Ideea cu care doi taximetriști spanioli au devenit milionari. Au făcut totul din fața calculatorului
În 2018, doi șoferi de taxi din Terrassa, nord-estul Cataloniei, și-au spus că este momentul să-și găsească o altă activitate. Joan Bartra, 45 de ani, și Joel Cuscó, 42 de ani, mai începuseră împreună o afacere în sectorul imobiliar, dar a venit criza financiară din 2008 și au dat faliment și așa au ajuns să facă taximetrie. „Însă nu vrei să conduci taxiuri până la 65 de ani”, spune Bartra, care a recunoscut, însă, că aplicațiile mobile de transport sunt profitabile, însă „te țin permanent în priză”, scrie safenews.md.
Așa că cei doi taximetriști și-au spus că le trebuie o nouă activitate, mai așezată. Au petrecut luni întregi cercetând pe gigantul online Amazon ce produse s-au vândut bine în SUA și care încă nu erau disponibile în Europa. Produsul pe care l-au ales a fost o bară de protecție din spumă folosită pentru a-i opri pe copiii de peste doi ani să cadă din pat. Au creat marca Banbaloo, au contactat un producător din China, au adaptat produsul, au făcut un site și, în ianuarie 2019, bara de protecție pentru copii era gata de vânzare pe Amazon. Acum, doi ani și jumătate mai târziu, și-au vândut creația către o nouă companie spaniolă care cumpără vânzători pe Amazon și îi duce la un nivelul superior. Această companie nu a dezvăluit prețul de cumpărare, dar cei doi spun că au primit „mai mult de un milion de euro”, relatează El Pais.
Și nu sunt singurii care au avut succes pe Amazon. Potrivit datelor gigantului de retail, 150 de companii din Spania au realizat venituri de peste un milion de euro în 2020. Deși Bartra și Cuscó nu au dezvăluit cifrele exacte ale Banbaloo, anul trecut au câștigat în jur de 100.000 de euro pe lună, iar asta le-a adus compania în grupul celor 150.
Există încă multe îndoieli cu privire la acest tip de activitate. „Oamenii nu o văd ca pe o afacere serioasă, dar ea este”, spune Cuscó. „Când spui că ai vândut produse pe Amazon și se pare că o faci pentru câțiva bani în plus”.
Succesul celor doi arată, de asemenea, modul în care tehnologia poate schimba felul în care sunt făcute afacerile. Este nevoie de doar două computere, cunoștințe de engleză și multă dedicare. Nici nu este necesar să ieși din casă. „Înainte, doar companiile făceau acest lucru (înființarea de afaceri pe Amazon – n.n.), dar acum și persoanele fizice o fac”, a declarat pentru El Pais Sergi de Pablos, cofondator Yaba, compania care a cumpărat afacerea celor doi taximetriști.
Cum au început cei doi taximetristi afacerea pe Amazon
Cuscó a auzit pentru prima dată despre vânzarea produselor pe Amazon la mijlocul anului 2018, de la niște prieteni, iar unul dintre ei făcuse ceva cercetări în această direcție. El a vorbit cu Cuscó despre ideile lui, însă nu a mers niciodată până la capăt. Când Cuscó s-a întors acasă în acea zi, a intrat pe YouTube pentru a afla mai multe.
În vârstă de 42 de ani, Cuscó nu are nicio pregătire în economie sau afaceri. „În al doilea an de liceu, am început să vând bere la concerte”, spune el. Dar YouTube l-a învâțat să descopere Amazonul. El și Bartra au cumpărat două cursuri de la doi experți în vânzări digitale cu 1.500 de euro. De asemenea, au cumpărat programul Jungle Scout, care estimează vânzările produselor Amazon în diferite țări. Cu acest program, au putut afla ce produse au funcționat bine în SUA și care nu erau disponibile în Spania. „Am restrâns lista la 20 de opțiuni și ne-am decis pentru bara de protecție pentru paturi”, spune Cuscó. „Găsirea unui produs este cea mai importantă parfte a proiectului”, a completat Bartra.
Când a venit timpul să găsească pe cineva care să facă bara de protecție din spumă, cei doi și-au îndreptat atenția către AliBaba, cel mai mare retailer online din Asia. Într-un chat intern, au început să caute producători de spumă. Au găsit unul care le-a plăcut și au cerut o mostră. Bartra și Cuscó au dormit apoi o săptămână cu bara de protecție și au constatat că funcționează. Au creat apoi un cont de Instagram pentru a promova produsul, dar ceea ce a fost cu adevărat esențial a fost cumpărarea de publicitate pe Amazon pentru termenul de căutare „bară de protecție pentru pat”. La acea vreme, singurele produse de acest gen disponibile erau din lemn și metal. Bara de protecție din spumă Banbaloo putea crea o nișă și așa s-a întâmplat.
„Am venit cu un produs mai moale, care nu provoacă răni, transportabil”, a spus Bartra, care a mai precizat că fotografiile profesionale au fost, de asemenea, esențiale.
Banbaloo era pe drumul cel bun, dar mai erau multe de făcut: trebuia să se diversifice. Acum compania are în jur de 30 de produse diferite, toate pentru copii. Dar, în timp ce partenerii de afaceri și-au mărit gama de produse, au fost nevoiți să se asigure că Amazon nu rămânea fără stoc.
Când au ajuns la venituri lunare de 100.000 de euro, Amazon i-a contactat ca să-i întrebe dacă doresc să plătească pentru un antrenor care să îi ajute să-și îndeplinească următoarele obiective, dar au refuzat și au preferat să vândă apoi cu totul afacerea.
Bartra și Cuscó vor să înceapă acum o nouă afacere pe Amazon. „Sau mai multe”, spune Cuscó. „Știu ce taste să apăs de data asta. Există o mulțime de nișe acolo, suficiente pentru încă 10 ani de afaceri bune.”
Apariția unor companii precum Yaba este un indiciu că acest tip de afacere are viitor. Cât despre vânzarea Banbaloo, Bartra explică: „Trebuie să fii conștient de limite… când atingi o limită și nu mai ai idei noi. Fie angajezi oameni noi, fie stai pe loc”.
COMPANIA MOLDOVENEASCĂ “IMPERIAL VIN” PENTRU PRIMA DATĂ LIVREAZĂ VIN PE PIAȚA BRAZILIEI
Cunoscuta companie moldovenească Imperial Vin a început să livreze vinuri pe piața braziliană, expediind primul container cu o cantitate de 17 mii de sticle. Potrivit INFOTAG, citând sondajul economic Logos-Press, vinurile producătorului moldovenesc au apărut deja în magazinele online.
Managerul pentru export al Imperial Vin, Yana Geraşcenco a declarat că brazilienii au ales “Reserve Caberne”, din 2018, care a fost premiat cu Medalie de Aur și Marele Premiu la Selections Mondiales Des Vins Canada-2020, medalia de aur la Berliner Wine Trophy-2021, medalia de argint la Mundus Vini-2021, precum și Grape Angel Merlot - Rara Neagră, 2019, care a câștigat o medalie de aur la Concours Mondial Bruxelles-2021 şi una de argint la Berliner Wine Trophy-2020.
„Am trimis mai întâi mostre, potențialilor parteneri din Brazilia le-au încercat și au ales două vinuri. În opinia lor, aceste vinuri sunt cele mai solicitate de către compania Sciedade da Mesa, primul club de vinuri din Brazilia”, a spus Geraşcenco.
Unele dificultăți au apărut cu înregistrarea laboratorului moldovenesc și a organismului de certificare în sistemul brazilian SISCOLE (Sistem de înregistrare a organismelor și laboratoarelor străine). A fost necesar să se parcurgă această procedură, deoarece încă nimeni din Moldova nu a adus vin în Brazilia.
Peste 60 de gherete din piața din Rezina, mistuite de flăcări
Peste 60 de gherete din piața de mărfuri din orașul Rezina au fost mistuite de flăcări în urma incendiului produs marți, 13 iulie. Potrivit versiunii preliminare, incendiul ar fi fost provocat de un scurt circuit, însă se examinează și alte posibile cauze. Informațiile au fost prezentate într-o conferință de presă, susținută la fața locului de către reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ai administrației publice locale, transmite IPN.
Șeful IGSU, Mihail Harabagiu, a declarat că apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 16.10. La fața locului au fost îndreptate și autospeciale din alte raioane. Incendiul a fost localizat într-o oră și jumătate, iar apoi a fost anunțată și lichidarea. Incendiul a fost unul de proporții, iar intervenția a fost destul de complicată din cauza mai multor factori. „În primul rând, căile de acces erau îngreunate pentru autospeciale de intervenție la incendiu. Totodată, o bună parte din hidranți erau amplasați în afara pieței, ceea ce iarăși a dus la incomodități în intervenție”, a explicat Mihail Harabagiu. Potrivit lui, cel mai important e că nu au fost victime și nu s-a admis răspândirea flăcărilor.
Primarul orașului Rezina, Simion Tatarov, a menționat că urmează a fi evaluate pagubele pe care le-au suferit agenții economici, indiferent de forma de proprietate. Edilul a precizat că vor fi făcute demersurile necesare către administrația locală, dar și cea centrală, pentru a identifica posibilități de a acorda ajutor financiar păgubiților.
Reprezentanții Laboratorului Experimental Antiincendiar au declarat că se fac investigații minuțioase la fața locului pentru a stabili cauza exactă a incendiului. O versiune este scurt circuitul, întrucât incendiul a pornit într-o hală conectată la energie electrică. Însă se examinează atât versiuni tehnice, cât și cele legate de factorul uman, dar și condițiile climaterice.
S-ar putea să mai ţinem încă valizele-n depozit
Parisul cu scaunele teraselor duse în depozite, Londra cu Ochiul de veghe al capitalei oprit din rotirea sa fermecătoare, Roma cu havuzurile ei care nu au mai ajuns în pozele vizitatorilor – aceste scene fără actori, nu puteau să nu ne convingă că şi noi, Republica Moldova, vom rămâne fără turişti într-un an în care cuvântul sănătate şi-a recăpătat valoarea de altă dată.
Doar că şi cei din Paris, şi cei din Londra, şi noi nu am crezut că această înţepenire, a economiei în general şi a turismului în particular, vor dura atât de mult. În anul trecut, unii considerau că acest an va fi unul al revenirii la normalitate şi că ne vom trezi iarăşi făcând poze pe itinerarele Europei şi ale lumii. Prognozele însă au fost mult prea forţate. Pensiunile sunt şi acum pustii aşa cum şi cuiburile caruselului londonez nu sunt mult prea solicitate, scrie capital.market.md.
Analizele făcute la Chişinău constată că anul trecut a fost totuşi anul de vârf al crizei care a afectat turismul.
Analistul Veaceslav Ioniţă spunea în cadrul unei emisiuni că în anul 2020 “a fost înregistrată cea mai mare scădere a numărului de turişti străini care au vizitat R. Moldova. Cu aproape 13 mii mai puţini decât în 2019”. Moldova încă nu are pretenţia de destinaţie turistică de mare calibru însă, tradiţional, R. Moldova a avut anual în jur de 20 de mii de turişti străini, care au venit în mod organizat”.
Ioniţă constată că „la cei 20 de mii de turişti (care se încadrează exact în noţiunea de turism) se mai adaugă alţii circa 130 de mii, care nu vin organizat, dar îşi planifică vacanţă de sine stătător. Aceştia se cazează la hoteluri, mănâncă în restaurante. Se comportă ca turiştii, doar că nu vin în mod organizat. „La noi, după ce s-a destrămat URSS, turismul organizat practic a murit. Ulterior, tot ce a fost – a fost turismul neorganizat, oamenii pur şi simplu veneau în R. Moldova în vizită”. Şi în marile destinaţii turistice ale lumii turismul neorganizat îşi însuşeşte o parte considerabilă din totalul vizitatorilor.
Potrivit expertului, în prezent, agenţiile de turism din întreaga lume au o provocare mare. Datorită tehnologiilor moderne, există foarte multe soluţii prin intermediul cărora cetăţenii multor state nu mai apelează la agenţii pentru a-şi organiza vacanţa, dar merg în aşa numitul turism neorganizat. „Există o tendinţă în întreaga lume şi agenţiile de turism încearcă să răspundă acestor provocări. Dacă în multe ţări acest proces a început, la noi de vreo 30 de ani este într-o formă moartă. De 30 de ani, cam 85% dintre turiştii care vin în Moldova vin neorganizat şi circa 15% organizat”, a spus economistul.
Totodată, Veaceslav Ioniţă afirmă că după anii 2002-2003 a devenit vizibilă tendinţa ca unui turist străin, care este adus de către o agenţie de turism, să-i revină câţiva moldoveni care pleacă peste hotare la odihnă. În prezent acest raport este de 1 la 15.
De asemenea, expertul menţionează că în 2020, pandemia de COVID-19 a lăsat cea mai mare amprentă asupra turismului receptor din R. Moldova, de după prăbuşirea URSS. Atunci prăbuşirea a fost de la 300 de mii la 20 de mii, iar pe parcursul a 25 de ani a oscilat între 15-25 de mii de turişti. Din ţările de unde veneau anual câte două-trei mii de turişti, în anul pandemic 2020 acest număr a fost semnificativ mai mic, cu excepţia României. În 2020 a fost mai mare cu 1,6 mii numărul turiştilor români care au vizitat R. Moldova. „Cred că şi românii neavând o altă posibilitate de a merge în alte părţi din cauza pandemiei, fiind ceva mai uşor de a ajunge în R. Moldova, au decis să viziteze ţara noastră. Dacă nu era România, în R. Moldova pur şi simplu nu venea nimeni. 2 din 3 turişti care au venit la noi erau din România”, a menţionat Veaceslav Ioniţă.
Referindu-se la profilul turiştilor care vin în R. Moldova în mod organizat, Veaceslav Ioniţă spune că, analizând situaţia din ultimii zece ani, pe primul loc se află România cu 3100 de persoane, apoi urmează Federaţia Rusă – 1600 de persoane; Ucraina – 1300 de persoane; Germania – 1000 de persoane; Polonia – 700 de persoane etc. „Cinci ţări din regiune ne asigură peste 50% din numărul total de turişti care vin să viziteze ţara noastră. Ucraina, pe vremea când R. Moldova avea până la 300 de mii de turişti, asigura anual circa 120-130 de mii de turişti. În ultimii ani numărul turiştilor care vin în Moldova din Ucraina ajunge cel mult de 1500 de persoane”, susţine analistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, începând cu 2010-2011 avem o intensificare sau o creştere a atenţiei turiştilor din România care vizitează R. Moldova, în 2020 au fost circa 5100 de turişti.
Unicul lucru pozitiv pe care l-a făcut pandemia în ramura turistică a fost că România a decis să descopere R. Moldova şi a asigurat 70% din toţi turiştii străini”, a afirmat Veaceslav Ioniţă.
În anul 2020, anul pandemic, susţine expertul, numărul moldovenilor care au plecat peste hotare a scăzut cu mult mai mult decât numărul străinilor care au venit în R. Moldova. Dacă în 2019 am avut 310 mii de turişti moldoveni plecaţi la odihnă peste hotare, în 2020 acest număr a fost de doar 75 de mii. Făcând un clasament al primelor zece ţări unde în 2020 a scăzut cel mai mult numărul turiştilor moldoveni, analistul a spus că este vorba de Bulgaria – unde a scăzut de la 86 de mii la 4 mii de persoane, Turcia – de la 98 de mii la 43 de mii, România – de la 42 de mii la 6 mii, Grecia – de la 20 mii la 600, Egipt – de la 24500 la 13300, Ucraina – de la 13300 la 3 mii, Ungaria – de la 3300 la 400 de persoane, Italia – de la 3200 la 500, Spania – de la 2500 la 200 şi Muntenegru – de la 2400 la 0.
Îndemnul “Stai acasă” de care ne-am legat speranţa că vom ieşi învingători în lupta cu pandemia ne-a convins până la urmă să ţinem uşile închise, să punem valizele în depozite şi să amânăm plecările noastre pentru timpuri mai bune. Oamenii din domeniul turismului speră, însă, că se va reveni la cifrele de altă dată, deşi există şi suficiente păreri că schimbările care s-au produs în modul nostru de a ne organiza viaţa nu sunt pentru un an-doi, ci vor determina un mod anume de gândire.
Exportul de miere în Uniunea Europeană, în scădere
Producerea mierii în Republica Moldova și exportul mierii în țările Uniunii Europene este în scădere în ultimii ani, în special din cauza secetei. În anul 2017, Republica Moldova a exportat în țările Uniunii Europene 5100 de tone de miere, în 2018 – 4100 de tone, în 2019 – 3900 de tone, iar anul trecut în UE au fost exportate 3300 de tone de miere.
Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, Vasile Dolghieru, a precizat că multe familii de albini au murit din cauza condițiilor climaterice nefavorabile, scrie agroexpert.md.
Totodată, descreșterea cantității de miere e cauzată și de scăderea în Republica Moldova a suprafețelor de copaci meliferi, cum ar fi salcâmul și teiul, dar și greșelilor unor apicultori începători, care nu asigură iernarea adecvată a familiilor de albini.
„Încă în anii 90 ai secolului trecut, salcâmii și copacii de tei erau tăiați pentru lemne de foc. Cu părere de rău, parcă este o tendință de a rări teii din pădure și de a lăsa stejarii, pentru că lemnul de stejar ar fi mai scump. Toți acești factori ne afectează. Există program național de dezvoltare a apiculturii, în care sunt abordate problemele respective și sperăm că, împreună cu Agenția „Moldsilva”, vom ajunge la sădirea a mai multor copaci care să dea mai mult nectar pentru albini”, a spus Vasile Dolghieru.
Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole a menționat că în Republica Moldova există mai mulți arbori meliferi, dar aceștia sunt seculari și miere de la ei se poate obține doar peste câțiva ani.
„În același timp, s-au plantat arbori de safora, numit și salcâm japonez, și evodia, copac despre care se zice că ar da cantități bune de miere. Dar acești arbori se dezvoltă foarte greu în Republica Moldova și miere de la ei se poate obține doar peste câțiva ani. Personal am pus doi astfel de puieți, au deja cinci ani și încă nu au flori”, a detaliat Vasile Dolghieru.
Președintele Asociația Exportatorilor de Produse Apicole a constatat că în anul curent în Republica Moldova s-a extras mai multă miere de salcâm.
„Albinele au lucrat și pe ploaie, posibil să fie mai multă miere și de la alte plante”, a adăugat Vasile Dolghieru. În anii precedenți, prețul de cumpărare a mierii de salcâm, care este produsă în Republica Moldova și exportată pe piețele UE, varia de la 3,8 la 5 euro pentru un kilogram, în timp ce pentru un kilogram de miere polifloră se propunea 1,4-2,7 euro.
În prezent, în Republica Moldova sunt peste 7800 de apicultori înregistrați. În 2020 s-au produs circa 3500 de tone de miere, iar 3300 de tone au fost exportate.
Uniunea Europeană este principala piață de desfacere pentru mierea autohtonă. Cele mai mari cantități de miere se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia, Germania.
Republica Moldova produce mai mult oţel decât Israelul şi Azerbaidjanul
Republica Moldova se află pe locul 22 de la coadă în ceea ce priveşte producţia de oţel, cu o cantitate de 464 tone în anul 2020 şi 392 tone în anul 2019, situându-se înaintea Iordaniei, Myanmarului cu câte 350 tone şi a Guatemalei cu 306 tone, arată datele worldsteel.org.
Pe primele cinci locuri cu cea mai mare producţie de oţel din lume se află China – 996,3 mii tone, India – 111,3 mii tone, Japonia – 99,2 mii tone, SUA – 87,7 mii tone şi Federaţia Rusă – 71,8 mii tone. Producţia globală a constituit 1,8 milioane tone de oţel, scrie capital.market.md.
Informaţiile worldsteel.org mai arată că producţia globală de oţel s-a triplat în ultimii 50 de ani, în ciuda faptului că state precum SUA şi Rusia şi-au redus producţia internă şi s-au bazat mai mult pe importuri. Între timp, China şi India şi-au dezvoltat în mod constant producţia şi au ajuns în topul statelor producătoare de oţel.
În ciuda dominanţei sale actuale, China ar putea reduce producţia internă de oţel pentru a diminua riscurile de supraproducţie şi pentru a se asigura că poate atinge un nivel optim al emisiilor de carbon până în 2060.
Întrucât preţurile minereului de fier şi oţelului au crescut în ultimul an, cererea SUA ar putea scădea în curând, în funcţie de acţiunile administraţiei Biden. Potenţialele investiţii în infrastructură ar putea creşte producţia de oţel în viitor.
Compus în principal din minereu de fier, oţelul este un aliaj care conţine, de asemenea, mai puţin de 2% carbon şi 1% mangan şi alte oligoelemente. În timp ce diferenţa definitorie ar putea părea mică, oţelul poate fi de 1.000 de ori mai puternic decât fierul.
Sustenabilitatea viitoare a industriei siderurgice
Având în vedere rolul crucial pe care îl joacă oţelul în aproape fiecare industrie, nu este de mirare că preţurile cresc la niveluri record. Cu toate acestea, producătorii de oţel se gândesc la sustenabilitatea pe termen lung şi lucrează pentru a face oţelul fără combustibili fosili o realitate, eliminând complet cărbunele din procesul metalurgic.
“Cererea şi consumul de oţel vor continua să crească doar pe măsură ce economia mondială se redeschide treptat, mai ales că noua dezvoltare a pulberii de oţel atomizat de la Rio Tinto ar putea aduce următoarea evoluţie în imprimarea 3D”, potrivit worldsteel.org.
Pe măsură ce industria continuă să inoveze atât în ceea ce priveşte durabilitatea, cât şi în ceea ce priveşte gradul de utilizare, oţelul va continua să fie un material vital în toate industriile pe care le putem recicla infinit şi pe care ne putem baza.
Uzina de la Rîbniţa, aducătoare de bani în bugetul de la Tiraspol
Uzina Metalurgică Moldovenească (UMM) se află la Rîbniţa, pe teritoriul din stânga Nistrului care, de jure, se află sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale de la Chişinău, dar, de facto, este controlat de administraţia nerecunoscutei Republici Moldoveneşti Nistrene (RMN), numită generic Transnistria. Uzina a fost construită în 1985 şi până în prezent rămâne a fi una dintre cele mai moderne întreprinderi metalurgice de pe teritoriul fostei URSS. Uzina este specializată în prelucrarea metalelor grele. Capacităţile sale permit producerea a circa 1 milion de tone de oţel şi tot atâta laminate. Până în 2009, uzina asigura 70% din exporturile Transnistriei, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili. Însă în 2011 a început să întâmpine probleme şi de atunci nu a mai funcţionat la capacitate maximă. La începutul anului 2015, uzina a revenit „în proprietatea statului”. Fostul proprietar, holdingul rusesc „Metallinvest” al omului de afaceri Alişer Usmanov, a cedat Transnistriei uzina pentru un preţ simbolic, cu pierderi de 4 mil. USD. În anul 2018, uzina a produs aproape 502,9 mii tone de oţel şi 497,9 mii tone de laminate, fiind cu 7,1% şi, respectiv, 10,3% mai mult decât în anul precedent.
Într-o investigaţie RISE se spune că uzina din Rîbniţa este în topul celor mai mari trei contribuabili din regiunea transnistreană, care virează lunar în bugetul regiunii circa 3,5 mil. USD.
Datele autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol arată că, în 2015, uzina din Rîbniţa a avut pierderi de peste 13 milioane de dolari la încasări de 114,5 milioane de dolari, iar în 2016 – pierderi de 28 de milioane de dolari la încasări de doar 70 de milioane de dolari.
Situaţia se schimbă radical în 2017, când, graţie triplării volumului de vânzări şi a gazului rusesc ieftin, UMM înregistrează un profit de aproape 13 milioane de dolari la încasări de 217 milioane de dolari. Suma respectivă e comparabilă cu bugetul anual al republicii autoproclamate din stânga Nistrului – 234 milioane de dolari.
Fără taxe de mediu
Emisiile de carbon sunt foarte mari, iar uzina nu a întreprins niciun fel de măsuri de protecţie a mediului şi nu a plătit taxe ecologice în bugetul Moldovei, deşi statul moldovenesc acordă întreprinderii dreptul de export. Uzina Metalurgică din Rîbniţa nu achită taxe în bugetul Moldovei, în baza unei hotărâri controversate a Guvernului Republicii Moldova din anul 2005, nr. 815. Care este cauza unei asemenea atitudini a autorităţilor moldoveneşti cu privire la întreprinderile din regiunea separatistă a Moldovei? Nu este exclus că întreprinderea recurge la scheme de achitare „directă” responsabililor moldoveni, astfel fiind evitate plăţile la impozit sau taxele ecologice.
Trend turistic în România: Cât costă să dormi într-o căruță la Brașov
Fără ziduri, în sânul naturii, precum nomazii. Din ce în ce mai mulţi oameni îşi doresc o astfel de vacanţă, departe de agitație, în locuri cât mai simple.
Aşa că sunt gata să experimenteze somnul în șura cu fân, în cort sau chiar în căruță. Oaspeții au parte astfel de aer curat, de mirosul pajiștilor pline de flori sau de foșnetul pădurii, la un preţ de hotel, transmite Protv.ro.
Într-o grădină din Brașov ai impresia că ești în mijlocul naturii. În realitate, te afli chiar în inima orașului.
Cazarea se face într-o livadă cu meri și cireși, unde Janos și Kinga au amenajat 10 corturi și 5 căruțe cu coviltir.
Janos Kelemen, proprietar: „Am proiectat căruţele de la zero şi am dat o comandă specială pentru tot ce înseamnă pânze, partea de coviltir. Roţile sunt vechi de peste 100 de ani”.
O noapte în căruță costă 200 de lei. Tot atât plătesc și cei care se aventurează până în satul Peștera, între munți, unde Bogdan are 5 corturi. Peisajul este copleșitor.
Bogdan letca, proprietar: „Experienţa este exclusiv de natură, de a face focul într-un cort, liniştea, natura care ne înconjoară, peisajul, Piatra, Bucegiul”.
O altă experiență este dormitul în fân.
Ceva mai robuste, dar la fel de aproape de natură, sunt căsuţele construite în copaci. Andreea şi Camelia au găsit una la Porumbacu de Sus, în judeţul Sibiu.
Andreea Tonescu: „Cred că din oră în oră rămân aşa blocată în faţa geamului şi zic: Doamne, dar cât de aproape pur şi simplu bat frunzele în geam!”
Geanina și Camelia: „M-a fermecat foarte mult râul care e aproape. Abia aşteptam să intrăm în el cu picioarele”.
O noapte de cazare aici costă aproximativ 500 de lei, în funcţie de sezon.
Tiberiu Mihai Zigarov, administrator: „Oaspeţii, dacă au nevoie, să le aducem produse de la cei din sat sau din Sibiu. Ei îşi pot prepara singuri masa, în căsuţe”.
Locul este perfect pentru cei care îşi doresc să exploreze Munții Făgăraș, care sunt la o aruncătură de băț.
De la 1 iulie, prețurile la produsele petroliere din Moldova vor fi calculate conform formulelor noi
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat că a trimis deja către Monitorul Oficial decizia Consiliului de Administrație al ANRE din 14 iunie „Cu privire la aprobarea metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere”.
Este de remarcat că potrivit deciziei Consiliului de Administrație al ANRE, de la 1 iulie, agenții economici înșiși vor stabili prețurile maxime de vânzare pentru principalele tipuri de produse petroliere și gaze lichefiate. Prețurile maxime vor fi calculate pentru 1 litru, conform formulei aprobate, separat pentru fiecare tip de produse petroliere importate și pentru fiecare lot de produse petroliere importate, ținând cont de următorii indicatori: cotațiile medii ale Platt's FOB Med sau FOB Ex-Refinery/Storage (Italia) pentru ultimele 14 zile; marja pentru vânzările cu amănuntul de produse petroliere, stabilită la fiecare șase luni de ANRE; TVA și accize; cursul oficial de schimb al leului față de dolar, stabilit de Banca Națională, pentru 14 zile anterioare importului; densitatea fiecărui tip de produse petroliere, scrie infomarket.md.
Se remarcă faptul că până la intrarea în vigoare a noii metodologii, agenții economici nu au dreptul de a majora prețurile cu amănuntul pentru produsele petroliere. Noua metodologie a fost elaborată și aprobată în contextul modificărilor aduse la Legea pieței produselor petroliere, care au fost publicate pe 14 mai.
BNM: Locuinţele s-au scumpit cu 4,2%
Preţul locuinţelor continuă să crească. Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că la finele trimestrului I 2021, preţul de ofertă la bunurile imobile rezidenţiale din mun. Chişinău a continuat tendinţa de creştere, stabilită începând cu trimestrul I 2020. Indicele RPPI (Indicele preţului imobilului rezidenţial), la situaţia de raportare, a înregistrat valoarea de 118,9 la sută, fiind în creştere cu 4,2 la sută faţă de trimestrul IV 2020 şi cu 17,8 la sută faţă de trimestrul I 2020, scrie capital.market.md.
Indicele RPPI aferent preţului de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piaţa primară a înregistrat valoarea de 122,3 la sută, fiind în creştere cu 3,8 la sută faţă de trimestrul IV 2020 şi cu 19,2 la sută faţă de trimestrul I 2020.
Indicele RPPI aferent preţului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieţei secundare a înregistrat valoarea de 116,5 la sută, fiind în creştere cu 2,2 la sută faţă de trimestrul IV 2020 şi cu 16,7 la sută faţă de trimestrul I 2020.
Preţurile la locuinţe sunt în creştere după trei luni de stagnare. Datele Bursei Lara arată că cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată pe segmentul apartamentelor vechi din capitală, care s-au scumpit în luna mai 2021 în medie cu 6 euro pentru un metru pătrat, ajungând la un preţ mediu de 526 euro, iar de la începutul acestui an – cu circa 3%.
Locuinţele noi, cele mai căutate
Apartamentele de pe piaţa secundară în sectorul central al municipiului ajung să coste 673 de euro pentru un metru pătrat, în sectorul Botanica – 638 euro, în timp ce în cartierul Otovasca – 500 euro pentru un metru pătrat, în cazul garsonierelor, iar la apartamentele cu patru camere – 368 de euro.
Spaţiul locativ în blocurile noi (aşa zisa variantă albă) s-a scumpit cu cinci euro pentru un metru pătrat în luna mai, iar de la începutul acestui an – cu 21 euro sau cu 3,3%.
În consecinţă, un metru pătrat de spaţiu locativ în sectorul Centru al Chişinăului a ajuns să coste 908 euro, dublu faţă de costul mediu în sectoarele Otovasca sau Aeroport.
În sectorul Râşcani preţul mediu este de 755 euro, în cartierul Botanica – 677 euro, în cartierul Buiucani – 655 euro, iar în cartierul Ciocana nouă – 592 euro pentru un metru pătrat.
Companiile imobiliare susţin că cele mai căutate apartamente sunt cele în blocurile noi. Preponderent sunt achiziţionate de familiile tinere sau de cei care muncesc în străinătate în scop de investiţie pentru a fi date ulterior în chirie.
Conform Biroului Naţional de Statistică, în primul trimestru al anului 2021 au fost date în exploatare 1526 apartamente, într-o uşoară creştere faţă de 2020, când a fost înregistrată o scădere considerabilă a numărului de apartamente noi date în exploatare. În ultimii 5 ani în Moldova anual se dau în exploatare în medie 6 mii de apartamente, ceea ce este aproape de două ori mai mult decât în perioada precedentă, când anual se dădeau în exploatare câte 3,5 mii apartamente.
“În anul 2020, din cauza crizei au fost date în exploatare 5,179 apartamente, ceea ce a fost cu 28% mai puţin decât în 2019. După cum putem observa, anul 2021 a pornit promiţător, cu o tendinţă clară de restabilire a volumului de apartamente noi date în exploatare. Peste 80% din toate apartamentele noi sunt construite în mun. Chişinău. Piaţa este extrem de concentrată într-o singură localitate din ţară. Totodată, apartamentele noi constituie 20% din totalul tranzacţiilor cu apartamente, restul revin apartamentelor de mâna a doua”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Scade suprafaţa apartamentelor date în exploatare
În ultimii ani se înregistrează o tendinţă clară de micşorare a suprafeţei medii a unui apartament nou dat în exploatare. În anul 2020 suprafaţa medie a unui apartament nou era de 65 m2, ceea ce este de 2 ori mai puţin decât în anul 2003, când a fost atinsă maxima istorică de 128 m2 pentru un apartament nou.
Potrivit lui Ioniţă, acest fenomen se explică prin modificare tipologiei cumpărătorilor. Astfel, acum 20 de ani, construcţia de apartamente era la nivel de o sută de metri pătraţi pe an şi erau procurate preponderent de oameni bogaţi, proprietari de afaceri. Doar ei îşi puteau permite să procure un apartament şi preferinţele lor erau pentru locuinţe cu suprafaţă mare. În prezent, majoritatea cumpărătorilor de pe piaţa imobiliară sunt cei plecaţi la muncă peste hotare sau familiile tinere din Moldova, care au o muncă bine plătită. Ei pot să-şi permită procurarea unui apartament, dar sunt limitaţi în resurse financiare. Drept rezultat, a crescut semnificativ cererea la apartamente cu suprafaţa de până la 50 m2, fapt ce a dus la scăderea suprafeţei medii de construcţie a apartamentelor noi.
În 2021 înregistrăm o uşoară creştere a suprafeţei medii a unui apartament nou, de până la 68 m2.
Guvernul dă 9,5 miliarde de lei pentru Prima Casă
Programul Prima Casă care s-a bucurat de popularitate la lansarea acestuia, dar care şi-a redus turaţiile, este susţinut în continuare de autorităţi. Astfel, săptămâna trecută Guvernul a aprobat alocarea a 9,5 milioane de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru asigurarea continuităţii finanţării programelor de compensaţii demarate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”.
Necesitatea de alocare suplimentară a mijloacelor financiare a apărut după ce a fost înregistrată o creştere a numărului de beneficiari, în special a familiilor cu copii, iar alocaţiile aprobate în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 practic sunt executate.
În urma analizei cererilor de compensare aprobate pentru finanţare, doar pentru luna iunie 2021 Ministerul Finanţelor atestă o insuficienţă de cca 4 milioane de lei, ceea ce poate determina stoparea finanţării cererilor acceptate în Program şi creşterea riscului de apariţie a creditelor neperformante în cadrul Programului de stat „Prima Casă”, din cauza incapacităţii de plată a unor beneficiari.
În scopul evitării acestor riscuri, Guvernul interimar, printr-o altă decizie, a aprobat majorarea alocaţiilor pentru Programul „Prima Casă” cu încă 2 milioane de lei. Mijloacele financiare au fost identificate din contul de rezerve al unor subprograme.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, până la finele anului 2021, de programele de compensare vor beneficia 5 873 de beneficiari.
Ultimele date ale Ministerului Finanţelor arată că de la lansarea Programului de stat „Prima Casă” până în prezent au fost procurate 6183 locuinţe. Alte 6 cereri au fost acceptate şi urmează a fi semnate contractele de garanţie.
Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 3,19 miliarde lei, iar valoarea totală a garanţiilor active constituie 1,59 miliarde lei. Suma compensaţiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parţială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 52,3 milioane lei.
Din numărul total al beneficiarilor, 1058 persoane beneficiază de compensaţii din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 2571 – în cadrul programului Prima Casă 3, 890 – în cadrul programului Prima Casă 4, iar 17 – în cadrul programului Prima Casă 5.
Din cei 6183 beneficiari, 4249 sunt familii, iar 1934 sunt tineri necăsătoriţi. Vârsta medie a solicitanţilor este de 31,4 ani. Suprafaţa medie a locuinţelor procurate prin intermediul programului este de 60,51 m.p., iar valoarea medie a locuinţelor procurate este de 617,71 mii lei. Din numărul total de locuinţe procurate, 5782 sunt amplasate în zonele urbane, iar 401 – în zonele rurale. 5646 locuinţe procurate sunt apartamente, iar 537 – case de locuit individuale.
Moldovenii din diaspora ar putea fi scutiți de taxe pentru bunurile introduse în R.Moldova
Președintele R.Moldova Maia Sandu a pregătit un proiect de lege care prevede scutirea de plata mai multor taxe pentru bunurile de uz personal introduse în R. Moldova de către cetățenii moldoveni din diaspora. Proiectul a fost pregătit după ce mai mulți cetățeni moldoveni care au revenit acasă au semnalat problema taxelor exagerate pentru bunurile pe care le-au acumulat lucrând peste hotare.
„Ne bucurăm când oamenii din diasporă decid să revină acasă. Dar, de multe ori, revenirea este un proces complicat. O problemă care ne este semnalată de mulți dintre cei care s-au întors în țară sunt taxele mari pentru bunurile pe care le-au acumulat lucrând peste hotare și pe care doresc să le aducă cu ei. Am pregătit un proiect de lege care prevede scutirea de plata mai multor taxe pentru bunurile de uz personal introduse în Moldova de către concetățenii noștri din diasporă, care au hotărât să se stabilească cu traiul acasă. Proiectul de lege prevede că persoanele care au locuit peste hotare cel puțin trei ani pot introduce în Republica Moldova, la revenire, cu anumite scutiri, bunuri personale, obiecte de uz casnic, mobilă, echipamente, câte o unitate de transport auto per familie. Bunurile trebuie să fie în proprietate personală de cel puțin un an”, scrie președintele pe pagina sa de Facebook, scrie psnews.ro.
Maia Sandu își exprimă speranța că va obține sprijinul următorului parlament pentru adoptarea acestui proiect de lege și că va fi un argument în plus pentru concetățenii noștri ca să revină acasă.
