Glass Container Company și Glass Container Prim vor fi fuzionate într-o singură companie
Glass Container Company și Glass Container Prim vor fi fuzionate într-o singură companie de noul proprietar - Vetropack Austria Holding AG, parte a grupului elvețian Vetropack Holding.
Ion Chicu face praf mai multe inițiative economice ale lui Igor Dodon și PSRM
Fostul prim-ministru, Ion Chicu, critică dur inițiativa PSRM de a propune repetat spre aprobare proiectul abrogării legii miliardului, lege declarată anterior neconstituțională de Curtea Constituțională. Drept inacceptabilă este considerată de către Ion Chicu și inițiativa lui Igor Dodon de a împrumuta bani de la BNM pentru a ajuta cetățenii și mediul de afaceri pe perioada stării de urgență. Chicu califică aceste intenții drept populisme, care ar deteriora relația țării noastre cu partenerii financiari externi și ar știrbi din imaginea Republicii Moldova pe plan internațional, notează IPN.
Deși Curtea Constituțională a declarat neconstituțională abrogarea legii miliardului, votată la finalul sesiunii trecute, în lipsa avizului Guvernului, totuși PSRM a anunțat că va veni cu un proiect similar de lege. Fostul premier, Ion Chicu, califică inițiativa PSRM de a scoate de pe umerii cetățenilor povara miliardului furat drept un populism ieftin.
„Politicienii sunt în campanie electorală permanentă, iar populismul nu cedează nici a doua zi după alegeri. Rata dobânzii pe care Guvernul o plătește de 5% nu este justificată, e posibil să fie diminuată. Nu am văzut proiectul socialiștilor ca să spun dacă e bun sau rău, dar dacă se merge pe aceeași abordare ca să fie iertată o datorie, ea nu poate fi acceptată, ea va duce la colapsul statului”, a spus Ion Chicu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Chicu s-a arătat critic și față de intenția lui Igor Dodon de a împrumuta de la Banca Națională cel puțin 10 miliarde de lei pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să facă față restricțiilor impuse de starea de urgență.
„Practica de a te împrumuta de la o Bancă Centrală este una care a rămas în istorie, asta ar însemna să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă. Este o practică vicioasă, inacceptabilă, care lovește în imaginea Republicii Moldova pe plan extern, asta ar afecta și relația noastră cu instituțiile financiare internaționale. O astfel de abordare nu poate fi justificată în nicio circumstanță”, a mai spus Ion Chicu.
Fostul premier a calificat drept o încercare de a obține capital politic și proiectul PSRM prin care s-a reușit creșterea coeficientului de indexare a pensiilor.
„Zilele astea am mai văzut un precedent inacceptabil, când Parlamentul a votat rectificarea bugetului fără avizul Guvernului, alocând 600 de milioane pentru indexarea pensiilor, și asta este un populism cras, deși înțeleg tendința de a oferi pensionarilor mai mult, cred că mai urmează și alte inițiative populiste de acest gen”, a spus Ion Chicu.
Ion Chicu a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada noiembrie 2019-decembrie 2020, renunțând la mandat cu motivul declarat de a declanșa alegeri parlamentare anticipate.
ipn.md
În spitalele din capitală sunt disponibile în jur de 400 de locuri pentru pacienții cu COVID-19
În Chișinău, sunt în jur de 400 de locuri disponibile pentru pacienții cu COVID-19. La moment, în spitalele din capitală sunt internați 1.263 de pacienți confirmați pozitiv cu noul coronavirus. Datele au fost anunțate de șefa Direcției generale asistență socială și sănătate, Tatiana Bucearschi, în cadrul ședinței săptămânale a serviciilor primăriei Chișinău.
Tatiana Bucearschi a mai declarat susținut că municipiul Chișinău rămâne, în continuare, în alertă epidemiologică privind infecția COVID-19. Se atestă o scădere a cazurilor noi de infecție, în comparație cu săptămâna precedentă, iar numărul persoanelor vindecate este în creștere”.
La capitolul vaccinare, în capitală au fost imunizate 75,8% din angajații sistemului spitalicesc. Totodată, 622 de cadre didactice din școli și grădinițe au primit serul contra COVID-19.
Principalii indicatori ai pieței serviciilor de telefonie fixă au continuat să scadă în anul 2020
În anul 2020, piața serviciilor de telefonie fixă, a continuat să înregistreze scăderi. Numărul total de abonați s-a micșorat, comparativ cu anul 2019, cu 4,1% și a însumat 1,03 mil., volumul total de trafic s-a diminuat cu 0,6% și a alcătuit peste 1,1 mld. minute, iar volumul total al veniturilor pe această piață a scăzut cu 14,4% și a totalizat 379,6 mil. lei.
Potrivit datelor statistice prezentate ANRCETI de către 24 furnizori activi pe piața respectivă, numărul abonaților S.A.”Moldtelecom” a scăzut cu 4,2% și a alcătuit circa 920 mii, iar numărul abonaților furnizorilor alternativi s-a diminuat cu 3,5% și a constituit puțin peste 107,7 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a telefoniei fixe raportată la 100 de locuitori a scăzut, față de anul 2019, cu 1,1 puncte procentuale și a alcătuit 38,9%.
Analiza traficului de voce în reţelele de telefonie fixă arată că: traficul către reţelele internaţionale a scăzut - cu 31,1%, traficul către alte reţele fixe s-a diminuat cu 19,1%, iar traficul către reţelele mobile – cu 6,1%. Totodată, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) a crescut cu 4,1% și a alcătuit 142 minute (două ore şi 22 minute), iar durata medie a unui apel a fost de 2,7 minute, în creștere cu 13,9%.
În perioada de raport, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) s-a redus cu 11,3% și a constituit 30 lei. S.A.”Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 31,5 lei (în scădere cu 11,9%), iar furnizorii alternativi – un ARPU de 17,9 lei (în scădere cu 2,6%).
La 31 decembrie 2020, S.A.”Moldtelecom” deținea, în funcție de volumul de vânzări înregistrat, o cotă de piață de 93,8%.
Pentru ce cheltuie moldovenii banii: cumpără mâncare, îşi alimentează conturile şi-şi achită creditele
În februarie 2021, banii în circulaţie au constituit 30,4 miliarde de lei, majorându-se cu 633,6 mil. lei (2,1 la sută) comparativ cu decembrie 2020, ca rezultat al depăşirii în perioada ianuarie-februarie 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 633,7 mil. lei, arată date Băncii Naţionale a Moldovei.
În perioada ianuarie–februarie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a diminuat cu 3,5 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a constituit 19,7 miliarde de lei. Descreşterea volumului încasărilor de mijloace băneşti a fost determinată, preponderent, de diminuarea cu 1,0 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care deţin cea mai mare pondere (de 54,5 la sută) din volumul total al încasărilor. De menţionat că evoluţia respectivă a fost susţinută de diminuarea practic a tuturor surselor de încasări de numerar.
Totodată, în luna februarie 2021, volumul încasărilor a constituit 10 miliarde de lei (+2,9 la sută faţă de luna ianuarie 2021 şi +1,1 la sută faţă de luna februarie 2020).
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că salariile reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populaţiei cu o pondere de 50,2% în veniturile totale.
Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei.
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale.
În funcţie de mediul de reşedinţă se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,9%, şi prestaţiile sociale – 16,8%.
Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuţia acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile, faţă de 0,8% în mediul urban.
Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,5% din total venituri, comparativ cu 16,8% în mediul urban.
Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie.
Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 2 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.
Băncile au eliberat mai mult cash
Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licenţiate în perioada ianuarie-februarie 2021 s-a majorat cu 0,9 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent şi a constituit 20 355,0 mil. lei.
Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creşterea eliberărilor pentru cumpărarea valutelor de la persoane fizice cu 136,2 mil. lei (2,4 la sută), cifrându-se la 5 769,2 mil. lei (echivalentul a 332,2 mil. USD). Ponderea acestora a crescut cu 0,4 p.p. şi a constituit 28,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.
Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice s-au majorat cu 1,0 la sută, constituind 4,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 23,0 la sută din volumul total al eliberărilor.
De menţionat că o pondere semnificativă de 19,2 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate şi din POS-terminale, care s-au majorat în perioada ianuarie-februarie 2021 cu 3,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.
În luna februarie volumul eliberărilor a constituit 10 589,8 mil. lei, depăşind volumul încasărilor cu 587,0 mil. lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, eliberările de numerar s-au majorat cu 824,6 mil. lei sau cu 8,4 la sută.
Cresc economiile în lei
În luna februarie, soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 350,9 milioane lei comparativ cu luna precedenta şi a constituit 46,1 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,4 la sută din soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu 218,7 milioane lei, până la nivelul de 31,5 miliarde de lei, având o pondere de 40,6 la sută.
Totodată, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,2 miliarde de lei, în creştere cu 17,4 la sută faţă de luna februarie 2020. Cea mai mare creştere au avut-o plasamentele în lei moldoveneşti cu peste 25% comparativ cu luna similară a anului precedent şi cu 4,4% mai mult în valută străină recalculate în lei. Persoanele fizice au economist cel mai mult – 79,4% din totalul plasamentelor atrase.
Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni cu o pondere de 29 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 25,9 la sută din totalul depozitelor).
Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, deţinând cea mai mare pondere, au fost atrase cu o rată medie de 3,73 la sută (depozitele persoanelor juridice – cu o rată medie de 3,08 la sută, depozitele persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată medie de 3,75 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 3,83 la sută. În cazul depozitelor în valută, cele mai atractive au fost cele cu termene de la 2 până la 5 ani care au fost plasate cu o rată de 0,85 la sută (persoanele juridice au plasat cu o rată de 1,24 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,71 la sută).
În ceea ce priveşte rata dobânzii la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională aceasta s-a majorat cu 0,37 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,92 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,94 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 4,08 la sută;
Rata dobânzii la depozitele noi la termen în valută nu s-a schimbat. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,85 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 0,50 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,55 la sută.
În comparaţie cu februarie 2020, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a micşorat la fel ca şi cea a depozitelor în valută.
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională a fost înregistrată la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 1 până la 2 ani (4,01 la sută) urmată de depozitele persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 6 până la 12 luni (3,75 la sută) şi depozitele persoanelor fizice cu termene de peste 5 ani (4,83 la sută).
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în valută a fost înregistrată la plasamentele la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 2 până la 5 ani (1,24 la sută), la cele ale persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 1 până la 2 ani (0,50 la sută) şi la depozitele persoanelor fizice cu termenele de peste 5 ani (1,29 la sută).
Premier Energy a semnat un nou contract de achiziție a energiei electrice de la Centrala Cuciurgan pentru perioada 1 aprilie 2021-31 martie 2022
Compania anunță că prevederile contractului au fost coordonate cu operatorul sistemului de transport ÎS ”Moldelectrica” și expediate spre avizare Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
Procesul licitației pentru procurare a energiei electrice, lansat în luna februarie, s-a desfășurat conform Procedurii de procurare a energiei electrice, observatori ai procesului fiind reprezentații Secretariatului Comunității Energetice. Potrivit InfoMarket, Centrala de Cuciurgan, cu denumirea juridică ”Moldavskaia GRES”, a fost declarată câștigătoare a licitației pentru furnizarea de energie electrică către Premier Energy de la 1 aprilie 2021, oferind cel mai bun preț de achiziție, care va fi de 0,0535 dolari pentru kWh.
Potrivit Premier Energy, acest lucru va permite furnizorului să asigure stabilitatea prețului reglementat pentru furnizarea de energie electrică către utilizatorii finali în condițiile actuale ale indicatorilor macroeconomici.
Conform contractului anterior, compania de stat Energocom furniza energie electrică pentru Premier Energy la un preț de 0,04865 dolari pentru 1 kWh (fără TVA). Astfel, în cadrul noului contract, costul energiei electrice produse de Centrala de la Cuciurgan și furnizată către Premier Energy va crește cu aproximativ 10%.
Facilitarea prezenței pe raft a producătorilor autohtoni
Proiectul de lege care vine cu modificări la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional ce au drept scop susținerea producătorii agroalimentari autohtoni a fost aprobat de Parlament în prima lectură.Totodată, este specificată sancționarea încălcării de către comerciant și furnizor a normelor ce țin de plafonarea reducerilor comerciale. Amenda ar urma să constituie de la 2500 lei până la 5000 lei în cazul persoanelor fizice și de la 10000 lei până la 20000 de lei – în cazul persoanelor juridice.
Proiectul propune și precizarea noțiunilor „proces de producție”, „reglementări în domeniul alimentar”, „siguranța alimentelor” în Legea nr. 231/2010, ceea ce va permite evitarea interpretării multiple la aplicarea legislației. Acesta urmează a fi aprobat în a doua lectură.
Conform notei informative a documentului, aprobarea proiectului va facilita accesul producătorilor locali, în special a celor mici, la rețeaua magazinelor din țară, va spori consumul de alimente autohtone și va crește rentabilitatea afacerilor producătorilor autohtoni, va crea oportunități financiare noi pentru modernizarea tehnologiilor producătorilor sau procesatorilor locali.
Inițierea unei afaceri mici în Republica Moldova este mai dificilă ca în UE, „Expert-Grup”
În Republica Moldova lipsește o politică fiscală facilitară de susținere a întreprinderilor de către stat în primii ani de activitate.
Condițiile de inițiere și rulare a unei afaceri mici sunt mai dificile ca în UE și în țările din regiune, ceea ce complică misiunea de producere de noi antreprenori și dezvoltare a afacerilor, în special de către femei. După indicele de competitivitate a Moldovei, conform raportului pentru anul 2019, economia națională se poziționează pe locul 86 din 141. Date în acest sens au fost prezentate astăzi de Sergiu Gaibu, director de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul unei mese rotunde de evaluare a impactului programelor de suport pentru abilitarea economică, transmite IPN.
Sergiu Gaibu a menționat că subdezvoltarea zonei rurale și lipsa aproape cu desăvârșire a altor munci decât cele agricole reprezintă o limitare semnificativă pentru programe de susținere a femeilor în realizarea unor obiective economice. Lipsa infrastructurii adecvate și lipsa echipamentelor pentru mecanizarea muncilor limitează accesul, dar și interesul femeilor pentru participare în activități agricole sau inițiere de afaceri în acest domeniu.
Totodată, în Republica Moldova, lipsesc instrumente financiare pentru start-up-uri, microîntreprinderi și întreprinderi de familie, iar resursele implementatorilor pentru inițierea afacerilor sunt limitate. Sistemul de școli vocaționale au curriculum educațional depășit și rigiditate birocratică în ajustarea acestora. Un alt impediment pentru livrarea asistenței este lipsa unei infrastructuri adecvate – au fost raportate cazuri în care lipsa de conectare la energie electrică a făcut imposibilă desfășurarea cursurilor online, a detaliat expertul de la „Expert-Grup”.
În același timp, femeile din grupurile vulnerabile nu au încredere în forțele proprii și nu au cunoștințe elementare – în jur de 30 la sută dintre fetele și femeile vulnerabile au un nivel redus de educație, „nu cunosc lucruri simple de matematică, scris și le este rușine”.
Pentru soluționarea problemelor respective, Centrul „Expert-Grup” recomandă Guvernului să creeze un cadru normativ simplificat de operare pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi și să majoreze facilitățile fiscale pentru persoane care au copii la întreținere. Cota de 20 la sută din scutirea personală actuală este mult prea mică, în Germania acest indice este de 70 la sută, a menționat Sergiu Gaibu.
„Expert-Grup” sugerează eliminarea cerințelor sovietice în ceea ce privește grădinițele private și elaborarea unui set de cerințe simplificate pentru grădinițe de tip familial, care au până la 15-20 de copii, grădinițe medii și cele mari. Cerințele trebuie să fie de așa natură ca să fie aplicabile și la sate. „Expert-Grup” mai recomandă introducerea orelor de ghidare în carieră și orientare profesională, pentru elevii claselor a noua, organizarea de vizite pentru elevi la întreprinderi cu profil diferit, promovarea învățământului dual.
Consiliul Concurenței a aprobat concentrarea economică a doi actori majori pe piața farmaceutică din Moldova
Sesiunea plenară a Consiliului Concurenței a revizuit notificarea de concentrare economică primită la sfârșitul lunii ianuarie 2021 și a numit comparabilă achiziția de către Grin-Farm a întreprinderii moldo-ungare RihpangalFarma și achiziția controlului asupra Gedeon Richter - Rețea Farmaceutică de către Birivofarm ca fiind comparabile la mediul competitiv.
Grin-Farm și Birivofarm sunt deținute de antreprenorul Dorian Berdos (în prima companie, aproximativ 40% din capitalul autorizat aparține soției sale Lucia Berdos). Activitatea principală a ambelor companii este farmaceutică, acestea operează rețeaua de farmacii Felicia, care la sfârșitul lunii iunie 2020 cuprindea 118 farmacii în toată țara, iar acesta este al treilea lanț de farmacii ca mărime din Moldova (pe locul 1 este Farmacia Familiei (182) , 2 - Hipocrate (141 farmacii).
Rețeaua Gedeon Richter, administrată de RihPangalPharma, include 39 de farmacii. Conform datelor oficiale, în 2019, veniturile din vânzările Grin - Farm s-au ridicat la 250 de milioane de lei (+ 34% față de 2018) , iar profitul net a crescut de la 1,85 milioane de lei în 2018 la 4,35 milioane de lei. Compania a angajat 214 de persoane. În 2019, Birivofarm a primit un profit net de 4,9 milioane de lei (+13, 1% față de 2018), iar veniturile sale din vânzări s-a ridicat la 368,1 milioane lei (creștere de 2,1 ori). Compania are 521 de angajați. În același timp, veniturile din vânzări ale întreprinderii moldo-ungare RihpangalFarma în 2019 s-au ridicat la 715,69 milioane lei (+ 8,6% față de 2018), iar profitul net a scăzut de la 26,7 milioane de lei în 2018 la 17,2 milioane de lei. Cifra de afaceri a companiei moldo-ungare Gedeon Richter - Rețea Farmaceutică în 2019 s-a ridicat la 113,2 milioane de lei (-5,5% față de 2018), încheind-o cu o pierdere de 3,6 milioane de lei (față de un profit de 0, 45 de milioane de lei în 2018 ). Consiliul Concurenței subliniază că familia Berdos deține și companiile Business-Impuls (agenție de publicitate), Alexcior (activități de întreținere și închiriere a proprietății), Cristis-Service (coafor și alte servicii de înfrumusețare), dalomiți (activități hoteliere), UWC Valut- Atlant (activități financiare intermediare).
De remarcat că 51% din capitalul autorizat al Gedeon Richter - Rețea Farmaceutică și 65% în RihpangalFarma aparțin S.A. Richter Gedeon Vegyeszeti Gyar Nyilvanosan Mukodo Rt, coproprietar în ambele companii este antreprenorul Asya Odobescu. Ambele companii au un personal de aproximativ 290 de persoane. Produsele producătorului maghiar Gedeon Richter ocupă mai mult de 6% din piața farmaceutică din Moldova.
Consiliul Concurenței a studiat piața pentru importul și vânzarea de produse farmaceutice, după finalizarea concentrării economice, grupul Felicia va ocupa o poziție de lider pe piață, lanțurile Hipocrate, Orient, Elody vor rămâne actori majori. Celelalte 247 de întreprinderi de pe piața farmaceutică au o cotă mai mică de 1%.
Obligaţiunile municipale, soluţia de dezvoltare a localităţilor
Pe lângă instrumentele clasice de îndatorare a localităţilor, care vizează creditele bancare, există şi posibilitatea atragerii banilor prin intermediul obligaţiunilor municipale. Chiar şi aşa, Republica Moldova nu înregistrează la moment careva emisiuni de obligaţiuni cu excepţia celor emise de guvern pentru finanţarea deficitului bugetar. Astfel, companiile sau autorităţile locale nu apelează la acest instrument din diferite cauze de ordin legislativ, investiţional sau chiar de infrastructură financiară. Mai mult ca atât, interacţiunea cu piaţa de capital necesită competenţe financiare şi de prognozare economică deosebite pe care puţine entităţi le pot asigura.
Municipiul Chişinău în timpul apropiat urmează să lanseze prospectul privind plasarea obligaţiunilor.
“Avantajul este că municipalitatea îşi poate finanţa proiecte importante nu doar din credite bancare, dar şi din resursele libere atrase de la populaţie. Deja când se va ajunge la elaborarea prospectului se va vedea care sunt investitorii ţintă, or aceasta este la latitudinea emitentului. Dacă prospectul nu va avea restricţii, obligaţiunile vor putea fi procurate inclusiv de cetăţenii din diasporă”, a explicat Nadejda Stanciu, directorul Departamentului Piaţa de Capital din cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF).
CNPF a asigurat tot cadrul legal pentru facilitarea emisiei obligaţiunilor corporative şi municipale, dar a şi înaintat multiple demersuri în vederea aplicării unor condiţii fiscale benefice pentru aceste valori mobiliare. Noi vom continua dialogul cu autorităţile pentru pârghii suplimentare, deoarece miza în viitor este piaţa obligaţiunilor. Piaţa acţiunilor este restrânsă şi, în condiţiile unei dimensiuni extrem de mici a acesteia, acest segment de piaţă nu are mari perspective de a se dezvolta.
“În prezent sectorul bancar, dar şi companiile de asigurări dispun de suficienţi bani lichizi, care ar putea fi direcţionaţi spre piaţa obligaţiunilor municipale, or, este important de menţionat că obligaţiunile municipale sunt valori mobiliare asigurate. Ele se emit într-un procent limitat din veniturile asigurate ale municipiului, iar cota de îndatorare totală, la rândul său, este legal restricţionată la doar 30% din veniturile globale ale municipalităţii. Dacă obligaţiunile municipale se emit pe un termen îndelungat, riscurile ca ele să nu fie achitate este destul de redus”, a menţionat Nadejda Stanciu.
Chişinăul vrea să atragă 50 mil. de lei prin intermediul obligaţiunilor municipale
Ca să fie atractive, respectivele obligaţiuni trebuie să ofere o dobânda superioară în raport cu VMS şi să le fie asigurată şi o circulaţie secundară adecvată, pentru ca acestea să fie uşor transformate în lichidităţi, adică să poată fi vândute liber, la prima necesitate. Din această perspectivă, din punct de vedere al emitentului, la plasarea primară nu ar trebui să fie atât de important cine se subscrie, or, oricum ele urmează a fi stinse în raport cu beneficiarii finali.
Potrivit Nadejdei Stanciu, un actual impediment în plasarea acestora ar fi că dobânda obligaţiunilor va fi impozitată cu 12%, dar CNPF va continua demersurile necesare pentru a convinge factorii de decizie în facilitarea impozitării acestor instrumente financiare, or, de altfel, aceasta este o practică internaţională larg aplicată, inclusiv în ţările vecine.
Pentru autorităţile din Chişinău, atragerea resurselor financiare prin intermediul obligaţiunilor este o premieră, la fel ca şi pentru oraşul Sângera şi Ceadâr-Lunga. Municipalitatea intenţionează să atragă resurse financiare de circa 99,2 milioane de lei pentru modernizarea parcului de troleibuze.
„Obligaţiunile municipale sunt instrumente financiare care comportă un risc scăzut şi o dobândă atractivă pentru investitor. Iar pentru Primăria Chişinău, ca emitent de obligaţiuni, este o oportunitate, fiind o sursă adiţională de mobilizare de fonduri, pentru finanţarea investiţiilor capitale”, a declarat Adrian Lupuşor, directorul Expert-Grup.
Vladimir Mitru, consilier în Cabinetul primarului general, a precizat că municipalitatea a prevăzut 99 milioane de lei în bugetul pentru anul 2021, în scopul achiziţionării de troleibuze. Totodată, în baza parteneriatului cu Centrul „Expert-Grup”, s-a decis ca sursa de acoperire pentru o parte din unităţile de transport, 50 milioane lei, să fie asigurată din contul emiterii de obligaţiuni municipale.
„Conform prevederilor contractului cu Uzina din Belarus, noi trebuie să achităm în avans troleibuzele, după care livrarea se face în termen de 3 luni după prima tranşă achitată. Astfel, 49 milioane de lei vor fi acoperite în bază de credit, iar restul – în baza emiterii obligaţiunilor municipale. Trebuie să iniţiem procesul de achiziţionare la început de an, pentru ca în a doua jumătate a anului 2021 să avem deja troleibuzele pe străzile oraşului”, a precizat consilierul primarului general.
În practica internaţională, emiterea de obligaţiuni municipale reprezintă cel mai simplu mod de a atrage un bazin de investitori din afara sectorului bancar. Istoriile de succes de emisiuni de obligaţiuni municipale sunt asociate cu câteva precondiţii precum existenţa facilităţilor fiscale aferente acestui instrument de împrumut, un plan de investiţii bine conceput şi existenţa unor filtre pentru a menţine managementul datoriei locale la parametrii optimi. Un alt atribut al succesului obligaţiunilor municipale este o piaţă de capital robustă, deşi există exemple care arată că obligaţiunile municipale pot constitui ele însăşi un imbold pentru dezvoltarea pieţei de capital, aşa cum ar putea avea loc şi în cazul R. Moldova.
Costul mai mic al obligaţiunilor, avantaj pentru autorităţi
Experienţa mai multor state denotă mai multe oportunităţi oferite de obligaţiunile municipale pentru dezvoltarea locală. Cele mai răspândite avantaje pentru comunităţile locale, urmare a utilizării obligaţiunilor municipale, sunt flexibilitatea în stabilirea termenilor şi condiţiilor de rambursare, povara echitabilă a costurilor şi accesul la beneficii, evitarea costurilor adiţionale prin finalizarea mai rapidă a proiectelor, accesul la resurse nerambursabile din fonduri europene şi alte fonduri de dezvoltare şi creşterea vizibilităţii şi a încrederii investitorilor.
Deşi teoretic legislaţia naţională permite contractarea datoriei de către APL prin emisiunea de obligaţiuni, o serie de constrângeri de ordin fiscal şi legal reduc din perspectivele utilizării acestui instrument. În primul rând, este vorba despre tratamentul fiscal nefavorabil la care sunt supuşi investitorii în raport cu alte instrumente investiţionale (ex. depozitele bancare sau valorile mobiliare de stat). În al doilea rând, limitele în care trebuie să se încadreze deservirea anuală a datoriei par destul de reduse în comparaţie cu capitalul necesar pentru finanţarea unor investiţii ample pe termen lung. În cele din urmă, imposibilitatea emisiunii de valori mobiliare în valută îngustează grupul potenţialilor investitori, excluzând practic diaspora şi investitorii străini.
Autorităţile locale, limitate în atragerea banilor prin obligaţiuni
Potrivit Expert-Grup, autorităţile locale pot contracta o datorie pe termen lung doar dacă suma totală a plăţilor anuale nu va depăşi 20% din veniturile anuale, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială. Excepţie este prevăzută pentru municipiul Chişinău şi Bălţi unde această limită este de 30%. În condiţiile în care veniturile anuale proprii ale unor APL constituie valori relativ joase, limitarea actuală a gradului admis de îndatorare la doar 20% din totalul veniturilor anuale fără transferurile cu destinaţie specială dezavantajează APL de a recurge la emisiunea de obligaţiuni. Or, sumele care ar putea fi contractate prin această modalitate, odată fiind limitate, ar putea fi insuficiente pentru finanţarea unor proiecte investiţionale locale însemnate. În acelaşi timp, practica internaţională prevede un plafon maxim de îndatorare de 30%, dar trebuie ţinut cont de faptul că şi nivelul de autonomie financiară este mai extins, respectiv, veniturile proprii au o pondere mai mare.
