Dacă până nu demult, în rândurile apicultorilor vedeai prea puține femei, acum, numărul prisăcilor îngrijite de acestea crește. Ele au reușit să „îmblânzească” albinele și treptat să depășească stereotipurile. Totuși, în prezent, doar 8% din cele 7.696 de prisăci incluse în Registrul Național al Apicultorilor al Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) sunt deținute de femei.

Prisăcile Lizei Mămăliga din satul Todirești, Ungheni, și Cristinei Bacaliuc, din satul Andrușul de Jos, Cahul, se numără printre cele 8%. Ambele apicultoare sunt energice, curioase și fascinate de albine și munca lor, scrie euneighbourseast.eu.

Pesmeții tăvăliți în miere

Elizaveta Mămăliga are 33 de ani, este o tânără mămică și femeie de afaceri, care a muncit mult pentru a-și crea un viitor frumos în satul său natal. Liza, așa cum îi spun membrii familiei și cei care îi trec pragul casei, nu stă nicio clipă locului, preluând această practică de la albinele pe care le îngrijește. Se trezește dis-de-dimineață, își face un ceai din florile culese din grădină și își întocmește planul pentru întreaga zi – ordinea și implicarea în munca pe care o faci este cheia succesului oricărei afaceri, consideră tânăra.

După ce a finalizat studiile, Liza a început să răscolească ofertele de muncă. Nu-și imagina că ar putea sta ore în șir într-o bancă, lucrând la ghișeu. Voia să încerce să creeze ceva nou, dar ce? O bursă de studii în Germania i-a atras atenția. Tinerii din întreaga lume aveau posibilitatea să învețe de la experți cu renume cum să-și pună pe roate propria afacere.

Albinele i-au venit primele în minte. Printre albini și stupi a trăit toată viața. Anume de ele sunt legate și cele mai frumoase amintiri din copilărie, când copiii vecinilor veneau la ea și tata le aducea câte o farfurie plină cu faguri. Își amintea cât de gustoși erau pesmeții tăvăliți în mierea proaspătă de salcâm sau cum se ascundeau după stupii colorați de la prisaca de lângă pădure.

Așa a fost lansată mica afacere de familie. „Era 2012. Atunci, la ședințele apicultorilor sau târguri vedeai doar bărbați mai în vârstă. Nimeni nu te lua în serios. Eram tânără și eram apicultoare. Se gândeau că am cumpărat mierea și acum încerc să o vând, dar neîncrederea lor m-a motivat și mai mult să continui să învăț și să vreau să aduc apicultura la alt nivel și ca tot mai mulți tineri să fie implicați în acest domeniu”, recunoaște Liza, iar pe chip îi răsare un zâmbet ștrengar.

„Apicultura este o provocare”

Pe parcursul acestor ani a reușit să-și atingă scopul. Acum are 80 de familii de albine, iar cu mierea pe care o produce reușește să facă și batonașe nutritive naturale cu alune, prune și alte fructe bogate în vitamine populare și apreciate pe piața Uniunii Europene.

De asemenea, ea produce tinctură de propolis, lumânări din ceară și seturi de ceaiuri din plantele culese în propria grădină. „Îmi place să încerc chestii noi. Vreau să-mi testez ideile”, râde Liza, îmbrăcându-și costumul și luând afumătorul cu care liniștește albinele. Este timpul să le facă o vizită să se asigure că ele se simt bine și nu le lipsește ceva.

„Îmi place că petrec timpul în sânul naturii. Când lucrez cu albinele simt toate anotimpurile, toate florile, câmpurile, este o conexiune cu natura. Apicultura mi se pare o provocare – ai multe probleme de soluționat, trebuie să iei decizii, uneori, la minut. Nu ai timp să te plictisești, iar fiecare an este parcă diferit”, mărturisește Liza.

Scopul ei este să promoveze produsele locale, naturale și cât mai puțin procesate. „Vreau să dezvoltăm idei noi de produse, să aducem bani în economia locală, să creăm locuri de muncă, să facem lucrul care ne place. Iar albinele, după cum știm, sunt foarte importante pentru biodiversitate, pentru polenizare, pentru agricultura ecologică. Vrem ca tot ceea ce facem să aibă un impact pozitiv și să nu facem compromisuri care ar afecta mediul”, adaugă Liza, în timp ce soarele străpunge norii grei și începe să încălzească căsuțele vopsite în galben și albastru împrăștiate la marginea pădurii. 

„Mereu cu ochii pe prognoza meteo”

Într-o căsuță cu un nivel, se aude motorul liniștit al aparatului care transformă mierea într-o cremă aerată și omogenă, îmbogățită cu scorțișoară și ghimbir. Cristina stă aplecată spre bolul imens din inox, urmărind fiecare rotație. Acesta este noul ei laborator, unde creează produse deosebite din mierea pe care o culege în propria prisacă.

Cristina Bacaliuc este din satul Andrușul de Jos, Cahul, și este apicultoare. În 2014 au început să îngrijească două familii de albine, iar acum au ajuns la 300.

„Soțul învăța apicultura și îmi povestea tot felul de curiozități despre albini, cum fiecare își are rolul ei, pe care-l joacă indiferent de ce s-ar întâmpla. Eram încântată și am zis să vin să-l ajut și eu. Apoi, nu am mai vrut să plec. Îmi place să le aud zumzetul, te liniștește și lucrăm bine împreună [cu albinele]”, râde Cristina, lăsând crema să curgă încet într-un borcănaș. Ia puțină miere cu un bețișor de lemn și gustă. Este important să fie cremoasă și să se topească instant pe vârful limbii, ne spune ea, lansând din nou mecanismul de amestecare.

„În timpul verii mă trezesc odată cu albinele și mă odată culc cu ele. Sunt mereu cu ochii pe prognoza meteo. Știu la ce oră are să răsară soarele, în ce direcție va bate vântul, când are să plouă și când va fi bine…  Cel mai mult îmi place ziua când este extrasă mierea, atunci vedem rezultatul muncii noastre de un an”, spune Cristina.

Ea nu caută căi ușoare și depune mult efort ca îngrijirea albinelor să se transforme într-o afacere de lungă durată cu care ar vrea să se ocupe și cei trei feciori care acum se zbenguie printre stupi.

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a suferit un acident în Munții Bucegi, iar după ce a fost salvat, el le transmite mulțumiri salvamontiștilor români.

Ion Sturza a scris pe pagina sa de Facebook că a suferit un accident grav chiar pe 1 iunie, scrie spotmedia.ro.

„Ultimul pas, ultimul pasaj cu gheață și zăpadă pe o brână mai ciudată și... hăul... Norocul (dacă se poate vorbit aici de noroc) a fost că am reușit să mă regrupez și stabilizez înainte de segmentul vertical. La un pas de... Am fost stabilizat pe munte de doi mountaneers (alpiniști - n.r.) inimoși care - cu riscul vieții - au coborât către mine până au venit cei de la Salvamont. Știu că le-a fost extrem de greu, le auzeam vocile tot mai alarmate. Nu știu cine sunt, știu doar atât: unul din ei îmi povestea că el crede în Dumnezeu și că totul va fi bine! Și chiar a fost”, spune fostul premier, care speră că o să îi găsească pe cei care i-au salvat viața.

Potrivit fostului premier moldovean afirmă că cei de la Salvamont de la Piatra Arsă au venit foarte repede.

„Am reușit să fac câteva sute de metri de picioare fără a pune în pericol viața salvatorilor. SMURD Sinaia – stabilizat, oxigenat și transportat la Unitatea de Urgență Ploiești. Preluat, triat, testat, chirurgie, stabilizat. Văzând aglomerația mare de la Urgență, am preferat să nu ocup patul cuiva și am fost transferat la Centrul de recuperare de la Enayati Medical City din București. Prietenul meu Wargha Enayati și echipa sa au făcut minuni. Acum sunt bine și scriu prostii pe Facebook”, glumește Sturza.

Fostul premier a spus că în România nu totul merge rău, dar „ne place să ne plângem”.

„În cazul dat nu a fost așa. Servicii de la stat (Salvamont, SMURD), serviciile de salvare, cele private de recuperare de la Enayati au acționat și cooperat eficient. Dar cel mai important oamenii - profesioniști, empatici. Le mulțumesc mult. Da, încep să-mi fac un proces de conștiință - un hobby personal a pus pe jar zeci de oameni. Evident, s-au activat (pentru prima dată!) toate asigurările pe care le întrețin de zeci de ani. E important să le ai în cazul nefericit al unui accident.

Dar și faptul că am făcut o greșeală aproape fatală de începător - nu te bagi pe panta instabilă plină de gheață și zăpadă deasupra prăpastiei. Nu este delușorul pentru lunecuș din cartier. Nu mergi singur și neasigurat pe brâna cunoscută pentru multiple accidente fatale în condiții mult mai bune”, mai scrie Ion Sturza.

Acesta afirmă că în urma episodului în care a fost la un pas să își piardă viața, a învățat o lecție. „Nu fii arogant și încrezător. Muntele nu fuge, tu zbori! Practic acest sport deja de zeci de ani. Am făcut aproape toate traseele majore de hiking din lume - Himalaya, Caucaz, Alpi, Kili, Ghețarii din Ecuador, Patagonia... Nici un accident major!

A fost să se întâmple pe munțișorii de acasă, pe un traseu pe care l-am făcut de zeci de ori. Echipat ca la carte și în condiții fizice foarte bune. Dar știți ce? Poate eu încă aiuresc sub influenta sedativelor, dar poți să mori și căzând în propria baie. Pentru ce trăim, doar pentru plăceri banale trupești, bani și karaoke bar?! Nu știu când voi reveni pe munte. Dar voi reveni la sigur! Sănătate să aveți!”, a scris mai Ion Sturza.

Omul de afaceri Ion Sturza a fost premier al Republicii Moldova în perioada martie - decembrie 1999.

În timp ce Europa se confruntă cu o creștere accelerată a prețului la ulei din cauza ofertei limitate, Ucraina are prea mult ulei ieftin, astfel că procesarea s-a oprit aproape integral în marile unități. În plus, nu există premise prea bune pentru anul comercial care va urma nici din perspectiva producțiilor de floarea-soarelui. Pe de altă parte, Rusia reușește să își securizeze exporturi pe tot mai multe piețe, în ciuda interdițiilor și a greutăților logistice.

Conform estimărilor locale, Ucraina va produce în acest an comercial doar 10-13 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui, cu 37% mai puțin decât anul trecut. Acest lucru va duce la o scădere cu 18% a producției de ulei, până la 4,2 milioane de tone, cu impact asupra exporturilor viitoare, scrie economica.net.

„Foarte mulți procesatori de mari dimensiuni și-au oprit deja producțiile pentru că au deja prea mult ulei. Noi nu aveam aceeași problemă ca restul Europei. Avem în continuare mult ulei ieftin pentru care nu mai există cerere. Sunt peste 5 milioane de ucraineni care au părăsit țara din cauza războiului, iar alții au murit”, a explicat analista ucraineană Masha Belikova, în cadrul unui webminar organizat de agenția de raportare FastMarkets.

Înainte de război, Ucraina acoperea 42% din exporturile globale de ulei de floarea-soarelui, cele mai mari cantități ajungând în India și China, ceea ce nu se mai poate întâmpla acum din cauza costurilor logistice mult prea mari. Acum, cele mai mari cantități ajung în UE pentru că livrarea se poate face preponderent terestru. Se mai pot livra cel mult 1,5 milioane de tone pe lună față de 4 milioane înainte de invazie.

Un incendiu a cuprins sâmbătă, 4 iunie, altarul principal al unei faimoase mănăstiri din orașul Sviatohirsk, situată în estul Ucrainei.

Incendiul a fost anunțat de Biserica Ortodoxă Ucraineană într-un comunicat, arată CNN.

Ca urmare a ostilităților, un incendiu de mare amploare a izbucnit pe teritoriul Lavrei Tuturor Sfinților. (...) Făcările au cuprins templul (n. r. altarul) principal”, se arată în comunicatul Bisericii.

Nu s-au raportat victime. Altarul original datează din 1526, potrivit Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Lavra Sviatohirsk, cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Pesterilor, este o veche manastire ortodoxa aflata în apropierea localității Sviatohirsk, arată crestinortodox.ro.

Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkachenko, scrie pe Facebook:

”Eparhia [eparhia] Donețk a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a confirmat că în acest templu, pe lângă călugări și călugărițe, se aflau 300 de refugiați, printre ei cu dizabilități și vârstnici, și aproape 60 de copii, printre care nou-născuți”.

Mănăstirea se află sub patronajul Patriarhiei Ortodoxe de la Moscova, scrie ziare.com.

After russia's bombardment wooden All Saints Monastery of Svyatogorsk Lavra is on fire. It's affiliated w/ Moscow Patriarchate. On 30.05 russsia killed 4 monks here. Would Patriarch Kiril finally call president putin 2 end the war or would he continue blessing russia's army? pic.twitter.com/3HI3sjQnf4

— Ukrainian Mission to OSCE & UN in Vienna (@UKRinOSCE) June 4, 2022

Vă informăm, că datorită efortului depus de echipa Î.S. ”Poșta Moldovei” a fost reluat traficul poștal internațional către Federația Rusă, scrie serviciu de presa al ÎS ”Poșta Moldovei”, comunică mybusiness.md.

Astfel, începând cu ziua de astăzi, 30 mai 2022, se reia recepționarea tuturor trimiterilor poștale: EMS, poșta de scrisori și colete spre Rusia.

Menționăm, că expedierea trimiterilor poștale din Republica Moldova se va efectua în funcție de orarul curselor aeriene și terestre cu destinația sus-menționată.

Exportul de grâu care a fost interzis începând cu data de 1 martie, de către Comisia Situaţii Excepţionale pentru a asigura securitatea alimentară a Republicii Moldova în condiţiile crizei de securitate din regiune, trebuie reluat, susține Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere Agrocereale. În silozurile din țară, potrivit estimărilor, s-ar afla circa 250 de mii de tone de grâu, iar în următoarele săptămâni va fi obținută noua recoltă. Prin urmare, securitatea alimentară națională nu va avea de suferit dacă se va scoate interdicția de a exporta grâu, așa că fermierii solicită deblocarea urgentă a exporturilor.

Recolta medie prognozată, potrivit Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere Agrocereale, este de 2,5-3 tone per hectar, iar suprafața totală semănată cu grâu – de aproximativ 250 de mii de hectare, scrie agroexpert.md.

„În Republica Moldova, consumul anual de grâu ar fi de maxim 300 de mii de tone. Potrivit informațiilor, în toamna anului 2021, au  fost semănate 250 de mii de hectare cu grâu, prin urmare cred că am putea obține o recoltă în jurul unui milion de tone. Respectiv, nu putem vorbi de probleme la capitolul securității alimentare,  aprovizionarea internă este și va fi asigurată. Avem agricultori cu stocuri de 15 mii de tone de grâu depozitate, în special pentru aceștia este absolut necesară eliberarea depozitelor pentru noua recoltă. Situația creată este extrem de nefavorabilă în contextul altor probleme existente în această perioadă, cauzate de războiul din Ucraina. Pe 31 mai, la orele 14 :00 avem o masă rotundă la MAIA, anume cum poate fi impulsionat comerțul exterior a produselor autohtone agroalimentare, unde voi solicita anularea interdicției de a exporta grâu. Vedeți că în cazul porumbului, după reluarea exportului, s-a reușit exportarea a peste jumătate de milion de tone de porumb. Și floarea-soarelui s-a exportat peste 100 de mii de tone de când s-a renunțat la interdicție. Războiul din Ucraina a blocat exporturile, astfel cantități mari de cereale rămân încă depozitate în navele care staționează în porturile românești. Ținând cont și de problemele de pe piața din regiune, nu cred că este real să fie exportate mai mult de 50-70 de mii de tone de grâu lunar. Prin urmare, reluarea exporturilor nu ar genera niciun pericol chiar și în condițiile unei recolte mai mici decât cea preconizată” a punctat Igor Grigoriev, președintele asociației.

Eliberarea spațiilor de stocare pentru noua recoltă trebuie efectuată cât mai rapid, căci campania de recoltare a grâului, potrivit prognozelor, ar putea demara în a treia decadă a lunii iunie.

„Producătorii care au stocuri de grâu, au sperat că prin realizarea cantităților păstrate pentru a fi vândute în primăvară, vor obține banii necesari ca să efectueze lucrările necesare. Însă evenimentele din regiune le-au dat mari bătăi de cap, tărăgănarea exportului reduce mult șansele de a reuși să comercializăm grâul la timp și să pregătim spațiile de stocare pentru recolta acestui an. Nu mai vorbim de problemele logistice ale exportului care există. Chiar dacă autoritățile încearcă să simplifice procedura, deocamdată fluxul de mărfuri de la punctele de control vamal este îngreunat, zilnic stau zeci de tiruri în rând. Vladimir Bolea, președintele Comisiei Parlamentare a participat săptămâna trecută la o ședință comună cu Senatul României, care a avut loc la Iași, unde au discutat despre funcționarea comuna a vămilor României și Moldovei. Din câte cunoaștem, Ucraina și Polonia au convenit asupra stabilirii unui regim de control vamal comun pentru a ușura circulația persoanelor și a mărfurilor. Sperăm că un astfel de regim să fie stabilit între Republica Moldova și România pentru a fluidiza transportul de persoane și mărfuri” a subliniat Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Traficul de mărfuri pe calea ferată din Moldova aproape s-a dublat în primul trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Firmele specializate din Republica Moldova au transportat aproape cinci milioane de tone de mărfuri, în primul trimestru al acestui an.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică de la Chișinău, citat de TVR Moldova, cel mai mult s-a transportat pe șosele, dar a crescut semnificativ și volumul de mărfuri transportate pe calea ferată. În perioada ianuarie-martie 2021, companiile au transportat 4,7 milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă cu 51% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Din volumul total de mărfuri, 3,6 milioane de tone au fost transportate pe cale rutieră, adică cu 45% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

Traficul de mărfuri pe calea ferată din Moldova, în creștere cu 90%

Cel mai mult a crescut în acest an volumul de mărfuri transportate pe cale feroviară. Este o creștere de aproape 90% și s-a ajuns la un volum de un milion de tone.

Pe de altă parte, a scăzut transportul fluvial cu 43%, iar cel aerian cu 11%.

Mărfuri transportate în primul trimestru al anului 2022:

Transportul rutier – 3,6 milioane de tone

Transportul feroviar – 1,0 milioane de tone

Transportul fluvial –  267 de mii de tone

Transportul aerian –  30 de mii de tone

Biroul Naţional de Statistică informează că, în primul trimestru al acestui an, aproape 52 de milioane de pasageri au folosit mijloacele de transport public. Cei mai mulţi, aproape 36 de milioane, au mers cu troleibuzul. 16 milioane de persoane au folosit autobuzul şi microbuzul, iar pentru tren au optat doar 127.000 de pasageri. Pe cale aeriană au fost transportaţi 107.000 de persoane, iar pe cale fluvială doar 24.000.

Pasageri transportaţi în primul trimestru al anului 2022:

Troleibuze –  36 milioane de persoane

Autobuze/microbuze – 16 milioane de persoane

Feroviar – 127.000 de persoane

Aerian – 107.000 de persoane

Fluvial – 24.000 de persoane.

Liderul important unei bande din nordul Londrei, Tottenham Turks, a fost arestat în R.Moldova după ce a fugit din închisoarea din Turcia, a anunțat poliția metropolitană, citată de BBC.

Izzet Eren a fost încarcerat pentru 21 de ani în 2015 pentru infracțiuni cu arme de foc și, în timp ce își ispășea pedeapsa, a fost transferat într-o închisoare din Turcia, în august 2019. Eren a fugit din acea închisoare o lună mai târziu, scrie jurnalul.ro.

Comandantul Fiona Mallen a declarat că procedurile de extrădare erau în curs de desfășurare după ce Eren a fost arestat, joi, la Chișinău, capitala Republicii Moldova.

„Echipa de urmărire generală a poliției metropolitane pentru infracțiuni grave lucrează non-stop pentru a urmări cei mai căutați infractori. În acest caz, a fost lansată o investigație extrem de complexă pentru a stabili unde se află Eren, fiind exploatată o gamă largă de oportunități de investigație și de informații sensibile”.

Eren a fost prins în octombrie 2015 având asupra sa un pistol încărcat și o mitralieră în nordul Londrei, în timp ce se presupune că se îndrepta să efectueze un schimb de focuri.

În timp ce era transferat de la închisoare la Wood Green Crown Court, două luni mai târziu, s-a încercat evacuarea lui Eren din duba închisorii. Poliția a reușit să zădărnicească complotul, dar l-a împușcat pe Jermaine Baker, în vârstă de 28 de ani.

Anul trecut, în timpul unei anchete privind împușcarea mortală a lui Baker, o notă informativă a poliției metropolitane făcută publică a prezentat ceea ce credeau ofițerii despre trecutul lui Eren.

Ofițerii l-au descris pe Eren ca fiind „un membru important al unei grupări criminale turcești” și au declarat că, la momentul morții lui Baker, acesta „se întorsese în Marea Britanie încălcând un ordin de deportare, după ce fusese condamnat pentru infracțiuni de trafic de droguri”.

Banda Tottenham Turks avea o dispută de lungă durată cu rivalii de la Hackney Turks, a declarat poliția.

Aceștia au adăugat că în dispută au avut loc numeroase împușcături și crime începând cu 2009, atât în Londra, cât și în Turcia.

„Izzet Eren este căutat în Turcia pentru crimă”, se arată în document.

Exporturile din Republica Moldova în Emiratele Arabe Unite au crescut de peste 5 ori în primul trimestru al anului curent în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce constituie un million de dolari.

Din totalul exporturilor 80%, în această perioadă, le-au a constituit merele proaspete, aproximativ 5 de mii de tone, relatează Radio Moldova.

„Primele trei luni ale anului curent am ajuns la un milion de dolari export, în comparaţie cu 184 000 de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Printre mărfurile exportate menţionăm fructele proaspete, în special merele care au constituit aproximativ 80% din totalul exporturilor în primele trei luni ale anului curent.

De asemenea printre produsele exportate se număra fructe uscate, seminţe de floarea-soarelui, ulei, îngheţată, medicamente, orz, produse de brutărie.

Creşterea exporturilor se datorează acţiunilor comune de promovare ale produselor moldoveneşti atât în cadrul expoziţiilor internaţionale care se desfăşoară anual în Emirate, precum şi întrevederilor cu distribuitori, cumpărători ale reţelelor de supermarketuri” a menţionat ambasadorul Victor Haruţa.

Amintim, Republica Moldova a participat la Expo Dubai 2020, care s-a desfăşurat pe parcursul a 6 luni, începând cu 1 octombrie anul 2021, cel mai mare eveniment expozitional mondial, cu impact benefic asupra schimburilor comercial-economice dintre ţări.