Refugiaţii ucraineni care au intrat în Republica Moldova după începutul războiului din ţara vecină beneficiază lunar de suport financiar. Astfel, pentru fiecare persoană din familie sunt oferiţi câte 2200 de lei, transferaţi pe un card, care poate fi utilizat doar pe teritoriul Moldovei. Plăţile pentru refugiaţi sunt gestionate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi coordonate cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, relatează Mesager.

Iulia Efimova din Kirovohrad, Ucraina, împreună cu copiii şi câteva rude s-au refugiat în Moldova. Aici au fost ajutaţi să-şi găsească o locuinţă. Familia visează la ziua când în Ucraina va fi pace şi va avea posibilitatea să plece acasă şi să revină la viaţa de zi cu zi. Până atunci însă, planifică să rămână în ţara noastră. Şi pentru că niciun membru din familie nu are un loc de muncă, au decis să beneficieze şi de suportul financiar destinat refugiaţilor ucraineni, scrie trm.md.

„Cunoscuţii noştri ne-au ajutat să găsim o locuinţă. Aici suntem în siguranţă, dar dorim mergem acasă, în Ucraina. Nu avem un post de muncă aici, ne ajută soţul şi părinţii, dar oricum este foarte dificil”, povesteşte femeia.

„Locuim în Chişinău, noi am venit din Kirovohrad, Ucraina. Acum primim ajutor material, nu ştim cât vom sta în Moldova. Sperăm că războiul se va termina şi vom pleca acasă”, spune o altă refugiată.

Şi alţi refugiaţi din Ucraina spun că aceşti bani le vor fi de mare ajutor, întrucât au multe cheltuieli.

„Am venit după ajutorul financiar. Pentru noi sunt importanţi aceşti bani, am venit practic fără nimic, pentru copil în fiecare zi avem nevoie de mâncare, scutece”;

„Am aflat despre posibilitatea de a primit acest ajutor de 120 de dolari şi am decis să beneficiem de aceşti bani. Ne-am înregistrat online. Noi locuim într-un apartament şi achităm doar serviciile comunale. Surse de venit nu avem”, susţin persoanele refugiate la noi în ţară.

Suportul financiar poate fi obţinut de ucrainenii care au venit în în ţara noastră după 24 februarie. Pentru a obţine cardul, refugiaţii se pot înregistra online sau veni direct la Centrul Moldexpo. Acesta este valabil doar în Moldova, iar plăţile sunt gestionate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, de comun cu partenerii de dezvoltare.

„Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi oferă beneficiarilor un card bancar, pe care lunar sunt tranferaţi bani, în valoare de 2200 de lei pe persoană. Prin aceşti bani oferiţi refugiaţilor, contribuim cu investiţii în dezvoltarea economiei locale, pentru că sunt cheltuiţi pe teritoriul Moldovei”, spune Francesca Bonelli, reprezentant UNHCR.

Banii sunt alocaţi Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, de către partenerii externi, printre care şi Uniunea Europeană.

„Cu partenerii noştri încercăm să ajutăm şi familiile care găzduiesc refugiaţi. Partenerii de dezvoltare au început să-şi reorienteze priorităţile, să ofere suport. Uniunea Europeană şi-a mobilizat eforturile ca să-i susţină pe cei care au de suferit în acest conflict, astfel demostrăm solidaritatea noastră”, specifică Janis Mazeiks, ambasadorul UE la Chişinău.

Bugetul pentru programul de asistenţă în numerar pentru refugiaţii din Moldova ajunge la 49 de milioane de dolari şi este prevăzut deocamdată pentru 6 luni.

Cultivarea zmeurului în aer liber este un procedeu obișnuit. Cu siguranță însă că nu v-ați imaginat vreodată că vă puteți bucura de aroma pomușoarelor proaspete, suculente și sănătoase, din vară până toamna târziu, crescute chiar la balcon sau pe terasă.

Echipa „AGROEXPERT” a discutat despre cum se plantează corect plantele de zmeur remontant și ce să facem ca să obținem multe fructe delicioase cu Parascovia Sava, cercetător științific, doctor habilitat în științe agricole, șefa laboratorului Arbuști fructiferi și căpșun de la IP Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, direcția Pomicultură.

Ce este zmeurul remontant

„Zmeurul remontant este o cultură multianuală cu multiple priorități: fructifică de două ori pe an, are capacitatea de a da drajoni/pui din mugurii de pe rădăcină, și astfel apar plantule mici care dau roadă chiar din primul an de dezvoltare. Spre exemplu, la zmeurul obișnuit fructificarea are loc o dată pe an, şi după al doilea an de creștere a plantei, iar la zmeurul remontant din mugurii radiculari cresc plantule noi, care au capacitatea de a da recolte, în anul în care este plantat. În luna august-septembrie deja putem să ne bucurăm de prima recoltă. Toamna după înghețurile târzii sau de primăvara, plantele pot fi tăiate definitiv de la nivelul solului, iar primăvara, din rădăcini vor da plante noi care vor fructifica din lunile iulie-august. Iată de ce zmeurul remontat poate fi plantat în diverse recipiente pe spații restânse.”

Cum se cultivă zmeurul în diverse recipiente

„Recipientele pot fi din lemn, argilă sau diverse materiale ecologice. Pentru a ne bucura de o plantare reușită, la fundul ghiveciului, punem un strat de argilă expandată (cheramzită) pentru a asigura drenaj plantei. Plantele de zmeur nu iubesc să aibă supradozaj de apă.”

Selecția drajonilor (plantelor) de zmeură

„Pentru plantare trebuie să alegem un drajon care are rădăcini bine dezvoltate. La plantele de zmeur rădăcinile nu se scurtează deoarece pe fiecare rădăcină se dezvoltă câte un mugure din care ar putea să fie crescută o plantă nouă.”

Plantarea zmeurului în ghivece

„Înainte de a planta drajonul de zmeur, trebuie să adăugăm un substrat format din turbă cu o reacţie a solului slab acidă sau neutră (pH 6-7), pământ cu nisip și perlită (granule albe care fac pământul mai afânat). Când plantăm într-un ghiveci, trebuie să urmărim ca rădăcinile să fie orientate în jos. Zmeurul se adâncește doar cu 2 cm mai jos de locul cum a fost crescut. Înainte de plantare trebuie înlăturate toate frunzele de pe tulpina de zmeur. După ce este bine aranjată în ghiveci, planta se scurtează aproximativ până la 2-3 ochi sau 15-20 cm. Iar când apare planta tânără, care depăşeşte înălţimea tulpinii vechi, ultima se înlătură de la nivelul solului, pentru a-i da posibiltate să se dezvolte mai bine planta nouă.”

Posibile probleme

„Este necesară irigarea regulată a plantelor de zmeur din ghiveci pe măsura necesităţii (în deosebi în perioadele calde şi secetoase), solul trebuie să fie umed moderat, dar nu în exces. În cazul când avem probleme cu bolile şi dăunătorii, înlăturarea părții aeriene prezintă un remediu eficient. Dar în cazul când plantele sunt sănătoase şi nu vor îngheţa în timpul iernii, şi doriţi să aveţi fructe timpurii în sezonul următor, atunci primăvara se face tăierea tulpinilor mai jos de ultimul mugure care a fructificat toamna târziu până la înghețuri. În acest caz veți avea fructe de zmeur mai devreme decât la soiurile timpurii.”

Goldman Sachs, cea mai mare companie de holding bancar din lume, va intra pe piața din România, după ce a achiziționat NN Investment Partners.

Luni, Goldman Sachs a anunțat că achiziția NN Investment Partners a fost finalizată pentru 1,7 miliarde de euro, scrie capital.ro.

În acest mod, NN Investment Partners va fi integrată în Goldman Sachs Asset Management, în timp ce peste 900 de angajați ai companiei se vor alătura și ei Goldman Sachs.

Sancţiunile occidentale au exclus Rusia din sistemul financiar global şi i-au blocat accesul la aproape jumătate din rezervele sale de aur şi valută, care se ridicau la 606,5 miliarde de dolari la începutul lunii aprilie.

Ministrul de Finanţe Anton Siluanov a declarat vineri, în cadrul unei întâlniri ministeriale cu BRICS, care este format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, că situaţia economică globală s-a înrăutăţit substanţial din cauza sancţiunilor, se arată în comunicatul ministerului, scrie money.ro.

Noile sancţiuni distrug, de asemenea, fundaţia sistemului monetar şi financiar internaţional existent, bazat pe dolarul american, a spus Siluanov.

”Acest lucru ne împinge la necesitatea de a accelera activitatea în următoarele domenii: utilizarea monedelor naţionale pentru operaţiuni de export-import, integrarea sistemelor de plată şi a cardurilor, propriul nostru sistem de mesagerie financiară şi crearea unei agenţii independente de rating BRICS, “, a spus Siluanov.

Operatorii cardurilor de plată internaţionale Visa şi MasterCard şi-au suspendat operaţiunile în Rusia la începutul lunii martie, iar cele mai mari bănci din Rusia au pierdut accesul la sistemul global de mesagerie bancară SWIFT.

Rusia şi-a creat propriul sistem de mesagerie bancară, cunoscut sub numele de SPFS, ca alternativă la SWIFT. Sistemul propriu de plată cu cardul MIR a început să funcţioneze în 2015.

Aceste sisteme au făcut parte din eforturile Moscovei de a dezvolta instrumente financiare locale care să le reflecte pe cele occidentale, pentru a proteja ţara în cazul în care sancţiunile împotriva Moscovei ar fi lărgite.

Ministerul de Finanţe a declarat că miniştrii BRICS au confirmat importanţa cooperării în eforturile de stabilizare a situaţiei economice actuale.

”Actuala criză este creată de om, iar ţările BRICS au toate instrumentele necesare pentru a-i atenua consecinţele asupra economiilor lor şi asupra economiei globale în ansamblu”, a spus Siluanov.

Datoria globală urmează să crească în 2022 cu 9,5%, până la cifra record de 71,6 trilioane de dolari, potrivit unui nou raport. De asemenea, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat.

În cel de-al doilea indice anual al datoriei globale, managerul britanic de active Janus Henderson a proiectat o creștere cu 9,5% a datoriei guvernamentale globale, determinată în principal de SUA, Japonia și China. Cu toate acestea, este de așteptat ca majoritatea țărilor să-și crească împrumuturile, informează capital.ro referitor la CNBC.

Regatul Unit va fi țara cea mai afectată

Anul trecut, datoria globală a crescut cu 7.8%, până la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au restituit doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

Pentru anul 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

Regatul Unit va fi țara cea mai afectată, resimțind cel mai puternic șoc în urma creșterii ratelor dobânzilor și a impactului creșterii inflației.

Pandemia a avut un impact uriaș asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele vor continua

„Pandemia a avut un impact uriaș asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele ulterioare vor continua. Tragedia din Ucraina este, de asemenea, un factor care va pres guvernele occidentale să se împrumute mai mult pentru a finanța cheltuielile mai mari pentru apărare”, a declarat Bethany Payne, manager la Janus Henderson.

După cum se știe, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniușl apărării, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se va adăuga acum şi finanţarea propriei forţe armate, cu 100 de miliarde de euro.

Volumul împrumuturilor va rămâne la un nivel ridicat, din cauza pandemiei

„Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, spune Karen Vartapetov, analist la S&P Global Ratings.

De asemenea, este de așteptat ca repercusiunile macroeconomice globale ale conflictului din Ucraina să exercite o presiune ascendentă suplimentară asupra nevoilor de finanțare guvernamentală, în timp ce condițiile monetare mai stricte vor crește costurile sale.

Piața valutară din regiunea transnistreană se află într-o situație dificilă din cauza căderii rublei rusești, dar și deficitului valutar de durată. Dacă în luna noiembrie a anului trecut instituțiile bancare din regiune susțineau că sunt prea mulți lei în Transnistria și solicitau că pentru bunurile din regiune agenții economici moldoveni să se răsplătească cu dolari, euro și lire, acum au fost închise toate casele valutare private din regiune. Doar băncile mai vând valută.

Regimul nu a anunțat motivul pentru care a restricționat activitatea caselor valutare din regiune. Am încercat să aflăm cauza sistării acestora, însă proprietarii mai multor case de schimb nu au dorit să ne comunice motivul invocat de pretinsele autorități, însă susțin că pur și simplu le-au spus să nu mai vândă valută și atât, scrie zonadesecuritate.md.

Redacția noastră a contactat mai mulți experți economici care ne-au explicat că unul din motivele inchiderii acestora este deficitul valutar care era semnificativ încă din 2018, iar pe fondul crizei provocate de războiul din Ucraian acesta s-a acutizat și mai tare. Un alt motiv ar fi că regimul nu vrea să arată populației deprecierea rublei rusești.

Războiul ruso-ucrainean loveşte şi în sectorul vitinivinicol din Republica Moldova. În primul trimestru al acestui an, exporturile de vinuri au înregistrat o scădere cu aproape 36 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asta înseamnă pierderi de aproximativ 500 de milioane de lei. Datele au fost prezentate la Conferinţa Naţională "Anul viticol 2021".

Specialiștii în copywrintg Vadim Cușnir și Victoria Luca au analizat anunțurile de angajare disponibile pe platformele naționale și internaționale de angajare în ianuarie 2022 pentru a stabili salariile unui copywriter în Republica Moldova și peste hotare. Potrivit rezultatelor obținute, în țara noastră, un copywriter câștigă aproximativ 479 de euro lunar, adică 9.750 de lei. Salariile propuse sunt mult mai mici decât în alte țări.

Așadar, în Republica Moldova, un specialist în domeniul copywritingului este răsplătit cu aproximativ 3 euro pe oră. Să trecem la țara vecină – România. Peste Prut, un specialist copywriting câștigă aproape dublu comparativ cu Moldova, mai exact 762 de euro lunar, adică 4,7 euro pe oră, scrie bani.md.

În același timp, la nivel internațional, munca copywriterilor este cu mult mai remunerată. Într-o lună, un astfel de specialist câștigă în mediu 3.652 de euro, ceea ce ar însemna 22,8 euro pe oră.

Companiile autohtone orientate pe export vor putea beneficia de granturi de până la 2 milioane de lei pentru dezvoltarea capacităţilor comerciale pe pieţele străine printr-un program de granturi lansat, vineri, 8 aprilie, de Organizaţia pentru ​​​​​​​Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Domeniile agroalimentar, de confecţionare a hainelor şi domeniul de electronică vor fi prioritare, transmite mybusiness.md.

Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM, a evidențiat faptul că paleta de instrumente de suport din portofoliul instituției se extinde.

„ODIMM, în calitate de instituție de suport a mediului de afaceri, continuă să susțină ÎMM-urile din țară, atât prin intermediul programelor guvernamentale și al proiectelor partenerilor externi de dezvoltare, cât și prin garanții financiare emise de Fondul de Garantare a Creditelor. Datorită suportului financiar nerambursabil, mai multe companii își vor crește potențialul inovator, eficiența și calitatea produselor și serviciilor și vor putea identifica noi piețe externe sau potențiali parteneri de extindere a afacerilor”.

Programul de susţinere a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii are drept scop tehnologizarea şi retehnologizarea companiilor mici şi mijlocii din Republica Moldova pentru a spori calitatea produselor acestora, respectiv competitivitatea lot pe pieţele internaţionale. Totodată, companiile vor putea beneficia de consultanţă şi susţinere în ceea ce priveşte documentaţia, înregistrarea şi protecţia proprietăţii intelectuale, a menţionat reprezentantul ODIMM, Constantin Ţurcanu.

„Până la 2 milioane de lei pentru procurarea echipamentelor şi maşinilor necesare în procesul de producere şi până la 100 de mii de lei pentru protecţia proprietăţii intelectuale, identificarea noilor pieţe externe şi potenţialilor parteneri. Domeniile eligibile sunt: IT, fabricarea de maşini şi echipamente, fabricarea de utilaje şi piese, fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, echipamente electrice, industria alimentară şi agricultură, biomedicina etc”, a menţionat Ţurcanu.

Bugetul actual permite finanţarea a 20 de companii autohtone, dar autorităţile sunt în căutare de resurse financiare adiţionale din partea partenerilor externi, a menţionat directorul interimar al ODIMM, Dumitru Pîntea.

„Unul din scopurile principale ale Guvernului este de a ajuta antreprenorii care vor să ajungă pe piața externă, fie că au nevoie de certificare, ambalare a produselor, etichetare sau de organizare a lanțurilor logistice. Împreună cu partenerii internaționali vom ajuta agenții economici inclusiv la configurarea ideilor de proiecte. Totodată, intenționăm să extindem paleta de produse și programe de susținere a mediului de afaceri. Suntem pe ultima sută de metri de semnare a unui contract cu Banca Mondială pe mai multe produse și programe destinate antreprenorilor pentru a crea un pachet sustenabil și consistent pentru mediul de afaceri”, a precizat Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

„Cu Banca Mondială suntem în negocierea unui acord de grant suplimentar în valoare de până la 5 milioane de dolari, ceea ce ar creşte semnificativ capacitatea acestui program”, a spus Dumitru Pîntea.

Pentru a beneficia de finanţare în cadrul acestui proiect, companiile trebuie să întrunească următoarele condiţii: o cifră de afaceri de până la 50 de milioane de lei, active de până la 50 de mii de lei şi un număr de angajaţi de până la 249 de persoane. Totodată, companiile trebuie să desfăşoare o activitate de cel puţin 2 ani cu o creştere continuă a cifrei de afaceri şi a profitului.

În anul 2021, vinurile moldovenești au ajuns în 71 de țări. Astfel, s-a exportat 83% din totalul de vin produs. Cea mai importantă piață a fost țara vecină – România. Datele au fost prezentate de Elizaveta Breahnă, directoare interimară a Oficiului Național al Viei și Vinului în cadrul Conferinței Naționale cu genericul „Anul Vitivinicol 2021. Evaluări, rezultate și perspective” organizată astăzi 8 aprilie.

Potrivit raportului, în anul 2021 s-au exportat în total 120,7 milioane de litri, dintre care 51,2 milioane de litri a fost vin îmbuteliat, ceea ce constituie 69,3 milioane de sticle, iar alți 69,6 litri a fost vin în vrac, cantitatea căruia a scăzut cu 21,1% față de anul 2021, scrie realitatea.md.

De asemenea, în anul 2021, prețului unui litru de vin exportat a înregistrat o ușoară creștere, mărindu-se cu 14%.

Valoarea totală a exportului a constituit 2.990 miliarde de lei.

Top țări de export a produselor îmbuteliate 2021:

1. România (428,4 milioane de lei);
2. Rusia (295,1 milioane de lei);
3. Polonia (176,1 milioane de lei);
4. Belarus (168,5 milioane de lei);
5. Cehia (160,2 milioane de lei);
6. China (139,7 milioane de lei)
7. Ucraina (112,9 milioane de lei);
8. SUA (70,3 milioane de lei);
9. Kazahstan (66,5 milioane de lei);
10. Turcia (50,4 milioane de lei);