Victor Ponta a dezvăluit, sâmbătă seară, la România tv, planul secret de unire a Moldovei cu România. Acesta a declarat că, pe vremea când era premier, ţara noastră era principalul partener economic al Moldovei.

Fostul premier spune că mai mult de jumatate dintre cetatenii moldoveni au pasaport romanesc.

Ponta a dezvăluit, că în 2014 a avut multe discuţii Iurie Leanca, fostul premier al Republicii Moldova, privind unirea dintre cele două ţări.

„Am pornit o multime de proiecte. Vorbisem cu Iurie Leanca despre ce s-ar putea face daca Moldova ar fi victima unei agresiuni din partea Transnistriei. Altii, care au aflat, au avut grija sa ne zboare pe amandoi. Acum, Republica Moldova este intr-un pericol mult mai mare decat noi.

O luasem invers, România era principalul partener economic al Moldovei, era principalul sustinator financiar si pe programe. Pentru prima data dupa multi ani opinia publică din Moldova era pro-Romania. Am dat bani pentru spitale, pentru foarte multe asezaminte culturale. Eu cred ca numai asa se poate vorbi de o unire, numai daca populatia este de acord. Altfel nu se poate.

Peste 341 de mii de locuitori din regiunea transnistreană dețin cetățenia Republicii Moldova, peste 316 de mii posedă pașapoarte naționale biometrice și aproape 25 de mii au obținut în ultimii 5 ani permise de conducere moldovenești

Conform informațiilor extrase din bazele de date ale Agenției Servicii Publice se constată că 350 859 de locuitori domiciliați în stânga Nistrului și mun. Bender figurează în Registrul de stat al populației, dintre care 341 682 dețin cetățenia Republicii Moldova, inclusiv 316 548 posedă pașapoarte ale cetățeanului Republicii Moldova și 284 664 buletine de identitate.

În noiembrie 2021, în autoproclamata Transnistria erau înregistrați 347.251 de rezidenți.

Totodată, potrivit datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali și în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.815/2005 se atestă că 2268 de agenți economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați în Republica Moldova.

La fel, se observă o dinamică ascendentă de preschimbare a permiselor de conducere de model național în baza mecanismului de preschimbare oferit persoanelor cu domiciliu în regiunea transnistreană, posesoare de înscrise confirmative regionale și de acte de identitate aprobate prin Legea nr. 273/1994, pentru perioada anilor ianuarie 2017-martie 2022 au fost obținute 24 977 de permise emise de autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Aceste tendințe denotă interesul sporit al locuitorilor și al companiilor din raioanele de est ale țării de a poseda acte de model național și de a desfășura activitate antreprenorială în conformitate cu rigorile cadrului normativ în vigoare al Republicii Moldova.

mybusiness.md

Guvernul României demontează o dezinformare din Pravda: România nu are militari în Republica Moldova. Presa rusă susținea că România vrea să atace Transnistria

România nu are militari în Republica Moldova pentru a participa la exerciții sau alte forme de instruire în comun cu militari din Republica Moldova, precizează Guvernul României. Executivul demontează astfel o dezinformare publicată în Pravda. Publicația rusă a susținut că „România intenționează să atace Transnistria, apoi să anexeze R. Moldova”, scrie stiri.tvr.ro.

„În perioada curentă, Armata României nu are militari în Republica Moldova pentru a participa la exerciții sau alte forme de instruire în comun cu militari din Republica Moldova. Ministerul Apărării Naționale face aceste precizări în contextul în care o publicație de limba rusă a publicat informații false potrivit cărora ”România intenționează să atace Transnistria cu sprijinul NATO, urmând apoi să anexeze Republica Moldova, menționând că deja pe teritoriul Republicii Moldova au fost dislocați militari români.”

Nu există nici o decizie și nu este analizată ipoteza constituirii în România a unor tabere de instrucție pentru militarii ucraineni”, precizează Guvernul, într-un comunicat de presă.

În ceea ce privește proiectul de lege care ar permite donarea, din resursele armatei, de echipamente militare către Ucraina, acesta se află în analiză. Guvernul va lua o decizie după finalizarea acestei analize, a precizat premierul Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă vor exista și în România tabere de instrucție, premierul a răspuns: „Nu există acest lucru. Nu am luat în analiză acest subiect”.

Referitor la o posibilă legătură între consemnarea la sol a avioanelor MiG ale Armatei Române și informația potrivit căreia Forțele Aeriene Ucrainene au în prezent mai multe aparate de zbor decât aveau la începutul războiului, prim-ministrul a declarat: „Nu! Absolut deloc. Am primit informarea de la Ministerul Apărării Naționale pe marginea acestei decizii, este vorba de continuarea elementelor de analiză tehnică a aeronavelor MiG-21. Ele nu au fost scoase din uz, se dorește să se finalizeze și să existe o decizie pe baze tehnice foarte bine fundamentate, astfel încât să asigurăm pe deplin siguranța zborului”.

Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe, dar, pentru că în acest an praznicul acestuia, 23 aprilie, coincide cu Sâmbăta Mare, ei se pot sărbători în a doua zi a Sfintelor Paşti.

Sărbătorirea sfinţilor mari ale căror praznice cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare este transferată a doua zi de Paşti, conform normelor canonice ale Ortodoxiei, potrivit basilica.ro, citată de Agerpres.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 695.513 bărbaţi şi 375.883 femei, în total 1.071.396 de persoane.

Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe – 435.548 de persoane şi George – 158.263.

Sunt sărbătoriţi şi cei care poartă prenumele Georgean – 78 de persoane, Georgel – 12.577, Georgian – 28.812, Georgică/Georgica – 5.327, Gheo – 2, Gheorge – 45, Gheorghiţă/Gheorghita – 21.897, Ghiorghe – 3.578, Ghiorghi – 1.138, Ghiorghiţă/Ghiorghita – 1.687, Ghiţă/Ghita – 4.284, Gicuţă/Gicuta – 75, Gică/Gica – 4.989, Gigel – 6.019, Gigi – 8.858, Giorgian – 1.802 şi Giorgică/Giorgica – 534.

Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana – 153.971 şi Georgeta – 119.838.

Mai sunt întâlnite următoarele prenume feminine: Georgeana – 775 de persoane, Georgica – 1.527, Geta – 14.679, Getuţa/Getuta – 482, Gheorgeta – 40, Gheorgheta – 113, Gheorghiţa/Gheorghita – 26.134, Gherghina – 16.149, Ghiorghina – 178, Ghiorghiţa/Ghiorghita – 1.687, Ghiţa/Ghita – 393, Gica – 6.078, Gicuţa/Gicuta – 869, Gigi – 369, Gina – 21.345, Giorgeta – 780, Giorgiana – 10.312, Giorgica – 164.

După perioada pandemică din anii 2020-2021, când nu au fost organizate tabere de odihnă și întremare a sănătății pentru copii și adolescenți, acestea își reiau activitatea. Anul acesta, costul maxim al unui bilet în tabere va fi mai mare cu 47% față de anul 2019. Potrivit unui proiect al Ministerului Educației și Cercetării, costul pentru o zi în tabăra de odihnă și întremare a sănătății s-a majorat de la 211 la 310 lei. Totodată, costul pentru o zi în tabăra școlilor sportive a crescut de la 51 la 370 de lei, transmite IPN.

În tabăra turistică costul pentru o zi este estimat al 340 de lei, în tabăra sportivă pentru elevii claselor superioare – 316 lei. Odihna în tabăra de întremare cu sejur de zi va costa 243 de lei.

Finanțarea taberelor de vară pentru copii și adolescenți se va efectua din bugetul de stat și bugetele locale, din sumele plătite de părinți și din resursele alocate de întreprinderi, organizații și asociații, urmând ca autoritățile fiecărei unități administrativ-teritoriale să stabilească prețurile biletelor.

Biletele achiziționate de Casa Națională de Asigurări Sociale vor fi repartizate Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, care va distribui biletele de odihnă organizațiilor sindicale primare și unităților economice.

Pe lângă biletele de odihnă repartizate de CNAS, autorităților administrației publice li se recomandă să acorde gratuit 25% din totalul biletelor copiilor din familiile beneficiare de ajutor social, dar și copiii aflați sub tutelă/curatelă, cei plasați în servicii de tip familial sau încadrați în centre de plasament temporar. O parte dintre bilete vor ajunge gratuit la copiii care au obținut performanțe la studii sau sunt învingători la olimpiadele școlare și extrașcolare.

Autoritățile publice locale pot comercializa restul biletelor cu 20% din prețul acestora.

Ministerul Educației urmează să achiziționeze o sută de bilete și va suporta cheltuielile de transport tur-retur pe teritoriul Republicii Moldova pentru elevii din România, în baza Acordului privind colaborarea în domeniile științei, învățământului și culturii între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, semnat în 1992. De asemenea, va procura un pachet turistic pentru vizitarea obiectivelor și localităților turistice din Moldova pentru o sută de elevi din România. Alte 300 de bilete vor fi achiziționate pentru elevii din instituțiile de învățământ general din raioanele de est ale Republicii Moldova și orașul Bender, subordonate MEC. 150 de bilete vor fi oferite pentru copiii din Ucraina, în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind colaborarea în domeniile învățământului, științei și culturii, semnat în anul 1993.

Ambasada Rusiei în Africa de Sud acuză, printr-o postare pe Twitter, că un grup al NATO, format din oficialii unei companii militare româneşti, ar fi fost deplasat în secret la începutul lunii aprilie la Odesa. „«Un grup secret de monitorizare al NATO, format din oficiali ai unei companii militare private româneşti, a început să lucreze la Odesa», relatează presa.

Aşadar, românii ajută regimul nazist kievean instalat la Odesa, la fel cum forţele armate ale României au ajutat forţele germane să ocupe Odesa în 1943. Se pare că cineva nu a învăţat din istorie”, se arată în mesajul postat pe Twitter de Ambasada Rusiei în Africa de Sud, joi, mesaj care este însoţit şi de imagini ale liderilor armatei române în Al Doilea Război Mondial, scrie money.ro.

„Presa” citată de oficialii ruşi este reprezentată de fapt de un site de ştiri care a preluat o informaţie difuzată de RIA Novosti, agenţie rusă de stat şi al cărei site a fost interzis în statele europene după izbucnirea războiului din Ucraina.

Informaţia distribuită de aceste publicaţii este că angajaţii români ai unei presupuse companii militare pe nume Nordstarsupport Group lucrează în Odesa, unde operează echipament capabil să determine cu precizie ridicată locul în care se află orice navă din Marea Neagră, pe o rază de 200 de kilometri. Agenţia rusă de stat Ria Novosti susţine că rolul acestei presupuse unităţi militare este „de a preveni debarcarea trupelor ruse în regiunea Odesa şi de a pune ţinta pe navele de război ruseşti pentru a ghida rachetele antinavă ucrainene Neptune”, mai arată sursa citată. Un astfel de eveniment, în care rachetele Neptune au fost lansate de pe teritoriul Ucrainei, s-a soldat cu scufundarea crucişătorului Moskva.

Cazul companiei din Rusia „Silovîe Mașinî” lovește puternic în imaginea Republicii Moldova, întrucât această companie se află în lista sancțiunilor occidentale încă din 2008. Experții spun că ar trebui să se facă lumină asupra acestui caz, întrucât este evident că factori de decizie din Guvern au creat condițiile necesare pentru ca această companie să câștige licitația.

Mai mult, potrivit specialiștilor, Parlamentul a aprobat legea privind deoffshorizarea, lege care interzice ca firmele dubioase, înregistrate în zone off-shore, să facă afaceri cu statul, notează IPN.

Consorțiul internațional condus de compania „Horus Energy”, din care face parte și compania rusă „Silovîe Mașinî”, anunța la 8 aprilie că a semnat contractul pentru modernizarea și reparația blocurilor termoenergetice ale întreprinderii „Termoelectrica”. Despre aceasta a anunțat consorțiul printr-un comunicat de presă. Ulterior, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că după evenimentele din Ucraina, Guvernul a stopat orice legături cu compania din Rusia. Experții în domeniul energetic spun că o reziliere unilaterală a contractului în lipsa unor probe juridice, ar putea duce la penalizarea Republicii Moldova.

„CET 2 este construită în 1976, acolo sunt 3 blocuri termoenergetice, unul a fost reabilitat deja, la unul din celelalte două a expirat deja termenul de exploatare și trebuie reparat urgent, pentru al doilea - termenul de exploatare expiră în câteva luni. E posibil să mai reziste o iarnă și atât. Totuși, există tot mai multe suspiciuni că Caietul de Sarcini pentru această licitație s-a făcut cu dedicație. Sper că lucrurile vor ieși la iveală și vom afla cine a venit cu această dedicație pentru ruși. Dacă contractul a fost semnat vineri și reziliat luni, apare întrebarea care este temeiul juridic al rezilierii? Ce presupune această reziliere pentru noi, plătim penalități sau despăgubiri? ”, a spus expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că atragerea Republicii Moldova într-un scandal cu implicarea unei companii aflate în lista sancțiunilor occidentale știrbește din imaginea țării. Mai mult, Igor Munteanu spune că Guvernul nu trebuia să semneze contracte cu companii înregistrate în zone off-shore. Declarația are loc întrucât asupra companiei Horus Energy asociată cu „Silovîe Mașinî”, planează suspiciuni că a fost înregistrată într-o zonă off-shore.

„Această istorie lovește puternic în prestigiul Republicii Moldova. Companiile din off-shore au prohibiții de a intra în relații cu statul. Și noi am adoptat în legislatura trecută o lege cu privire la deoffshorizare. Indiferent ce capacități are această companie, dacă ea vine din Seychelles sau din altă parte, nu ar fi trebuit să i se permită să intre în contract cu statul. N-am fi ajuns în această istorie nefericită, dacă autoritățile luau în serios politica de sancțiuni. Mordașov cu toate companiile lui sunt pe lista sancțiunilor internaționale din 2014, pentru că au avut afaceri cu Crimeea, pentru loby-ul pe care-l face în numele statului rus în Germania pe subiectul gazului. Faptul că nu ne-am aliniat la aceste sancțiuni, acum ne lovește puternic ”, a spus Igor Munteanu.

Acum două zile, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că firma din Rusia „Silovîe Mașinî" nu va implementa proiectul de reabilitare a blocurilor energetice de la Termoelectrica. Spînu a menționat că decizia a fost luată după ce au fost făcute publice atrocitățile comise de armata rusă în Ucraina.

Săptămâna de lucru de 4 zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piața muncii, se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii și de facilitare a tranziției la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajați la modul de lucru pre-pandemic.

Astfel, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși părerile privind efectele acestei inițiative sunt împărțite, 55% dintre angajați se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu, scrie start-up.ro.

Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede.

Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

„Piața muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaților este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschiși să abordeze soluții de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor țări europene. După ce am experimentat cu toții modelul de lucru de la distanță și am văzut că funcționează, ne aflăm acum la un pas de a testa și săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaților o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă. Avantajele par să îi convingă chiar și pe cei mai reticenți dintre angajați, în timp ce companiile rămân încă rezervate”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenții l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activități în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenți, iar topul activităților pe care angajații le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activitățile recreative. Alți 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Chiar și așa, părerile sunt împărțite privind efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcționare ale companiei, însă tot atâția văd riscul de a scădea și volumul de muncă realizat.

Cu privire la efectele asupra angajaților, 1 din 4 angajatori consideră că aceștia ar fi mai fericiți datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

Sondajul a fost efectuat în perioada 02 - 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul privind drepturile omului în România pe 2021. Documentul notează pentru anul trecut cazuri precum supravegherea nejustificată a comisarului-şef de Poliţie Radu Gavriş, bătaia aplicată unor ziarişti de mediu şi antisemitismul din Parlament unde au fost implicaţi un senator AUR şi un deputat PNL. Raportul arată că în România „practicile de corupţie au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmări penale de profil înalt”.

De asemenea, se precizează că în anul 2021 au existat numeroase documente referitoare la corupţia guvernamentală şi corupţia şi utilizarea abuzivă a fondurilor publice, care au fost larg răspândite, scrie money.ro.

Cazul comisarului-şef Radu Gavriş

Raportul Departamentului de Stat al SUA precizează că în România constituţia şi legea nu permit acţiuni precum interferenţa arbitrară sau ilegală în viaţa privată, familie, domiciliu sau corespondenţă.

Documentul vorbeşte despre cazul comisarului-şef Radu Gavriş care a fost pus sub urmărire nejustificată de oficiali ai Poliţiei şi ai Ministerului de Interne, pentru a fi împiedicat să candideze pentru un post de conducere în cadrul Poliţiei. Reamintim că anul trecut, mai mulţi ofiţeri de poliţie au făcut razii într-un restaurant unde Gavriş şi mai mulţi procurori luau cina şi au acuzat că aceştia au încălcat restricţiile anti-COVID-19.

În urma raidului, ministrul de Interne a anunţat că Radu Gavriş a fost demis din funcţia de coordonator al eforturilor anti-COVID-19. Mass-media şi sindicatul poliţiştilor Europol au sugerat că poliţia a efectuat raidul pe baza informaţiilor obţinute în urma supravegherii.

Ziarişti de mediu bătuţi de mafia pădurilor

Un alt subiect important care a fost abordat în raport face referire la atacul jurnalistului şi cineastului Mihai Dragolea, regizorul Radu Constantin Mocanu şi activistul de mediu Tiberiu Boşutar, care documentau exploatarea forestieră ilegală dintr-o pădure din judeţul Suceava.

Evenimentul a avut loc pe 16 septembrie şi au fost implicaţi 20 de indivizi înarmaţi cu topoare şi bâte. „Presa a relatat că două dintre victime şi-au pierdut cunoştinţa, iar echipamentul lor de filmare a fost distrus de atacatori.

Patru dintre cele 20 de persoane au fost arestate şi ulterior eliberate şi plasate sub supraveghere judiciară de către procurori. Cazul a rămas în derulare din octombrie”, se precizează în document.

Antisemitism în Parlament

Raportul Departamentului de Stat al SUA vorbeşte şi despre antisemintismul din Parlament. Reamintim că pe 3 martie 2021, deputatul Partidului Naţional Liberal, Daniel Gheorghe, a făcut declaraţii în Parlament în care l-a glorificat pe Mircea Vulcănescu.

Mircea Vulcănescu a fost un criminal de război condamnat. El a susţinut politici antisemite în calitate de membru al cabinetului în guvernul liderului celui de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu, potrivit Institutului Wiesel.

De asemenea, pe 8 martie, în timpului unei şedinţe a Senatului, Sorin Lavric, senator al Alianţei pentru Unitatea Românilor, a făcut declaraţii antisemite referindu-se la teoria conspiraţiei căreia evreii au iniţiat şi promovat comunismul.

Declaraţiile acestuia au venit ca răspuns la criticile aduse de deputatul evreu, Silviu Vaxler, care a spus că mai multi parlamentari au glorificat criminali de război din perioada Holocaustului şi membri ai mişcării legionare.

Cazul Şoşoacă

Un alt subiect important, regăsit la subsecţiunea „Libertatea de exprimare”, capitolul „Violenţă şi hărţuire”, este cel referitor la Diana Şoşoacă şi jurnalista italiană Lucia Goracci şi echipa sa. Paportul notează că senatorul „i-a ţinut împotriva voinţei lor în biroul ei în timpul unui interviu convenit anterior cu privire la părerile ei antivaccinare.

Goracci a declarat că soţul senatorului Dumitru Silvestru Sosoacă a muşcat-o de mână şi a acuzat poliţiştii că au respectat ordinele senatorului în loc să o protejeze pe jurnalistă şi echipajul ei. Echipa RAI a fost eliberată de poliţie după intervenţia ambasadei Italiei. Începând cu luna decembrie erau în derulare mai multe cercetări penale în legătură cu acest caz”.

Documentul mai subliniază că în România, discriminarea împotriva romilor a continuat să fie o problemă. ONG-urile au raportat ă romilor li s-a refuzat accesul sau li s-a refuzat serviciul în unele locuri publice. De asemenea, romii s-au confruntat cu un acces deficitar la serviciile guvernamentale, cu o lipsă de oportunităţi de angajare.

De asemenea, corupţia şi utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. De exemplu, la 13 octombrie, jurnaliştii de investigaţie de la Organized Crime and Corruption Reporting Project au publicat un articol în care se afirma că primarul în funcţie al Secţiei 3 din Bucureşti, Robert Negoiţă, ar fi direcţionat, între 2012 şi 2014, 83 de milioane de euro (95,5 milioane de dolari) din fonduri publice către o reţea de societăţi offshore legate de familia sa, relatează G4Media care citează raportul.