fost înlocuit cu o formă de cooperare, iar practica concertată a avut scopul de a exclude de pe piaţă concurenţii”, se precizează în document.

Consiliul Concurenţei afirmă că a studiat evoluţia preţurilor şi comportamentul operatorilor începând cu 15 mai 2019 şi până pe 18 ianuarie 2021. Potrivit raportului, în această perioadă “la modificarea preţurilor la benzină, motorină şi gaz lichefiat s-a acţionat concertat”. Deşi fiecare dintre companii au cheltuieli, venituri şi stocuri diferite, acestea afişează preţuri practic identice pentru a-şi păstra cotele de piaţă.

Curios este faptul că în raportul autorităţii, a fost trecută şi una dintre afirmaţiile directorului general Lukoil Moldova. “Feyruz Isayev a declarat pe 3 februarie 2021 în cadrul unor audieri în Parlament că există înţelegeri cu privire la stabilirea preţurilor. Mai mult, a existat înţelegerea ca, începând cu iulie 2020 şi până la alegerile prezidenţiale, indiferent de situaţie, preţurile să nu fie modificate”.

Aceiaşi benzină şi motorină la toate staţiile PECO

O altă constatare a inspectorilor de la Consiliul Concurenței este că fiecare dintre întreprinderile verificate au avut, în perioada 2019-2021, interconexiuni cu cel puţin trei întreprinderi din cele şase.

În unele cazuri acestea cumpărau carburanţi una de la alta practic zilnic sau chiar de două ori pe zi, iar anual, valoarea totală a tranzacţiilor dintre jucătorii de pe piață ajunge la sute de milioane de lei. Astfel se constată că între Petrom, Rompetrol, Lukoil, Bemol, Datario şi Tirex există tranzacţii ce denotă existenţa unei comunicări între ele, susține autoritatea anticoncurențială.

Astfel de constatări au fost făcute și la începutul anului 2020, dar atunci Consiliul Concurenței nu a luat nicio măsură contra companiilor.

Pe de altă parte datele ANRE arată că în 2020 două companii, Rompetrol Moldova și Lukoil Moldova, au asigurat 75% din toată cantitatea importată de motorină, principala sursă fiind rafinăriile din România.

La benzină competiția este între trei companii - Petrom Moldova, Lukoil Moldova și Rompetrol Moldova, care au asigurat în 2020 peste 97% din cantitatea totală importată de benzină, respectiv toate companiile cumpără carburanți de la aceste companii, pentru că unica sursă de import a benzinei este România. 

Amendă-record pentru petrolişti

Acum, după decizia de plafonare a preţurilor la carburanţi, statul suflă în ceafa petroliştilor şi cu o amendă-record. În capitolul 7 al raportului autorii anunţă autorităţile că vor propune plenului Consiliului Concurenţei amenzi în mărime de la 2% până la 4% din cifra de afaceri înregistrată anul trecut de Rompetrol Moldova, Lukoil Moldova, Petrom Moldova, Bemol Retail, Tirex Petrol şi Datario.

Juriştii Consiliului concurenţei sunt de părere că cele şase companii au încălcat Legea Concurenţei (art. 5 alin. 1 şi 3 lit. a şi art 7. alin.1, lit a). Altfel spus, petroliştii sunt acuzaţi de practici concertate, acorduri anticoncurenţiale, în vederea stabilirii preţurilor şi crearea cartelurilor dure.

Deocamdată, nu au fost făcute publice datele privind cifrele de afaceri ale companiilor petroliere pentru anul 2020. Cert este că de câțiva ani aceste sunt primele în topul companiilor după cifra de afaceri.

În 2019, Rompetrol Moldova și Lukoil Moldova, au fost chiar primele în topul companiilor moldovenești cu cele mai mari vânzări.

Veniturile în 2019 ale celor 6 companii vizate de raport
Rompetrol Moldova – 5,77 miliarde lei
Lukoil Moldova - 5,52 miliarde lei
Petrom Moldova – 2,06 miliarde lei
Datario (Vento) – 1,13 miliarde lei
Tirex – Petrol – 1,11 miliarde lei
Bemol Retail – un miliard.

Dacă aceste ar fi cifrele de afaceri de la care pornesc amenzile, atunci calcule elementare arată că, luate împreună, cele șase companii vor plăti o amendă de cel puțin 330 de milioane de lei, în cazul unei amenzi minime de 2% din cifra de afaceri. Această sumă s-ar putea dubla dacă se va aplica o sancțiune de 4%. 

30 de zile pentru a combate constatările Consiliului Concurenței

Deocamdată raportul Consiliului Concurenței este examinat de membrii comisiei pentru buget și finanțe, în paralel companiile vizate au la dispoziție 30 de zile pentru a-și expune poziția vizavi de investigația oficială. După ce autoritățile vor decide amenda, petroliștii cu siguranță vor ataca în instanță.

Întrucât Bemol, Rompetrol și Petrom sunt membre ale Asociația Investitorilor Străini (FIA) am cerut și opinia directorului executiv al organizației. Ana Groza, însă, a precizat că “acum e luna tăcerii”. „Companiile membre FIA au recepționat proiectul raportului de la Consiliul Concurenței și dânșii au 30 de zile pentru a veni cu o reacție la cele invocate în raport”, a precizat pentru Mold-street.com directorul FIA.

Rafiq Aliev, proprietarul Bemol, califică raportul ca pe o comandă politică. „La presiunea deputațiilor Consiliul Concurenței a elaborat acest raport, care însă nu are legătură cu realitatea, pentru că nu a fost nicio înțelegere de tip cartel”.

Totodată el a menționat că acesta nu e raportul final, iar dacă va fi adoptat de Consiliul Concurenței, el va fi contestat.

Am încercat să luăm legătura și cu directorul general Lukoil Moldova. Feyruz Isayev, acesta însă, nu a răspuns apelurilor noastre.

Amintim că în 2011, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (cum se numea atunci Consiliul Concurenței) a constatat că Lukoil-Moldova și alte șase companii de pe piața petrolieră își coordonau acţiunile prin stabilirea simultană a preţurilor identice de comercializare a benzinei.

ANPC a impus companiile la plata unei amenzi de 1% din venitul obținut, dar Lukoil și alte companii au contestat decizia autorității antimonopol, invocând ilegalitatea ei. Într-un final, instanțele au anulat decizia ANPC.

pccocs nordProcuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a terminat urmărirea penală și a trimis în judecată dosarul penal de învinuire a unei femei de afaceri din Bălți pentru pregătirea omorului la comandă a amantei fostului ei soț.

În acest scop, femeia de 57 de ani a identificat un pretins executor al omorului, contra sumei de 5000 EUR. Persoana contractată, însă, a colaborat din start cu oamenii legii, ceea ce a făcut posibilă reținerea comanditarului în flagrant (în momentul transmiterii banilor, în schimbul planșelor fotografice ce confirmau executarea comenzii), cu plasarea acesteia în arest preventiv și investigarea obiectivă a cauzei de către procurorii PCCOCS, oficiul Nord, comunică procuratura.md.

În cadrul urmăririi penale, probele acumulate, în coroborare cu rezultatele măsurilor speciale de investigații, au dat temei și posibilitate procurorilor responsabili de caz să întocmească concluziile de învinuire în privința persoanei care a acționat cu discernământ, din motiv de răzbunare și gelozie.

Actualmente, inculpata se află în arest la domiciliu, după eliberarea ei din arest preventiv, de către judecătorul de instrucție, la 15 martie 2021 – poziție menținută și de către magistrații de la Curtea de Apel Bălți, după respingerea contestațiilor depuse de procurori.

Potrivit legii penale, infracțiunea imputată se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenție pe viață.

bursa 1024x680

Apariția de noi profiluri de investitori, legați de platforme deschise și accesibile, anunță un nou capitol al incluziunii financiare pentru o generație conectată, care a experimentat deja munca la distanță.

Pandemia a arătat pentru milioane de oameni din întreaga lume că se poate trăi și fără mersul zilnic la birou, potrivit unei analize Entrepreneur.com.

Între timp, 2021 a început cu o serie de evenimente fără precedent al căror fond abia începe să fie elucidat. ”Fenomenul Gamestop”, care a dezamăgit redditorii și investitorii „tradiționali” la sfârșitul lunii ianuarie, este un bun indicator al perturbării care ar putea să apară în lumea finanțelor, scrie capital.ro.

Deși la prima vedere Y poate părea o procedură a „lumilor diferite”, numitorul comun este că tehnologia funcționează prin reconfigurarea statu quo-ului. Astfel, s-a observat rezistența și retragerea în fața rolului tehnologiei în general și al cloud-ului în special.

De asmenea, am asistat la prejudecăți sau impedimente ancorate exclusiv în apărarea unei lumi corporative care nu mai există.

Întrucât scenariul „post-2020” a lăsat în urmă scepticismul cu privire la munca la distanță, lumea finanțelor începe să experimenteze propriul moment perturbator. Extinderea cumpărării și vânzării acțiunilor deschide un orizont de democratizare într-o zonă despre care până acum se credea solidă precum un zgârie-nori plini de birouri.

Deși Wall Street nu își va pierde importanța peste noapte, totul indică faptul că o nouă piesă de domino a celei de-a patra revoluții industriale este în mișcare. Unii analiști vorbesc chiar despre „stocarea de meme-uri” pentru a-i evalua pe cei a căror creștere sclipitoare am văzut-o în prima lună a lui 2021, cum ar fi GameStop, AMC și chiar Blackberry.

Această evaluare nu ar trebui să ne încurce. Că acțiunile sunt „viralizate” pe măsură ce aceste meme-uri arată clar una dintre noile idei care prinde contur: acele platforme care aduc oportunități de investiții unei generații marcate de conexiunea la informații, inclusiv informații financiare, câștigă teren.

În ultimul an, am văzut această filozofie transpunându-se tot mai mult la diverse companii și în cazul unor acționari individuali printr-o ofertă privată globală (GPO). Rezultatul a confirmat ceea ce am presupus: mii de investitori din peste 100 de țări rup, în tăcere și de pe dispozitivele lor, granițele unei lumi financiare care părea blindată.

În spatele acestei transformări discrete, dar fără echivoc, este esențială existența unor platforme transparente a căror mediere este esențială. În acest sens, este vital ca acele mecanisme care anterior erau opace pentru mulți antreprenori să înceapă să câștige vizibilitate.

Pe măsură ce tragem din ce în ce mai multe concluzii despre ceea ce a însemnat „Big Bang-ul tehnologic” din 2020, devine clar că această combinație dintre tehnologie și abilitare, care a redefinit conceptul și experiența muncii la distanță, începe să reformeze noi tipuri de investitori al căror talent pentru creșterea financiară poate fi testat acum cu mult mai puține bariere.

Pagina 98 din 549