Care au fost cele mai scumpe concerte ale unui artist român. 

Pentru a rămâne în topul aprecierilor, totodată pentru fixarea unui alt nivel financiar mai generos, soliștii noștri cu priză la public investesc sume imense pentru producții concertistice grandioase pe care le pun în scenă pentru a stabili prețul viitoarelor lor show-uri. Money.ro vi-i prezintă artiștii români care au investit adevarate averi pentru producții concertistice puse în scenă, de regulă, la Sala Palatului, Km. 0 al concertelor pe bilete, scrie money.ro.

Delia în topul celor mai mari investiții în producții concertistice. ”Deliria” costat 150.000 de euro

De departe Delia este artista cu cei mai mulți bani băgați în producții concertistice. Grație unui management profesionist, bugetele sale în spectacole-concept precum ”Welcome to Deliria”, ”Acadelia” ori  ”Rockadelia” sunt de sute de mii de euro pentru un show. Însă investițiile se reflectă în onorariu său, fiind cea mai scumpă solistă din branșa sa. Cea mai scumpă producție a artistei- ”Deliria”- a costat circa 150.000 de euro. Numai chiria Sălii Palatului pe mai multe zile, perioadă necesară repetițiilor, construirii decorurilor și închirierea echipamentului tehnic (comandat din Olanda), a trecut de 40.000 de euro. Chiar dacă sala a fost plină după cele două prezentări ale show-ului, artista a ieșit pe minus dar ecoul spectacolelor grandioase a rămas viu.

Cele mai scumpe concerte ale unui artist român. Au fost spectacole cu buget de peste 100.000 de euro

Delia este urmată de Loredana în clasamentul superproducțiilor concertistice. De fiecare dacă când artista se prezintă la Sala Palatului, o face într-un mare fel: înconjurată de zeci de dansatori și muzicieni și decoruri impresionante. ”Agurida”, ”Ador”, ”Magic” ori ”Sentimente” sunt spectacole puse în scenă cu buget pentru fiecare tematică nouă de circa 100.000 de euro.

Astăzi, 12 iulie, o judecătorie din Moscova a emis sentințe de condamnare pentru grupul de bancheri și oameni de afaceri ruși implicați într-un caz din dosarul de rezonanță „Laundromatul moldovenesc” sau „Spălătoria rusească” prin care au fost „spălați” peste 126 de miliarde de ruble rusești (circa 2 miliarde de dolari la cursul de astăzi a Băncii Naționale ale Moldovei) prin intermediul băncilor din Republica Moldova și care se presupune că erau acoperite în țara noastră de controversații oameni de afaceri și fugarii Veaceslav Platon și Vladimir Plahotniuc, transmite Kommersant.

Astfel, se presupune că prin schemă au trecut cel puțin 500 de miliarde de ruble în perioada anilor 2013-2014 prin intermediul a peste 20 de bănci rusești.

Potrivit sentinței, fostul acționar Victoriabank Alexander Korkin, avocatul Alexei Sobolev și Lev Pahomov, dar și trezorierii Venera Sharipova și Rinat Iusupov au primit sentințe între 15 și 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis cu confiscarea averii și amenzi de până la 2,5 milioane de ruble rusești, transmite Replicamedia.md.

Fostul acționar Victoriabank Alexandr Korkin și doctorul în economie Aleksei Sobolev, considerați drept organizatorii schemei și cei care erau parteneri de afaceri cu Plahotniuc și Platon, au primit câte 19 ani de închisoare și amendă de câte 2,5 milioane de ruble.

Lev Pahomov a fost condamnat la 18 ani de închisoare și amendă de 3 milioane de ruble. Toată averea lui Korkin, Sobolev și Pahomov (mașini, terenuri, case și apartamente) urmează a fi confiscată în folosul statului se arată în sentința citată de RTVI.

Astfel, potrivit Departamentului de Investigații al Ministerului Afacerilor Interne, toți inculpații din gruparea infracțională internațională au fost implicați în retrageri ilegale de fonduri din Rusia pe scară largă. Transferul a miliarde de ruble în străinătate a fost efectuat folosind documente falsificate.

Cea mai mare parte a operațiunilor financiare ilegale s-a desfășurat în perioada 30 iunie 2013 – sfârșitul anului 2014. Anchetatorii consideră că organizatorii schemei criminale sunt fostul proprietar al Moldindconbank Veaceslav Platon, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc, politicianul moldovean Renato Usatîi și bancherul din umbră Alexander Korkin, care se prezintă cu modestie în dosarul analizat în Tribunalul Districtual Tverskoy în calitate de prim-director general adjunct al Nafta-Ufa LLC, mai notează sursa citată.

Schema, conform căreia aproape 500 de miliarde de ruble au părăsit Rusia, după cum au stabilit anchetatorii, a fost foarte originală. Inițial s-a încheiat un contract de împrumut între două companii străine, pe care nimeni nu avea de gând să-l îndeplinească, iar cetăţenii moldoveni şi o serie de firme ruseşti au acţionat în calitate de garanţi pentru acesta. După întârzierea împrumutului, creditorul s-a adresat unei instanțe moldovenești cu o creanță împotriva debitorului și a garanților acestuia. În escrocherie au fost implicați cetățeni ai Moldovei tocmai pentru ca acest caz să poată fi examinat în instanța locală. După ce s-a luat o hotărâre în favoarea reclamantului, titlul executoriu a fost transmis Moldindconbank.

În același timp, în băncile rusești implicate în schemă au fost deschise conturi de decontare ale companiilor care acționează ca garanți pentru împrumuturi, cărora li s-au creditat în mod aparent fonduri pentru conversia în valută străină.

Apoi banii au mers în conturile Moldindconbank deschise în SUA și Germania. Băncile moldovenești și ruse au imitat tranzacțiile valutare până când fondurile companiilor au fost sechestrate în conformitate cu deciziile instanțelor moldovenești. Ulterior, acestea au fost transferate către bănci străine (în principal în țări din UE) în conturile reclamanților – companii străine controlate de membrii grupului infracțional organizat. Astfel, conform calculelor anchetei, prin băncile rusești erau retrase zilnic milioane de dolari și euro, se precizează în articolul Kommersant.

Pe partea rusă, Western Bank, Banca Funciară din Rusia, Kreditbank, European Express și o serie de alte bănci, reprezentate de proprietarii lor actuali sau din umbră, au fost implicate în schema criminală.

În acest moment, mulți dintre ei au fost deja condamnați printr-o ordonanță specială. În special, fostul șef al Băncii Funciare din Rusia, Alexandr Grigoriev (12 ani), Oleg Kuzmin (9 ani), fostul proprietar al băncii European Express, și Elena Platon, sora proprietarului Moldindconbank, Veacheslav Platon (9 ani), își execută pedepsele.

Toți nu numai au pledat vinovați, dar, după ce au încheiat acorduri preliminare cu Procuratura Generală a Rusiei, au cooperat activ la anchetă. De menționat că acuzațiile aduse actualilor inculpați se bazează, printre altele, pe mărturia lor detaliată, mai scrie în articol.

În special, anchetatorii au aflat de la aceștia că inculpații Iusupov, Sharipova, Sobolev și Pahomov, împreună cu sora lui Veaceslav Platon, au creat documente fictive de control valutar și au asigurat transferuri zilnice de sume impunătoare către conturile bancare Moldindconbank.

Avocații inculpaților nu au comentat termenele solicitate de procurorul de stat, spunând că doresc să aștepte decizia instanței.

De asemenea, Kommersant mai scrie că, potrivit unor surse apropiate anchetei, verdictul în dosarul de rezonanță privind spălarea banilor va fi una dintre probele care vor fi folosite împotriva presupușilor lideri ai organizației criminale internaționale Vladimir Plahotniuc, Renato Usatîi și Veaceslav Platon, care au fost arestați în Rusia în lipsă pentru a fi anunțați în căutare. Întrucât este aproape imposibilă extrădarea acestora, se are în vedere varianta condamnării în lipsă a inculpaților în Federația Rusă cu transferarea ulterioară a pedepselor lor spre executare în Republica Moldova.

Vă amintim că anterior, Renato Usatîi a declarat de mai multe ori că nu are nicio legătură cu spălătoria rusească.

„În 2010 am fost primul care am început să strig în gura mare și să spun că schema a fost protejată de BNM, CNA și alte instituții. Găsiți în arhivă declarația de atunci a lui Drăguțanu, CNA, care spuneau că nu cunosc nimic, iar mai apoi spuneau că au pornit dosare pe Gorbunțov, anume în baza acestor declarații”, a punctat Usatîi.

În anul curent, Republica Moldova a exportat pentru prima dată mere în Germania și Finlanda.

În perioada ianuarie-iunie anul curent, în Germania au fost exportate 60 de tone de mere moldovenești, iar în Finlanda – 20 de tone, a precizat pentru IPN Iurie Fală, director executiv al Asociaței Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct.

Responsabilul de la Moldova Fruct a precizat că, în perioada ianuarie-iunie anul curent Republica Moldova a exportat 146 de mii tone de mere, față de 100 de mii de tone, exportate în aceeași perioadă a anului trecut, adică cu 46% mai mult. Această creștere se datorează extinderii piețelor de desfacere. Dacă în anul trecut merele moldovenești erau exportate în special în Federația Rusă, în anul curent cantități mai mari de mere față de anul trecut au ajuns pe piețele din Libia, Malaezia, Armenia, Bulgaria, Ucraina. Și în Orientul Mijlociu s-au exportat mai multe mere, doar în Arabia Saudită de la începutul anului curent au ajuns 1 000 de tone de mere moldovenești, a specificat Iurie Fală.

În același timp, o cantitate impunătoare de mere din Republica Moldova ajunge în România. În perioada ianuarie-iunie anul curent în România au fost exportate peste 7600 de tone de mere moldovenești, de 9 ori mai mult față de perioada similară a anului trecut, a subliniat Iurie Fală.

Responsabilul de la Moldva Fruct a adăugat că, deși exportul merelor per total a crescut, în perioada ianuarie-iunie anul curent, cu 46% față de perioada similară a anului trecut, războiul din Ucraina a influențat negativ activitatea exportatorilor, inclusiv a celor de fructe, întrucât a crescut perioada de tranzit a acestor produse, și, totodată, au crescut și prețurile pentru transportarea mărfii.

Doar zece state din Occident au trimis Ucrainei armamentul promis, România, Portugalia, Croaţia şi Coreea de Sud n-au trimis nimic, arată un studiu german. SUA, Polonia şi Regatul Unit, pe primele trei locuri

Polonia este cel mai mare furnizor militar al Ucrainei şi şi-a îndeplinit 100% promisiunile, în valoare de 1,8 miliarde de euro, potrivit studiului, scrie money.ro.

În cifre absolute, Polonia se situează însă pe locul doi, după Statele Unite, care au livrat Ucrainei armament în valoare de 2.33 miliarde de euro – reprezentând 38,4% din armamentul în valoare de 6,3 miliarde de euro promis.

Şi-au respectat promisiunile şi Letonia (220 milioane de euro), Franţa (160 de milioane), Italia (150 de milioane), Belgia, (80 miloane), Luxemburgul (50 milioane), Finlanda (30 milioane), Slovenia (zece milioane), Bulgaria (3,5 milioane) şi Austria (3,3 milioane de euro).

Ca cifre absolute, pe locul trei, după Statele Unite şi Polonia se află Regatul Unit, care s-a angajat să livreze Ucrainei armament în valoare de 1,12 miliarde de euro.

Londra şi-a onorat angajamentul în proporţie de 90,7%.

Canada a livrat 82.5% din armamentul în valoare de 920 de milioane de euro promis.

Estonia a furnizat 98% din armamentul promis, în valoare de 250 de milioane de euro.

Norvegia s-a angajat să livreze armament în valoare de 450 de milioane de euro, din care a livrat 96%.

Cehia a livrat 88.9% din armamentul promis în valoare de 260 de milioane, Olanda 84.9% (80 de milioane de euro), iar Lituania 82.6% (50 de milioane de euro)

Ele sunt urmate de Slovacia, Spania, Suedia, Danemarca şi Australia.

Germania a furnizat Ucrainei armament în valoare de 269 de milioane de euro, reprezentând 39.9% din ceea ce a promis.

Noua Zeelandă a furnizat 31% din armamentul în valoare de 3,8 milioane de euro promis, iar Grecia a livrat doar 5,8% din armamentul în valoare de 250 de milioane de euro promis.

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, în cadrul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic de la DefenseRomania, a făcut referire la controversatul subiect cu privire la donarea către Ucraina a celor șase avioane de tip MiG-29 de care Republica Moldova dispune. Avioane care oricum nu au zburat din 1998.

„Probabil vor fi tăiate la fier vechi, s-a anunțat. Să nu cumva să ne implicăm și să se supere Rusia”, a precizat ironic Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării la Chișinău, întrebat ce se mai aude despre avioanele MiG-29 ale Republicii Moldova. Discuția a avut loc în timpul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic de la DefenseRomania, în ediția de acum două săptămâni.

„Deși ucrainenii mor și pentru noi. Pentru că dacă nu ar fi fost această situație în care Ucraina să facă față conflictului, atunci nu cred că Republica Moldova ar fi primit statutul de candidat (n.r. - candidat la aderarea în Uniunea Europeană). Minimum 50% din obținerea acestui statut se datorează României care a făcut eforturi supraomenești pentru a convinge Franța, Italia, Germania să ne accepte. Iar restul de 50% se datorează Ucrainei. Pentru că dacă Ucraina nu oprea agresiunea rusă nici nu se discuta despre aderare. Europa era înțepenită de frica rusă. Dar ne-am speriat prea tare”, a adăugat fostul înalt diplomat moldovean, care a amintit că în Capitalele occidentale nu era luat în serios sprijinul militar acordat Ucrainei, considerându-se că în cazul unei invazii Kievul va fi ocupat în două zile. Rezistența Ucrainei a schimbat radical lucrurile.

În ceea ce privește politica Chișinăului nu doar de a nu transfera armament Ucrainei, dar și de a nu adera la sancțiuni ori de a interzice tranzitul pentru echipamente militare fie ele și defensive, lucru ce ar scurta liniile de aprovizionare, Anatol Șalaru conchide și precizează că „neutralitatea nu înseamnă lașitate”, criticând Guvernul de la Chișinău. Șalaru a amintit că „neutralitatea” nu a salvat nici Georgia și nici Ucraina de agresiunea rusă.

El a adăugat că cele șase avioane MiG-29, dacă se dorea, puteau fi donate Marii Britanii sau Statelor Unite ale Americii, iar mai apoi acestea din urmă să le fi transferat Ucrainei.

Fostul ministru unionist al Apărării a subliniat că deși avioanele nu au mai zburat din 1998-1999, ar fi putut fi găsite soluții pentru a fi operaționalizate.

Detașamentul de pompieri Bârlad intervine cu forțe și mijloace specifice la un accident rutier produs în municipiul Bârlad, pe strada Republicii, în zona Stadion. În accident sunt implicate două autoturisme și un autocar înmatriculat în Republica Moldova.

„În autocar se aflau 20 persoane, iar un autoturism era parcat. În cel de-al treilea autoturism se afla doar conducătorul auto. Nici o persoană nu a necesitat îngrijiri medicale. Pompierii militari au asigurat măsuri PSI.”, a transmis Marius Stanciu, purtător de cuvânt al ISU Vaslui, scrie puls24.ro.

După Acordul de roaming România – Republica Moldova, au loc primele scăderi de tarife: -58% apeluri Vodafone și -97,5% #internet Orange, a anunţat vicepreşedintele ANCOM Eduard Lovin pe Twitter, adăugând: “Rezultate ok, dar în etapa a doua vrem oferte mai bune de la toţi cei 4 operatori”.

Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova au semnat la Chișinău pe 11 februarie 2022 Acordul privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state. Acordul interguvernamental a fost semnat după îndelungi și consistente negocieri tehnice între autoritățile de reglementare din cele două state și a intrat în vigoare la martie 2022. Punerea în aplicare a Acordului este realizată pentru partea română cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), iar pentru Republica Moldova cu sprijinul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), scrie financialintelligence.ro.

Un raport legat de efectele Acordului încheiat între România şi Moldova precizează:

“La nivel cu ridicata, primele efecte observate ale Acordului constau în noi condiții tarifare pentru realizarea interconectării și a schimburilor de trafic.

La nivel cu amănuntul, au fost observate reduceri tarifare pentru roaming, în ambele state.

În România, Orange și Vodafone au redus tarifele standard pentru servicii în roaming. De asemenea, Orange România a lansat extra-opțiuni în roaming care permit consumul de date la prețuri de 10 ori mai mici (față de iunie 2021). Pe de altă parte, Digi menține cel mai mic tarif standard din piață pentru internet în roaming în Republica Moldova.

În Republica Moldova, Orange și Moldcell au introdus, pentru abonații nou conectați, posibilitatea consumului serviciilor naționale în timpul aflării în roaming în România, la condiții apropiate de cele ale conceptului RLAH european, deși cu mici diferențe față de acestea.

Toți trei operatorii din Republica Moldova au redus tarifele lor standard pentru roaming în România, la abonamente și cartele, până la nivelul tarifelor naționale standard aplicate extra-pachet abonamentelor și cartelelor.

De asemenea, toți trei operatorii din Republica Moldova oferă utilizatorilor posibilitatea activării de extra-opțiuni dedicate pentru servicii de roaming în România cu avantaje tarifare suplimentare față de tarifele standard pentru roaming. În special se remarcă evoluția costului mediu al utilizatorului pentru consum de date în roaming pe bază de opțiuni. Astfel aceste costuri au scăzut pentru utilizatorii din Republica Moldova între 2 și 4 ori.

Prețurile apelurilor internaționale din România către Republica Moldova sunt în continuare mari și au rămas nemodificate, în ofertele Telekom, Orange și Digi. Prețurile apelurilor internaționale din Republica Moldova către România sunt în continuare mari și au rămas nemodificate, în ofertele Orange Moldova, Moldtelecom și Moldcell”.

Cele două autorități de reglementare anunţă că vor continua monitorizarea și raportarea evoluțiilor și efectelor Acordului.

Vești bune după Acordul de #roaming RO-MD. Primele acte & fapte pt scăderi de #tarife: -58% apeluri Vodafone și -97,5% #internet Orange. Rezultate ok dar în etapa 2 VREM oferte mai bune de la TOȚI 4 operatori. Raport publicat azi de #ANCOM & ANRCETI.????https://t.co/TWmkKl7NC6 pic.twitter.com/7kLeaBmrTN

— Eduard Lovin ???? (@LovinEduard) July 8, 2022

O femeie din Republica Moldova şi un cetăţean italian au fost răniţi într-un accident rutier produs, sâmbătă, pe DN 15B, în localitatea Pipirig, potrivit Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ, subinspectorul Ramona Ciofu, a declarat că maşina în care se aflau cei doi a ieşit de pe carosabil şi s-a lovit de un stâlp.

"Din primele cercetări efectuate de poliţişti a reieşit că, în timp ce o femeie, de 55 ani, din Republica Moldova, conducea un autoturism pe sectorul de drum menţionat, ar fi pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, părăsind partea carosabilă şi acroşând un stâlp din beton. În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea femeii şi a unui bărbat, de 31 ani, cetăţean italian, pasager în acelaşi autoturism", a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ.

Femeia a fost testată cu aparatul etilotest şi nu consumase băuturi alcoolice.

Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Astrele sunt foarte bune cu anumite zodii în luna iulie pe plan financiar, astfel că acestea vor putea câștiga sume importante de bani fără să facă nimic, ca de exemplu sub forma unui premiu la loterie, sau a unei moșterniri.

Pe de altă parte, alte zodii o vor duce mai rău ca niciodată și vor regreta că nu au pus bani de-o parte din timp, pentru a face față vremurilor grele, scrie ziare.com.

Berbec

Situația financiară a berbecilor rămâne stabilă în luna iulie. Nici nu vor câștiga, dar nici nu vor pierde. Există totuși șansa să încaseze niște sume mici neașteptate, cum ar fi bonusuri la serviciu, dar nimic semnificativ.

Taur

Taurii vor primi niște propuneri de investiții tentante, dar sunt sfătuiți să le analizeze cu atenție, pentru că un partener de afaceri pe care îl consideră onest va încerca să îi păcălească.

Gemeni

Gemenii vor intra și mai mult la datorii în luna iulie și s-ar putea ca apropiații să nu mai fie dornici să le împrumute bani. Aceștia ar trebui să își organizeze mai bine bugetul, este clar că finanțele nu sunt punctul lor forte.

Rac

Racii dau lovitura luna aceasta, pentru că ei sunt norocoșii zodiacului. Vor primi peste noapte vestea că urmează să încaseze o sumă consistentă de bani, fără să facă nimic. Fie că e vorba de premiul cel mare la loterie, fie că e vorba de o moștenire, banii vor intra cu siguranță în conturi.

Leu

Banii nu vor trage la lei nici în luna iulie, dar fiind optimiști din fire, le rămâne să spere la vremuri mai bune pe viitor. Ar putea lua în calcul să își schimbe locul de muncă, ceea ce nu este o idee rea.

Multe dintre economiile dezvoltate ale lumii vor intra în recesiune în următoarele 12 luni, pe măsură ce băncile centrale înăspresc agresiv politicile monetare pentru a lupta împotriva creșterii inflației, conform lui Rob Subbaraman, economistul șef al firmei de brokeraj Nomura, citat de CNBC.com.

”În acest moment, multe dintre băncile centrale și-au îndreptat atenția către un singur lucru, acela de a reduce inflația”, precizează economistul, care adaugă faptul că a atras atenția de mai multe luni cu privire la riscurile unei noi recesiuni, scrie wall-street.ro.

Pe lângă Statele Unite ale Americii, acesta se așteaptă ca recesiunea să lovească în următorul an țările din zona euro*, Regatul Unit al Marii Britanii, Coreea de Sud, Australia și Canada.

”Un alt lucru pe vreau să-l aduc în vedere este că, atunci când ai multe economii slăbite, nu te poți baza pe exporturi pentru a crește. Acesta este un alt motiv pentru care noi credem că riscul unei recesiuni este foar real și este de așteptat să se întâmple”, adaugă Subbaraman.

Băncile centrale au păstrat politici monetare relaxate pentru prea mult timp, sperând că inflația va fi tranzitorie, consideră economistul, care spune că acum guvernele trebuie să recupereze și să încerce să recâștige controlul asupra inflației.

*Zona euro este formată din Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.