Ion Gușan, cunoscut ca „Patron”, unul dintre cei mai periculoși interlopi care au acționat în România, a fost reținut în 19 mai în România, în baza unui mandat european de arest, în urma unei operațiuni de amploare a autorităților din Moldova, România și Franța.

Potrivit procurorilor moldoveni, au fost efectuate 50 de percheziții în Franța, România și Moldova, în urma cărora au fost arestați 13 cetățeni moldoveni (12 în Franța și unul în România), scrie g4media.ro.

„Persoana arestată în România este conducătorul organizației criminale, unde domiciliază de mai mulți ani și unde anterior a fost condamnat și la detenție pentru crearea fabricilor clandestine de fabricare a țigaretelor, acestuia fiindu-i acordat rangul de „hoț în lege” („vor v zakone”) în anul 2000, în cadrul structurii de rang al mafiei. Remarcăm și faptul că acesta este anunțat în căutare într-o serie de cazuri importante din Europa”, potrivit sursei citate.

Astfel, în urma schimbului de informații dintre autoritățile competente ale Moldovei, Franței și României începând cu anul 2019 până în prezent, au avut loc acțiuni de planificare în cadrul ședințelor de lucru la Chișinău, Paris și București, unde în urma acumulării probatoriului, s-a dispus strategia de anihilare a organizației criminale „Patron”, spun procurorii de la Chișinău.

Totodată, „au fost documentați membrii criminali fiind implicați și în comiterea mai multor spargeri de case de lux și furturi de accesorii agricole, materiale de construcții, valoarea prejudiciului depășind suma de 500.000 de euro”.

În timpul perchezițiilor au fost ridicate 1 700 de cutii de țigări, 520 kg de tutun și peste 200 000 euro în numerar, dar și bunuri sustrase și introduse clandestin în Moldova.

Acest grup era structurat ierarhic și era condus de liderul „Patron”, care a numit „supraveghetori” însărcinați cu coordonarea activităților infracționale ale diferitelor ramuri ale acestei bande care funcționează în diferite țări.

La 20 mai, a fost prezentat în fața magistraților Curții de Apel București, pentru confirmarea arestului și extrădarea acestuia în Franța. Curtea de Apel București a confirmat arestul său și extrădarea acestuia în Franța.

Poliția Republicii Moldova precizează că deși Patron a fost arestat pe 19 mai 2022, în România, pe un termen de 24 ore, în baza mandatului european de arest, iar magistrații Curții de Apel București au confirmat extrădarea acestuia în Franța, interlopul a fost totuși eliberat, potrivit jurnal.md, care menționează că Patron este condamnat la 14 ani și 8 luni de închisoare în dosarul fabricilor clandestine de țigarete și spălare de bani iar extrădarea acestuia nu este posibilă până la adoptarea unei decizii definitive.

Ca urmare a unei sesizări primite în cursul după amiezii de 20 mai 2022, referitoare la un incident petrecut în incinta magazinului de mobilă Ambianța, din sectorul 2 al Capitalei, o echipă de control a Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Municipiul București (CPCMB) a verificat imediat împrejurările în care s-a desfășurat evenimentul.

„La fața locului, unde se aflau și reprezentanți ai Poliției Locale sector 2 și ai Sectiei 8 Poliție Judiciară, comisarii CPCMB au constatat că un copil cu vârsta cuprinsă între 6 și 7 ani fusese vătămat, în incinta magazinului, din cauza neancorării pieselor de mobilier expuse spre vânzare.”, au precizat reprezentanții ANCP, scrie ct100.ro.

În urma verificării corpurilor de mobilier, s-a constatat că una din ușile unui dulap neancorat era desprinsă și poziționată între perete și partea laterală a dulapului. La momentul deschiderii celeilalte uși, aceasta s-a înclinat și a lovit copilul.

Comisarii CPCMB au găsit și alte corpuri de mobilier expuse spre comercializare neancorate, existând același pericol de accidentare al consumatorilor.

Ca atare, aceștia au dispus imediat ancorarea tuturor corpurilor de mobilier existente în magazin, care pot pune, astfel, în pericol viața și siguranța consumatorilor, și oprirea temporară a prestării serviciilor.

Dat fiind că este necesară o cercetare amănunțită a condițiilor de comercializare și a modului în care sunt respectate, de către magazin, drepturile consumatorilor, controlul va continua în zilele următoare.

În același timp, reprezentanții poliției au deschis un dosar penal în acest caz.

Firma aparține corporației „Ambianța” a fost fondată în anul 1999, în Republica Moldova, ghidată de dorința de a contribui la confortul unui număr larg de persoane prin oferirea produselor de calitate la prețuri cât mai accesibile.În prezent, “Ambianța” include mai multe societăți comerciale în Republica Moldova, România și Marea Britanie.

Construcția mobilei “Ambianţa” permite cumpărătorilor să asambleze ușor orice set de mobilă. Din acest considerent produsele noastre sunt comercializate în mai multe țări din Uniunea Europeană, printre care România, Mare Britanie și Germania.

Liniile noastre de producere sunt dotate cu utilaj și tehnică de ultima oră, majoritatea din ele de origine germană și italiană (HOLZMA, HOMAG, WEEKE, VITAP, BIESSE).

Sistemul de management al calității “Ambianța” corespunde cerințelor standardului internațional de calitate ISO 9001:2015, iar produsele sunt dotate cu certificate de conformitate.

“Ambianța” oferă garanție pe un termen de exploatare de 3 ani la toată mobila corp și 5 ani la saltele.

Berea se numeşte Otan olutta – primul cuvânt este un joc de cuvinte al variantei din franceză a iniţialelor Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, iar denumirea completă semnifică în finlandeză ”a bea o bere”.

Băutura are ”un gust de securitate cu un strop de libertate”, a declarat Petteri Vanttinen, proprietarul fabricii Olaf Brewing, administrată de familie, scrie money.ro.

Proprietarul a declarat pentru AFP că vânzările de bere au explodat de când băutura a devenit virală pe reţelele sociale, după ce Parlamentul finlandez a dezbătut luni decizia de a se alătura NATO.

”În mod normal, vindem în jur de o sută de doze de bere pe zi. În prezent, numărul se ridică la peste două mii”, a spus el.

Vanttinen a ţinut să specifice că oamenii nu au intrat în panică, iar berea reflectă ”destul de bine mentalitatea poporului finlandez caracterizată de calm”.

”Nu există niciun motiv să ne alarmăm”, a mai menţionat el.

Dozele de bere poartă culorile renumite ale NATO, alb şi albastru, şi ilustrează un cavaler care ţine în mână o halbă de bere, şi care are logoul alianţei inscripţionat pe armură.

Finlanda şi Suedia au solicitat miercuri aderarea oficială la Alianţa Nord-Atlantică, o decizie stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a devenit influencer după eliberarea din penitenciar şi transmite gândurile sale "generaţiei" sale, dar şi celor tineri, prin intermediul unor materiale video postate pe paginile sale de socializare, multe dintre ele stârnind controverse aprinse.

În ultimul video postat pe pagina sa de Facebook, Sorin Ovidiu Vîntu a avut un discurs incendiar cu privire la Republica Moldova şi politica de stat a României în ce priveşte ţara vecină, susţinând că aceasta trebuie anexată, pentru că oamenii politici de acolo nu vor accepta niciodată de bună voie unirea cu ţara noastră, scrie romaniatv.net.

„Voi începe cu Republica Moldova, fratii nostri de peste Prut. Fratii nostri de peste Prut nu au nici cea mai mica intentie sa se uneasca cu Romania. Ma refer in primul rand la oamenii politici. De ce? Pai in primul rand pentru ca si-ar pierde functiile, de parlamentari, de ministri, de presedinte si asa mai departe. Noi o dam aici cu „fratii nostri”, ne dam de ceasul mortii si le dam din toata saracia noastra, iar ei nu dau doi bani pe noi.

M-am cam saturat de povestea asta cu Republica Moldova. Moldova trebuie anexata si punct. Ca nu apartine lu’ ma-sa presedintei sau lu’ ma-sa parlamentarului cutare, ea apartine Romaniei dintotdeauna, exceptand accidentul istoric care a facut ca acest teritoriu sa ne fie furat, la fel cum mari teritorii din Ucraina apartin Romaniei", - a spus Sorin Ovidiu Vîntu.

Energia electrică va fi importată din Ucraina, într-o încercare a României de a sprijini economia acestei țări, grav afectate de război. La fel, peste 660 de milioane de euro vor ajunge în Republica Moldova, într-un ajutor indirect pentru Ucraina, a explicat ministrul de externe Bogdan Aurescu.

„Am discutat cu Ucraina să importăm energie electrică pentru a-i susține economia"

Noi am încercat să găsim soluții și pentru chestiunile care țin de securitatea energetică, să identificăm surse alternative de gaz, am discutat cu Ucraina pentru export de electricitate atât în Republica Moldova cât și în România, este și o formă de sprijin pentru economia Ucrainei să cumpărăm electricitate de la ei, scrie lumeapolitica.ro.

Am organizat pe 5 aprilie, împreună cu omologii mei germani și francezi acea conferință de crearea unei platforme de sprijin pentru Republica Moldova unde am strâns aproape 660 de milioane de euro pentru Republica Moldova și vom avea o conferință de presă în luna iulie, cel mai probabil la București pentru continua acest efort.

Am reușit să mai facem o donație care va fi transferată în perioada următoare de 10 milioane de euro ca sprijin bugetar pentru Republica Moldova, acordul de grant nerambursabil de 100 de milioane de euro a intrat la sfâșitul săptămânii trecute și o să începem să finanțăm proiecte dina acei bani, și încercăm să sprijinim cât mai mult Republica Moldova prin preluarea de refugiați, prin trimiterea de ajutor umanitar în valoare de aproximativ 80 de tone de produse de diverse feluri pentru a sprijini efortul de gestionare a crizei refugiaților, am donat 5.000 de tone de păcură pentru sistemul energetic din Republica Moldova, 300 de tone de combustibil.

Este un efort pe care noi îl vom face în continuare, împreună cu Republica Moldova pentru a încerca să limităm efectele acestei situații” a declarat luni Bogdan Aurescu, într-o emisiune Digi24.

Unirea României cu Republica Moldova nu se vede cu ochi buni de la Bruxelles. O astfel de decizie ar putea provoca mari tensiuni între guvernul de la București și cel de la Budapesta, susține un comisar european.

România și Republica Moldova sunt puternic divizate în ceea ce privește subiectul reunirii dintre cele două state, parte a aceluiași teritoriu în perioada 1918 – 1944. Și în Parlamentul României, respectiv în Parlamentul European, opiniile politicienilor prezintă abordări diferite. Dacă în legislativul de la București Partidul AUR susține alipirea țării noastre cu Basarabia, Corina Crețu, europarlamentar, se opune, scrie romaniatv.net.

Europarlamentarul PRO România, fost membru PSD, susține că unirea României cu Republica Moldova ar fi „foarte periculoasă”. Dacă Basarabia s-ar alipi țării noastre ar fi puse în discuție granițele convenite prin tratatele internaționale. Astfel, s-ar crea un precedent de care ar putea profita Ungaria, respectiv guvernul naționalist Fidesz.

Unirea României cu Republica Moldova, scenariu greu de implementat

Administrația Viktor Orban investește masiv în Transilvania, iar în baza acestui aspect, Ungaria ar putea cere anexarea regiunii românești, susține comisarul european.

„Eu susţin regăsirea noastră comună n Uniunea Europeană, eu nu cred că este acum momentul de a se pune în discuţie rediscutarea graniţelor”, a declarat Corina Crețu, pentru Prima TV.

„Este un moment foarte sensibil. Dacă se pun în discuţie graniţele care au fost agreate prin toate tratatele internaţionale, cred că este foarte periculos. Uitaţi-vă nu numai în estul nostru, dar în Balcanii de Vest! Avem aceste provocări în Bosnia Herţegovina, dorinţa Republicii Srpska de a se rupe de restul Bosniei Herţegovina, inclusiv aceste acţiuni, să spun aşa, cumva, ale Ungariei, de a investi masiv în Transilvania, dvs credeţi că dacă ar avea un precedent, nu ar încerca să-l folosească?

Eu cred că trebuie să fim realişti. Ne iubim foarte mult fraţii de dincolo de Prut dar este pentru securitatea şi siguranţa lor ideea de a milita pentru integrarea Republici Moldova în Uniunea Europeană şi reunirea noastră aici”, a mai punctat politicianul, potrivit sursei citate.

Republica Moldova, candidată la aderarea în Uniunea Europeană

În schimb, Corina Crețu susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„Deşi nu există această procedură rapidă până la ora actuală privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană, şi preşedinta Comisiei a spus că nicio aderare a unei ţări nu poate avea loc de pe o zi pe alta, totuşi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia cred că vor primi susţinerea necesară pentru o perspectivă de integrare pe termen lung, atunci când vor îndeplini criteriile prevăzute, sau liderii de stat şi de guvern să decidă dacă vor modifica aceste criterii”, a precizat europarlamentarul.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP, 70% dintre români susțin integrarea Rep. Moldova în UE. Analizele din ultimii ani au arătat că peste 50% dintre români și-ar dori unirea cu Basarabia, în timp ce în moldovenii nu ar fi de acord cu o astfel de decizie.

Peste 160 de mii de amenzi au fost date anul trecut pentru viteză. Au fost cazuri când șoferii treceau de 200 de kilometri la oră. Specialiștii atenționează însă că un minut de adrenalină i-ar putea costa viața, pentru că riscul de accidentare, la o asemenea viteză, este foarte mare. Sancțiunile nu-i mai sperie pe unii conducători auto, de aceea, Poliția vrea să introducă noi pedepse, pentru a-i descuraja pe vitezomani. 

„Cu părere de rău, viteza rămâne a fi cauza principală a accidentelor rutiere. Dacă vorbim procentual peste 40% din accidentele din țară se produc din cauza vitezei. Vorbim nu doar de depășirea limitei de viteze, dar și situații când viteza nu este adaptată condițiilor rutiere sau meteo”, a declarat șef de secție, Direcția Poliția de Patrulare a INSP, Pavel Apostol, scrie tv8.md.

Dacă în 2020, din cauza restricțiilor pandemice s-a redus și numărul de contravenții rutiere, atunci, anul trecut, numărul acestora a crescut simțitor și, practic, s-a dublat. Iar din toate încălcările depistate în trafic, cele mai multe au fost legate de depășirea limitei de viteză. Astfel, poliția a împărțit peste 160 de mii de amenzi celor care n-au respectat legislația și au gonit pe drumurile din țară. În unele cazuri șoferii au condus cu peste 200 de km pe oră. Despre un astfel de caz a scris și TV8, în noiembrie 2021, atunci când, un șofer la volanul unui BMW gonea pe o stradă din capitală cu 211 km/h.

„Toți trebuie să conștientizăm ce risc provoacă anume nerespectarea regimului de viteză. Nu este același timp de reacție, iarăși spațiul de frânare, atunci când observi obstacolul este mai lung și nu poți să eviți acel impact, dar și gravitatea traumatismelor este mult mai mare”, a menționat, Apostol.

Mai exact, specialiștii spun că avem nevoie de 6 secunde pentru a reacționa, atunci când avem în față un obstacol, iar cu cât viteza este mai mare cu atât impactul, în cazul unui accident, este mai grav. Dacă în fața apare un pieton, în timp ce șoferul conduce cu mai mult de 50 de km/oră, riscul ca lovitura să fie fatală este de peste 80%, spun experții. 

„Impactul frontal, dacă la 65 de km/oră riscul de fatalitate este zero deja la o viteză de 90 Km/oră ne apropiem de 100% riscul de mortalitate”, a specificat specialistul în siguranța rutieră, Ilie Bricicaru.

Cinci km/oră pot face o mare diferență în cazul unui accident, explică specialistul care ne-a demonstrat acest lucru printr-o reconstituire grafică. 

„Iată la 65 de km ce se întâmplă cu mașina, deci mașina nu poate evita accidentul și se tamponează la o viteză de 32 de km/oră. Și în al doilea caz când viteza este cu 5 km mai joasă deja accidentul tot are loc, doar că impactul este mult mai mic.” 

În prezent, cei care încalcă legea și depășesc limita de viteză cu cel mult 20 de km/oră sunt sancționați cu o amendă de până la 900 de lei și trei puncte de penalizare. Cei care depășesc viteza cu cel mult 40 de km/oră riscă o amendă de până la 1200 de lei și patru puncte de penalizare, iar cei care se deplasează cu mai mult de 40 de km/oră pot fi sancționați cu 1800 de lei și cinci puncte de penalizare. Legislația s-ar putea schimba, însă, în acest an, pentru a-i descuraja și mai mult pe șoferi să încalce legea.

„Dacă este permisă circulația cu 50 la oră, iar omul conduce cu 101, riscă aceeasi sanctiune ca cel care s-ar deplasa cu 200. O să fie adăugate mai multe aliniate, o să fie divizate aceste încălcări, o să fie divizată limita cu care s-a încălcat, în plus o să fie majorat numărul punctelor de penalizare și suma amenzilor aplicate”, a declarat, șef de secție, Direcția Poliția de Patrulare a INSP. 

În primele luni ale acestui an, peste 40 de mii de șoferi au fost amendați pentru încălcarea limitei de viteză.

Fostul șef al Comandamentului Statelor Unite pentru Operațiuni Speciale din Europa, generalul-maior în retragere Mike Repass, a spus pentru CNN că sprijinul comunității internaționale pentru Ucraina trebuie să fie suplimentat și a dezvăluit obiectivele pe care Occidentul trebuie să le îndeplinească pentru ca țara invadată de Rusia să poată câștiga războiul si să îi alunge pe ruși de pe teritoriul lor.

Repass a fost consilier al armatei ucrainene în ultimii șase ani pe baza unui contract semnat cu guvernul american. Generalul a vizitat luna trecută Polonia și vestul Ucrainei pentru a-și face o idee mai bună asupra felului în care decurge războiul, scrie money.ro.

Repass a spus că lanțul de aprovizionare al Ucrainei cu echipament militar este ineficient și că este nevoie de mai multe trupe pentru a îi înfrânge pe ruși.

Pentru a câștiga războiul din Ucraina, Repass a spus că SUA și aliații săi trebuie să alcătuiească o forță ucraineană strategică formată din cinci brigăzi de până la 40.000 de soldați care să înceapă operațiuni ofensive împotriva rușilor ca să îi dea afară din țară.

Generalul american a spus că în vizita sa în Europa a observat trei lucruri importante: „Ucraina încă are nevoie de mult sprijin”, „NATO se mișcă prea încet” și SUA are destule informații despre „ceea ce se întâmplă cu echipamentul militar care ajunge în Ucraina”.

„Aprovizionarea cu echipament militar este o afacere personalizată în loc să fie profesionalizată”, a explicat Repass. „Conducerea stabilește prioritățile de distribuție și, din ce am putut observa, aceste priorități nu sunt bazate pe cunoștințe legate de rata de consum, viitoare operațiuni sau informații obiective.”

În schimb, armamentul din străinătate este trimis acolo unde comandanții de brigadă spun că au nevoie de ele în momentul în care echipamentul este disponibil, potrivit generalului american.

„Nu așa se gestionează logistica pe timp de război”, a spus Repass. „Ar trebui să existe o înțelegere a ratei de consum a lucrurilor importante precum combustibili, muniție, baterii.”

Generalul american a spus că cele trei scenarii evidente cu privire la terminarea războiului sunt: victoria pentru Rusia, victoria pentru Ucraina sau situația de impas în care niciuna dintre părți nu este victorioasă.

„Două din aceste trei deznodământuri sunt favorabile Rusiei”, a explicat Repass. „În cazul unei egalități, Rusia va spune că a câștigat pe baza situației de la sol și va continua să ocupe un teritoriu extins din Ucraina pe termen nelimitat.”

Asta nu i-ar oferi Rusiei o victorie totală asupra Ucrainei, dar o victorie cu câștiguri teritoriale semnificative care vor rămâne sub controlul Moscovei.

„Toată lumea se gândește la luptele care se întâmplă acum, ceea ce înseamnă că le livrăm ajutoare ucrainenilor”, a remarcat Repass, „dar armata ucraineană are nevoie de capacități adiționale pentru a da Rusia afară din Ucraina”.

Generalul american a spus că Ucraina nu are destulă putere de luptă în acest moment, ceea ce include echipament, muniție și soldați antrenați. „Rusia va avea întotdeauna mai multe forțe decât ei, dar nu neapărat mai bune.”

„După cum a spus Stalin cândva: ‘O cantitate suficientă devine calitate’”, a spus Repass. „Majoritatea realizează că o să fie o bătălie de uzură și că, la un moment dat, va începe să fie în favoarea Rusiei dacă nu sunt generate forțe ucrainene adiționale.”

Cum se calculează și se acordă ajutorul de șomaj? Care instituție actualmente stabilește ajutorul de șomaj? Merită să mă adresez la instituția respectivă sau să-mi caut de muncă de sine stătător?, întreabă Nicolae Căpățână, s. Bardar, raionul Ialoveni

Răspunde la întrebare Ana MOLDOVANU, consultant superior în Departamentul protecție social-economică al CNSM, scrie vocea.md

Ajutorul de șomaj se acordă în conformitate cu prevederile Legii 105/2018 cu privire la promova­rea ocupării forței de munca și asigurarea de șomaj și prevederile Procedurii de examinare și stabili­re a dreptului la ajutor de șomaj, aprobată prin Hotărârea Guver­nului nr.1276/2018 pentru apro­barea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Agenția Națională pentruOcuparea Forței de Muncă (ANOFM), prin intermediul sub­diviziunilor teritoriale pen­tru ocuparea forței de muncă (STOFM), este responsabilă de acordarea statutului de șomer, stabilirea dreptului de acordare a ajutorului de șomaj, suspendarea, restabilirea și încetarea plății aju­torului de șomaj.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), prin intermediul caselor teritoriale de asigurări so­ciale (CTAS), este responsabilă de calculul cuantumului, stabilirea perioadei şi plata ajutorului de șomaj.

Ajutorul de șomaj se stabilește șomerilor care întrunesc cumulativ următoarele condiții:

1. nu realizează venituri din activități de muncă la momentul stabilirii ajutorului de șomaj;
2. au activat şi au realizat un stagiu de cotizare în sistemul pu­blic de asigurări sociale de stat de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării;
3. nu refuză un loc de muncă corespunzător sau să participe la măsurile active de ocupare a forței de muncă oferite de STOFM con­form planului individual de anga­jare a șomerului.

Cuantumul lunar al ajutorului de șomaj se stabilește în funcție de circumstanțele în care persoa­na a încetat activitatea de muncă, după cum urmează:

1. 50% din venitul mediu lu­nar asigurat al persoanei realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare da­tei înregistrării cu statut de șomer – în cazul încetării activității de muncă drept urmare a lichidării sau încetării activității angajato­rului, reducerii numărului sau a statelor de personal ori în cazul decesului, declarării decedat sau dispărut fără urmă, prin hotărârea instanței de judecată, a angajato­rului persoană fizică;
2. 40% din venitul mediu lu­nar asigurat al persoanei realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare da­tei înregistrării cu statut de șomer – în cazul încetării activității de muncă în alte circumstanțe decât cele indicate la lit. a).

Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărțirea la 12 a venitului asigurat realizat la toa­te unitățile în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistră­rii cu statut de șomer, venit din care au fost calculate şi achitate contribuții de asigurări sociale.

Perioada de plată a ajutorului de șomaj se stabilește diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare al șomerului, după cum urmează:

1. cinci luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare cu­prins între cel puțin 12 luni şi 10 ani;
2. șapte luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare cu­prins între 10 şi 15 ani;
3. nouă luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare de peste 15 ani.

De exemplu: ați activat trei ani la un agent economic (primul loc de muncă). În ultimul an ați ridicat un salariu de 5000 de lei pe lună și funcția dumneavoastră cade sub incidența reducerii statelor de personal. Vă adresați la subdivizi­unea teritorială pentru ocuparea forței de muncă, unde vi se acordă statutul de șomer și vi se stabilește dreptul de acordare a ajutorului de șomaj. Casa teritorială de asigurări sociale stabilește cuantumul aju­torului de șomaj din venitul asigu­rat din ultimele 12 luni: (5000 lei x 12) : 12 x 50% = 2500 lei. Astfel, dumneavoastră veți beneficia de un ajutor de șomaj, în mărime de 2500 de lei pe o perioadă de până la cinci luni calendaristice, dat fi­ind faptul că aveți un stagiu coti­zant de doar trei ani.

Conform legislației, cuantumul lunar al ajutorului de șomaj nu poate depăși cuantumul salariului mediu lunar pe economie pen­tru anul precedent datei stabilirii dreptului la ajutor de șomaj.

În cazul în care cuantumul lunar al ajutorului de șomaj depășește cuantumul salariului mediu lu­nar pe economie pentru anul precedent, ajutorul de șomaj se stabilește în cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent (9115, 9 lei pentru anul 2021).

Important este faptul că șo-merii beneficiari de ajutor de șomaj sunt asigurați în sistemul public de asigurări sociale și în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Perioada în care șomerul primește ajutor de șomaj se include în stagiul de cotizare. Din aceste considerente, vă îndemnăm să vă înregistrați la subdiviziunea teritorială de ocu­pare a forței de muncă.