Pensionarii și persoanele cu dizabilități vor călători gratuit în transportul public pe întreg teritoriul municipiului Chișinău până la elaborarea unui regulament. Aceste categorii trebuie să prezinte legitimația care confirmă statutul de pensionar sau gradul de dezabilitate. Călătoriile vor fi gratuite și pentru copiii până în clasa a V-a, anunță primarul capitalei Ion Ceban.

Începând cu ziua de sâmbătă, abonamente de călătorie pot fi procurate la punctele de vânzare din rețeaua „Moldpresa” și la parcurile de autobuze și troleibuze, scrie jurnal.md.

Elevilor claselor I-IV-a, până la clasa a V-a, li se vor elibera abonamente (gratuit) în cadrul instituțiilor de învățământ în care studiază. Direcţia generală transport public şi căi de comunicaţie a înaintat un demers către Direcția generală educație, tineret și sport pentru a forma și a prezenta listele elevilor care vor beneficia de aceste abonamente. Abonamentele vor fi emise pe un an calendaristic, a precizat șeful Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţie, Vitalie Mihalache.

Acum o săptămână, Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat Metodologia de calculare a tarifelor pentru călătoria în transportul public din municipiul Chișinău, iar ulterior  Primăria a anunțat că din 1 iulie se va aplica tariful unic de 6 lei pentru o călătorie, atât în raza capitalei, cât și în suburbii. Astăzi o călătorie costa 2 lei cu troleibuzul și 3 lei cu autobuzul. 

În plin sezon al vacanțelor, după doi ani de restricții, românii și-au programat concediul de vară în special în afara țării.

Odată biletele de avion cumpărate rămâne de rezolvat problema bagajelor. Dacă ați optat pentru un baga de cală este important să respectați anumite reguli stricte pentru a nu avea probleme cu autoritățile vamale, scrie ziare.com.

Cele mai multe nedumeriri ale pasagerilor țin de cantitatea de țigări/tutun și alcool pe care o pot transporta în bagajele de cală, în cazul unei curse cu avionul.

Dacă sunteți simplu turist, cantitatea de mărfuri pe care o puteți cumpăra și lua cu dumneavoastră când călătoriți dintr-o țară a UE în alta nu este limitată, atâta timp cât ați făcut cumpărăturile pentru uz personal și nu în scopuri comerciale, potrivit site-ului oficial al Uniunii Europene. Taxele (TVA și accize) sunt incluse în prețul pe care îl plătiți în țara din care cumpărați produsul, deci nu vi se vor mai percepe taxe în altă țară din UE. Restricțiile sunt impuse de greutatea bagajului de la cală pentru care ați optat, existând posibilitatea să plătiți taxe suplimentare pentru diferența de greutate.

Totuși, pentru a stabili dacă produsele sunt cumpărate pentru uz personal, autoritățile vamale din UE pot verifica anumite lucruri: dacă dețineți o întreprindere comercială sau dacă lucrați pentru o astfel de întreprindere, cum sunt împachetate și transportate produsele, cu ce cantitate de produse călătoriți. Ca să nu aveți probleme este recomandat să aveți un bon fiscal de la magazinul de unde ați cumpărat produsele.

Fiecare țară din UE poate stabili o limită maximă pentru cantitatea de tutun sau băuturi alcoolice pe care o puteți introduce în țară. Aceste cantități maxime trebuie să fie de cel puțin:

800 de țigarete

400 de țigări de foi (trabucuri cu o greutate maximă de 3 grame fiecare)

200 de trabucuri

1 kg de tutun

10 litri de băuturi spirtoase

20 de litri de vin cu adaos de alcool

90 de litri de vin (din care cel mult 60 de litri de vin spumos)

110 litri de bere, potrivit europa.eu

Este bine totuși să vă încadrați în limitele indicate pentru că autoritățile vamale vă pot suspecta că transportați produse care nu sunt pentru uz personal sau sunt destinate comercializării. Dacă se ajunge la această situația, va trebui probabil să dovediți că ați cumpărat produsele pentru dumneavoastră (furnizând, de exemplu, dovada achiziționării), în caz contrar este posibil să vi se ceară să plătiți accize sau să vi se confiște produsele.

Atenție, în bagajul pasagerilor care au vârsta sub 17 ani, este de preferat să nu se regăsească produse accizabile (țigări sau alcool)

Condiții diferite la intrarea pe teritoriul UE dintr-o țară terță

Dacă intrați într-una dinte țările UE venind dintr-o țară terță, cantitățile de tutun sau alcool pe care le puteți transporta în bagaje sunt cu totul altele. Același lucru este valabil și în cazul în care veniți din Insulele Canare, insulele anglo-normande, Gibraltar sau alte teritorii în care nu se aplică normele UE cu privire la TVA și accize.

Băuturi alcoolice

Puteți transporta:

4 litri de vin și

16 litri de bere

De asemenea, mai puteți transporta:

1 litru de băuturi spirtoase cu un conținut de alcool de peste 22 % vol. sau 1 litru de alcool nedenaturat (alcool etilic) cu un conținut de alcool de 80 % vol. ori 2 litri de vin cu adaos de alcool sau vin spumant, potrivit sursei citate.

În ceea ce privește produsele din tutun, cantitatea maximă pe care o puteți aduce

într-o țară UE din Cuba de exemplu diferă de la un stat la altul. Limita poate fi mai mică sau mai mare, în funcție de țara UE pe care o vizitați. Există țări care aplică limite inferioare doar pasagerilor care călătoresc pe mare și pe uscat (Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria) sau tuturor pasagerilor (Estonia și România).

Astfel unele state permit maximum 200 de țigări sau 100 de țigări de foi, 50 de trabucuri sau cel mult 250 g de tutun, iar altele care nu sunt atât de permisive, acceptând doar 40 de țigări, 20 de țigări de foi, 10 trabucuri sau 50 de grame de tutun.

Bomboanele moldovenești sînt mai ieftine în Germania decît în Moldova.

Asupra acestui lucru au atras atenția internauții din țara noastră, menționînd că nu au putut găsi o explicație rezonabilă acestui fapt, relatează Noi.md .

În special, ciocolatele ”Chișinăul de seară” sînt vîndute într-un magazin rusesc din Germania la un preț de 60 de cenți pentru 100 de grame. Respectiv, 1 kg costă 6 euro sau aproximativ 120 de lei.

În Moldova însă, aceleași ciocolate costă 200 de lei sau mai mult pentru 1 kg. "Se pare că oamenii din Moldova sînt mai bogați decît germanii", preesupun utilizatorii de Internet din țara noastră.

Liderul AUR, deputatul George Simion, reclamă în mai multe postări pe Facebook că nu a putut participa la şedinţa comună a Parlamentelor român şi moldovean desfăşurată sâmbătă la Chişinău, întrucât nu i s-a permis accesul pe teritoriul Republicii Moldova, fiind blocat pe aeroportul din Chişinău, scrie money.ro.

”Toţi parlamentarii au fost lăsaţi să treacă, doar eu încă NU”, a scris Simion pe Facebook.

Ulterior, el a anunţat că nu este lăsat să intre pe teritoriul R. Moldova, urmând să revină în ţară.

”Separatiştii mă trimit înapoi la Bucureşti cu primul avion! Există doar un singur popor, ROMÂNESC. Moldovenismul e o invenţie rusească”, a transmis el într-o nouă postare.

”E 4 dimineaţa şi sunt încă in aeroportul din Chisinau, aşteptând să fiu exilat cu primul avion spre Bucureşti: 5.25 la Chisinau. Urmaşii lui Stalin care conduc republica mică de la Chişinău să nu fie prea bucuroşi: Prutul nu va fi mult o graniţă a neamului românesc. Naţiunea moldovenească NU există!”, a continuat el.

Simion a mai avut probleme cu accesul pe teritoriul Republicii Moldova şi anul trecut, când a fost blocat la vama Leuşeni, fiind informat de lucrătorii vamali că are interdicţie în Republica Moldova până în 2023.

La acel moment el a solicitat intervenţia MAE, argumentând că nu i se permite accesul în calitate de demnitar în Republica Moldova.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi s-au urcat împreună la bordul unui tren special cu destinaţia Kiev, relatează media italiene şi germane, citate de AFP, scrie economica.net

Cei trei lideri s-au urcat la bordul acestui tren special în Polonia şi sunt aşteptaţi joi dimineaţă la Kiev, capitala Ucrainei, au transmis postul german de televiziune ZDF şi cotidianul italian La Repubblica, care publică o fotografie cu cei trei lideri în tren.

Organizarea vizitei celor trei lideri europeni a durat mai multe săptămâni, ei încercând să contracareze criticile din Ucraina în legătură cu răspunsul lor la războiul declanşat de Rusia.

Kievul a criticat Franţa, Germania şi, într-o măsură mai mică, Italia pentru o presupusă lentoare în acordarea de sprijin, acuzându-le de întârzieri în livrarea de arme şi că pun propria prosperitate înaintea libertăţii şi securităţii Ucrainei.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon a declarat marţi că este aproape gata să ofere mai multe detalii despre cum ar putea noul parlament scoţian să convoace un referendum de independenţă fără consimţământul guvernului britanic, care a transmis că nu este momentul potrivit pentru o astfel de discuţie, transmite Reuters, relatează Agerpres.

Premierul britanic Boris Johnson şi partidul său conservator, aflat în opoziţie în Scoţia, se opun ferm unui nou referendum de independenţă, insistând că această chestiune a fost închisă prin referendumul din 2014, când independenţa Scoţiei a fost respinsă cu un raport de voturi de 55% la 45%.

Însă partidele pro-independenţă au obţinut majoritatea în Parlamentul scoţian în urma alegerilor desfăşurate anul trecut, ceea ce în interpretarea şefei guvernului scoţian îi dă un ”mandat democratic incontestabil” de a merge mai departe cu planurile referendumului.

Lideră a formaţiunii pro-independenţă Partidul Naţional Scoţian (SNP), Nicola Sturgeon este o critică înverşunată a lui Boris Johnson şi a Brexitului, ea invocând ieşirea Regatului Unit din UE drept principal argument în favoarea obţinerii independenţei Scoţiei.

Premierul Johnson a refuzat să emită ordinul ”Secţiunea 30” care ar permite desfăşurarea referendumului, dar Nicola Sturgeon caută o cale să organizeze acest referendum către sfârşitul anului viitor chiar şi fără acel ordin.

”Dacă sprijinim democraţia aici în Scoţia, trebuie să găsim o cale de a merge mai departe, la nevoie şi fără un ordin Secţiunea 30 (…) Totuşi, trebui să o facem legal”, a spus ea într-un discurs, adăugând că încă lucrează asupra acţiunilor de urmat şi va reveni asupra acestui subiect.

În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului britanic a subliniat că poziţia acestuia nu s-a schimbat. ”Nu este un lucru asupra căruia premierul crede că oricare dintre cele două guverne ar trebui să se axeze într-un moment în care acum se confruntă cu provocări semnificative”, a indicat acesta.

„Anul 2022 se anunţă unul plin de provocări, volatilitatea caracte­ristică ultimilor doi ani de pandemie fiind amplificată acum şi de efectele inflaţiei galopante cu care ne confruntăm“, au transmis repre­zentanţii grupului din industria farmaceutică. Totuşi, extinderea şi consolidarea sunt în continuare în planul conducerii Catena-Fildas, atât pentru lanţul de farmacii, cât şi pentru distribuitorul de medica­mente.

În total, Catena număra la finalul lui 2021 o reţea de 900 de farmacii la nivel naţional, iar Fildas are 15 depozite de medicamente în toată ţara. Peste 8.100 de oameni lucrează în total în grupul farmaceutic, în cele două divizii de retail şi distribuţie de medicamente, scrie businessmagazin.ro.

Fildas-Catena este un grup construit în ultimele trei decenii de antreprenoarea Anca Vlad şi se numără printre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din România.

Grupul Catena-Fildas a ajuns la 2 miliarde de euro afaceri cumulate din farmacii şi distribuţie în 2021, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, din calculele ZF pe baza datelor de la companie.

Preţul mediu la nivel naţional naţional pentru benzina fără plumb a crescut la 5,004 dolari pe galon, pe 11 iunie, de la 4,986 dolari cu o zi mai devreme, au arătat datele AAA.

Preţurile ridicate alei benzinei sunt o bătaie de cap pentru preşedintele Joe Biden şi pentru democraţii din Congres, în timp ce fac eforturi să-şi menţină controlul la limită asupra Congresului, în perspectiva alegerile intermediare care vor avea loc în noiembrie, scrie money.ro.

Biden a folosit numeroase pârghii pentru a încerca să scadă preţurile, inclusiv o eliberare record de barili de petroldin rezervele strategice ale SUA, derogări de la regulile pentru producerea de benzină de vară şi sprijinirea marilor ţări din OPEC pentru a creşte producţia.

Cu toate acestea, preţurile carburanţilor au crescut în întreaga lume din cauza unei combinaţii între redresarea cererii, sancţiunile asupra producătorului de petrol Rusia, după invadarea Ucrainei, şi reducerea capacităţii de rafinare.

Călătoriile rutiere din SUA au rămas relativ puternice, cu doar câteva puncte procentuale sub nivelurile anterioare pandemiei, chiar dacă preţurile au crescut. Totuşi, economiştii se aşteaptă ca cererea să înceapă să scadă, dacă preţurile vor rămâne peste 5 dolari pe baril o perioadă mai lungă.

”Nivelul de 5 dolari este locul de unde am putea observa o distrugere a cererii de benzină”, a spus Reid L’Anson, economist senior la Kpler.

Ajustând pentru inflaţie, preţul mediu al benzinei din SUA încă este cu aproximativ 8% sub maximele din iunie 2008, de aproximativ 5,41 dolari pe galon, conform cifrelor Departamentului de Energie al SUA.

Analistul militar american Edward Luttwak, unul din cei mai respectați, dar si controversați experți, crede că în acest moment, Rusia și Ucraina „sunt blocate într-un coridor, din care nu există decât o ieșire: un plebiscit”.

Din 25 februarie, mai spune Luttwak într-un interviu cu Europa Liberă (RFE/RL) „cea mai bună opțiune pentru Putin ar fi fost să se oprească, pur și simplu, să se retragă din Ucraina și să trateze totul drept un incident”, scrie moldova.europalibera.org.

Dar cum se știe, armata rusă și-a continuat ofensiva în Ucraina, iar acum – crede Luttwak – nu ar exista decât șansa unui plebiscit, organizat însă după toate regulile democratice, nu ca referendumul din 2014, din Crimeea.

Iar dintre țările regiunii, Moldova – în opinia lui Luttwak – nu a fost și nici nu este amenințată.

Edward Luttwak se numără printre cei mai căutați strategi militari ai timpurilor moderne, a consiliat Pentagonul, președinți și primi miniștri din lumea întreagă. Născut în România celui de Al Doilea Război Mondial din părinți evrei, Luttwak a crescut în Italia și Anglia, înainte de a ajunge în Statele Unite.

Este cunoscut pentru stilul său direct, câteodată brutal de a argumenta. Concluziile sale pot fi de multe ori contraintuitive, cinice dar argumentate solid. Luttwak este autorul unor studii care au devenit lucrări de referință în orice academie militară.

„Moldova este o țară cu multe probleme, dar lăsându-le la o parte, nu am crezut vreun moment că Moldova este amenințată”, spune expertul american, care precizează că nu a crezut și nici un crede în așa-numitul scenariu „moldovenesc” (și anume că trupele ruse ar invada Moldova), dar nici în scenariul „transnistrean” (că Rusia ar folosi regiunea separatistă ca un cap de pod în vreo operațiune militară îndreptată împotriva Moldovei sau a Ucrainei).

În regiunea transnistreană, argumentează Luttwak, Moscova are circa 1.500 de militari „neantrenați și în vârstă”. „Populația din Transnistria este în vârstă, pentru că tinerii pleacă”, așa că cele două scenarii erau de la bun început „fanteziste”.

„Moldova nu a fost , în opinia mea, niciodată amenințată, și nu este amenințată nici astăzi”, conchide Luttwak, care crede că adevărata întrebare despre viitorul Moldovei este alta: „Când va atinge România acel nivel de dezvoltare socială și economică care să-i facă pe moldoveni să voteze sau un guvern să ceară unirea cu România. Aceasta este singura întrebare serioasă.”

În opinia analistului american, acel moment nu este departe, România nu numai că este membră a Uniunii Europene, dar nivelul de trai crește semnificativ, are „o economie funcțională, o guvernare funcțională, tot ce trebuie”.

Revenind la invazia Rusiei în Ucraina, Edward Luttwak argumentează că Vladimir Putin a făcut un calcul greșit de la bun început, nu pentru că „ar fi înnebunit”, ci pentru că a crezut ceea ce credea toată comunitatea militară rusă (dar și cea americană): războiul din Ucraina se va termina „înainte să înceapă”, pentru că va fi un „război de generația a patra”, „high-tech”, folosind „inteligență artificială”. Ar fi explicația petru care Rusia a înaintat în Ucraina cu o forță „mult prea mică, pentru a controla militar o țară de dimensiunile Ucrainei”. Surpriza a fost că ofensiva rusă s-a lovit de ceea ce Luttwak numește „patrioți europeni cu arme convenționale”, adică luptătorii ucraineni.

Pe 25 februarie, crede Edward Luttwak, la o zi după lansarea invaziei, Putin trebuia să renunțe, să se retragă – evitând și toată avalanșa de sancțiuni care a urmat.

A ales altă cale, suntem în a patra lună de război în Ucraina și întrebarea este când și cum se va încheia războiul?

Singura soluție ar fi un plebiscit, nu un referendum ca în Crimeea, în 2014, ci un plebiscit în Luhansk și Donețk, organizat cu minuțiozitate, controlat și garantat de comunitatea internațională, care să fie acceptat, de la bun început de Ucraina și Rusia.

„Un plebiscit real”, explică Edward Luttwak, organizat „după toate regulile din 1919...stabilite în urma Tratatului de la Versailles”. De ce ar fi o ieșire din război? „Pentru că Zelenski, ca un președinte ales democratic, nu are mandatul de a ceda teritorii, dar trebuie să accepte voința liber-exprimată a locuitorilor” din cele două regiuni. Iar pentru Putin ar fi singura cale de a încheia războiul cu o soluție acceptată internațională, care ar duce la ridicarea sancțiunilor.

Ar fi, în opinia lui Luttwak, și soluția optimă pentru aliații occidentali, care – în opinia lui – „nu vor o victorie totală a Ucrainei, chiar dacă Ucraina ar fi dispusă să facă toate sacrificiile pentru a o obține”. Multe lucruri s-au schimbat din 24 februarie, continuă analistul american, dar unul a rămas neschimbat „Federația rusă este o mare putere care poate trece și peste 20 de înfrângeri ca în Ucraina și tot rămâne o mare putere”.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă că la Capu Midia au avut loc trageri, în premieră, cu sistemul HIMARS din dotarea Armatei Române, în marja unor exerciţii.

Potrivit MApN, la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General Ion Bungescu”, din Capu Midia, au avut loc în premieră, în perioada 8-10 iunie, trageri cu sistemul HIMARS intrat în înzestrarea Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice “Alexandru Ioan Cuza” în anul 2021, scrie money.ro.

“Tragerile au avut loc în marja exerciţiilor „Unirea 22″ şi „Viforul 22″, desfăşurate de structuri din cadrul Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” în baza unui scenariu fictiv, care au avut ca scop exersarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor pentru asigurarea sprijinului prin foc al unei grupări de forţe care desfăşoară operaţia de apărare a litoralului”, a explicat MApN.

Conform sursei citate, achiziţionarea sistemului HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) a fost stabilită prin Legea numărul 46/2018 pentru realizarea „Capabilităţii de sprijin de foc indirect” aferentă programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” – HIMARS.

Documentul prevede achiziţionarea a trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.

“Pentru România, realizarea capabilităţii de sprijin de foc indirect constituie interes esenţial de securitate şi contribuie în mod semnificativ atât la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cât şi la îndeplinirea angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul NATO”, a precizat MApN.

Sistemele de lansatoare multiple de rachete, parte importantă a sistemului de artilerie terestră, acţionează, pentru îndeplinirea misiunilor, independent sau integrat cu celelalte sisteme. Datorită caracterului de interoperabilitate, sistemele lansatoare multiple de rachete pot fi puse la dispoziţia NATO, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul Alianţei şi a iniţiativelor regionale.

Sistemul HIMARS şi-a dovedit maturitatea operaţională în conflicte reale, fiind testat pe timpul operaţiilor militare.