A lucrat mai mulţi ani în domeniul alimentaţiei publice, iar pandemia l-a forţat să se reprofileze şi să pună pe roate o afacere de succes. Andrei Prodan din Bălăbăneşti, raionul Criuleni, şi-a construit o fermă piscicolă în care creşte somn african, considerat o delicatesă. Mai mult, bărbatul a obţinut autorizaţie şi pentru procesarea peştelui, informează Moldova 1.

Andrei Prodan spune că somnul african este un peşte care are nevoie de apă caldă ca să supravieţuiască. În cele şapte bazine pe care le deţine temperatura variază între 25 şi 27 de grade.

„Somnul african este o specie de peşte care creşte faţă de alte specii cel mai repede. Dacă mergem după o tehnologie corectă, dacă este hrănit la vreme şi cu ceea ce trebuieşte, în 5-6 luni de zile el ajunge la 1kg-1,5kg”, spune antreprenorul.

Bărbatul a amenajat şi o încăpere pentru procesarea peştelui. Potrivit antreprenorului, magazinele sau cumpărătorii au cerinţele de a cumpăra peştele curăţat. De aceea am dotat aşa cameră pe care am autorizat-o la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi aici se petrece curăţarea la peşte. Încăperea este dotată cu apă, cu canalizare.

Peştele este distribuit în câteva reţele de magazine din capitală şi livrat consumatorului acasă.

„Specia dată la noi în Moldova este puţin cunoscută, dar ne bucurăm de succesele pe care le avem, fiindcă reuşim să obţinem carne de calitate”, a remarcat Andrei Prodan.

Antreprenorul a investit în afacere peste 25 de mii de euro.

Confecţionează bijuterii, mobilier şi obiecte de decor din plastic. Este vorba despre doi tineri din Chişinău care au lansat startup-ul "Recycline".

Autorii proiectului îşi propun să transforme deşeurile în obiecte elegante şi utile. În luna februarie, cei doi entuziaşti planifică să lanseze prima colecţie de bijuterii din plastic reciclabil, relatează trm.md.

După ce şi-a făcut studiile în Franţa şi a văzut cum sunt reciclate deşeurile într-o ţară europeană, Cristina Tocari a decis să schimbe viziunea oamenilor din Republica Moldova. Împreună cu un prieten a lansat un proiect de reciclare a deşeurilor.

„Recycline" este o campanie în care transformăm deşeurile de plastic în produse finite printr-un proces technologic complex. Chişinăul nu reciclează, noi producem zeci de tone de deşeuri pe zi şi toate acestea se acumulează în natură, ceea ce este incorect”, a menţionat Cristina Tocari.

În urma procesului de reciclare, plasticul capătă o nouă viaţă.

„Din aceste foi cu ajutorul unei freze se taie forme diverse, de la cele mai mici la cele mai mari, de la cele mai simple la cele mai complexe. Din ele putem obţine bucăţi de mobilă. Din aceste bucăţi pot fi tăiate bucăţi mai mici”, a relatat Cristina Tocari, cofondatoare.

Anual, peste 160 mii de tone de deşeuri, o bună parte de plastic, ajung la gunoiştea din Ţânţăreni. Totodată, în 2021, producţia globală de plastic a crescut cu 10%.

Actorul american Arnold Schwarzenegger a fost implicat vineri într-un accident rutier cu patru mașini în Los Angeles, scrie BBC. Unul dintre pasageri a fost rănit, potrivit poliției din Los Angeles.

În imaginile de la locul accidentului se vede un SUV de culoare închisă deasupra a cel puțin două vehicule, într-o intersecție din cartierul Brentwood. Actorul apare și el în imagini și pare nevătămat, transmite  digi24.ro.

Poliția a anunțat că nu a făcut nicio arestare în acest caz și, de asemenea, nu a descoperit urme de alcool sau droguri la cei implicați.

Purtătorul de cuvânt al lui Arnold Schwarzenegger a confirmat pentru publicația Los Angeles Times că actorul se afla la volanul SUV-ului implicat în accident.

Una din persoanele aflate în mașinile implicate în accident a fost transportată la spital, dar nu prezintă răni care să-i pună viața în pericol, a mai arătat poliția.

Actorul nu a suferit răni și a vorbit cu echipele de intervenție sosite la fața locului, dar și cu persoana rănită, a mai precizat purtătorul de cuvânt al lui Schwarzenegger.

Cea mai iubită formație în rândul adolescenților români, Carla’s Dreams a ajuns la capăt de drum. Andrei Țăruș, omul din spatele misterioasei trupe a făcut anunțul care va întrista pe mulți.

În anul în care trupa ce a lansat multe succese de top, amintim ”Sub pielea mea”, ”Imperfect”, ”N-Aud”, ”Te rog”, a vândut zeci de mii de bilete și a atins reale recorduri de vizionări pe YouTube, Țăruș spune că, dacă nu ar fi fost blocajul epidemiologic, ar fi făcut un pas înapoi și ar fi închis istoria Carla’s Dreams, scrie money.ro.

”Vreau să mă retrag, dar pandemia m-a împiedicat. Vreau să mă reinventez. Sunt atât de mulți oameni tineri cu potențial care merită să fie auziți. Prefer să ajut pe cineva”, sunt veștile pe care le dă cel ce se află în spatele unuia dintre cele mai de success formații din ultimii 10 ani.

Întrebat cum ar fi dacă ar continua cu trupa, Țăruș a spus ce-și dorește: ”Sper să nu, să dea Domnul să nu. Tare sper să nu trebuiască să mă machiez și peste 10 ani”.

Dincolo de povestea sa muzicală, Carla’s Dreams înseamnă o formație ce a produs câteva milioane de euro din onorarii la concerte (fiind una dintre cele mai scumpe prezențe scenice din ultimii ani), difuzări și servicii de merchandising (propria linie vestimentară), dar și onorariul solistului în calitate de jurat (SuperStar-Pro TV/ X-Factor-Antena 1).

Fenomenele severe de iarnă anunțate de meteorologii de la ANM au afectat mai multe zone din țară. Mii de oameni au rămas fără curent în Transilvania, iar în Moldova mai multe mașini au fost distruse.

Alertele cod portocaliu și cod galben emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) intrate în vigoare încă de luni au lăsat urmări în mai multe zone ale țării, scrie fanatik.ro.

Mii de locuitori din centrul țării au rămas fără curent, drumuri au fost închise din cauza zăpezii și mai multe mașini au fost avariate din cauza vântului puternic care a desprins bucăți din acoperișuri.
Probleme în România după manifestările extreme ale vremii. Mii de oameni fără curent, mașini avariate și drumuri blocate

Conform Prefecturii Alba, peste 2000 de locuitori din localitățile Abrud și Poiana Vadului au rămas fără curent, luni seara.

În zona Poiana Vadului, 773 utilizatori erau luni seara nealimentați cu energie electrică. În zonă au ajuns mai multe echipaje pentru remedierea defecțiunilor. O altă avarie produsă în zona Abrud a afectat circa 2.000 de utilizatori, scrie Alba24.

În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică, echipele DEER (Electrica) acționează în teren pentru a remedia avariile provocate de ninsorile abundente la rețeaua electrică din județ.

Au fost probleme și cu circulația din cauza căderilor importante de zăpadă. Echipele DRDP Cluj – Secția Drumuri Naționale Alba au acționat cu toate utilajele din dotare pentru deszăpezirea mai multor sectoare de drum.

Luni, zona de munte a județului Alba a fost sub avertizare cod portocaliu de intensificări puternice ale vântului, ninsori, viscol și vizibilitate foarte redusă.

Zăpada a pus probleme și în Gorj. Circulația pe Transalpina a fost închisă de autorități între Novaci și Rânca din cauza viscolului puternic și a vizibilității reduse.

În zonă, un pacient cardiac a avut nevoie de ajutorul salvamontiștilor. Troienele mari și vântul au îngreunat intervenția salvatorilor. În final, bolnavul a ajuns la spital.

Mașini distruse în județul Suceava

În Moldova, în județul Suceava, 3 mașini au fost serios avariate în municipiul Fălticeni după ce, din cauza vântului puternic, au căzut elemente de construcţie de pe un bloc, a informat, luni, ISU Suceava.

Conform sursei citate, din cauza fenomenelor meteo, trei autovehicule au fost avariate în urma căderii unor elemente de construcţie ale acoperişului unui bloc de locuinţe din zona cinematografului din Fălticeni.

La faţa locului au intervenit pompierii militari cu două autospeciale cu accesorii speciale şi o autoscară de lucru la înălţime.

Tot luni seara, un echipaj de pompieri a intervenit pe o stradă din municipiul Suceava, în zona Serpentine, unde o parte dintr-un copac s-a rupt şi a blocat carosabilul.

Și judeţul Suceava s-a aflat sub avertizare cod galben şi cod portocaliu de vânt puternic şi precipitaţii moderate.

Viscolul a creat probleme și în Hunedoara. La Lupeni, acoperișul unui bloc a fost smuls de vânt și trântit la pământ. Câteva bucăți din el au căzut peste o mașină din parcare, iar alte câteva fragmente au ajuns pe o linie ferată necirculată.

Cotaţia ţiţeiului Brent a crescut cu 42 de cenţi, sau cu 0,5%, până la 86,48 dolari pe baril, iar în timpul tranzacţiilor a atins cel mai ridicat nivel din 3 octombrie 2018, de 86,71 dolari pe baril.

Preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a crescut cu 53 de cenţi, sau cu 0,6%, la 84,35 dolari pe baril, după ce a atins cel ridicat nivel din 10 noiembrie, de 84,78 dolari pe baril, scrie money.ro.

Tranzacţiile au fost reduse din cauza sărbătorii americane care îl comemorează pe luptătorul pentru drepturile civile Martin Luther King Jr.

”Optimismul continuă, deoarece OPEC+ nu oferă suficient petrol pentru a satisface cererea globală puternică”, a declarat un analist al Fujitomi Securities, Toshitaka Tazawa.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţi producători importanţi, inclusiv Rusia, cunoscuţi împreună sub numele de OPEC+, relaxează treptat reducerile de producţie implementate atunci când cererea s-a prăbuşit în 2020, din cauza pandemiei.

Dar mulţi producători mai mici nu pot creşte oferta, iar alţii s-au ferit să pompeze prea mult petrol din cauza incetitudinilor provocate de Covid-19.

Între timp, producţia totală de petrol a Libiei a revenit la 1,2 milioane de barili pe zi (bpd), potrivit National Oil Corp. Producţia libiană a fost de aproximativ 900.000 bpd săptămâna trecută, din cauza blocării activităţii exploatărilor petroliere din vestul ţării.

”Producţia de petrol a Libiei a scăzut la 700.000 bpd la începutul anului, declin care a contribuit la creşterea preţurilor”, a declarat analistul Commerzbank Carsten Fritsch.

Preocupările legate de constrângerile de aprovizionare au depăşit ştirile despre posibila eliberare de petrol din rezervele strategice ale Chinei, a spus Tazawa.

Surse au declarat pentru Reuters că China intenţionează să elibereze petrol din rezervele strategice în preajma sărbătorilor de Anul Nou Lunar, între 31 ianuarie şi 6 februarie, ca parte a unui plan coordonat de Statele Unite pentru a reduce preţurile globale.

Ministrul saudit al Energiei, prinţul Abdulaziz bin Salman, a declarat luni că este prerogativa guvernului SUA să elibereze petrol din rezervele strategice.

Ameninţările geopolitice intense la adresa aprovizionării susţin, de asemenea, sentimentul optimist, au spus analiştii.

Oficialii americani şi-au exprimat vineri temerile că Rusia se pregăteşte să atace Ucraina dacă diplomaţia eşuează. Rusia, care a desfăşurat 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, a publicat imagini cu forţele sale în mişcare.

Republica Moldova a exportat anul trecut aproximativ 3500 de tone de miere naturală, cu 200 de tone mai mult față de anul 2020, iar aceasta se datorează cantităților bogate obținute de apicultorii moldoveni.

Totuși, cantitatea de miere exportată în 2021 este departe de cea din 2017, an în care au fost vândute peste hotare 5100 de tone de miere. Anul trecut, chiar dacă au căzut suficiente precipitații, încă s-au simțit urmările secetei din 2020, când au murit multe familii de albine, a precizat pentru IPN Vasile Dolghieru, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, scrie ipn.md.

Aproximativ 95-98% din mierea exportată de Republica Moldova a ajuns pe piețele din Uniunea Europeană, iar celelalte cantități – pe piețele din Canada și SUA. Produse apicole din Republica Moldova se exportă în Canada și SUA de patru ani.

Mierea polifloră s-a exportat în anul 2021 cu un preț de 2,4-2,9 euro pentru un kilogram. În același timp, mierea de salcâm s-a vândut la un preț dublu, de 6 euro pentru un kilogram.

Miere de hrișcă și de coriandru nu se exportă separat, întrucât cantitățile de astfel de miere sunt foarte mici în Republica Moldova. Unii procesatori de produse apicole livrează doar pe piața internă miere de hrișcă și de coriandru. Mierea polifloră pentru export conține mici cantități de miere de hrișcă și de coriandru, a detaliat Vasile Dolghieru.

Cele mai mari cantități de miere naturală se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia, Germania.

Interviul cumulativ al guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, acordat în baza întrebărilor adresate de la diverse instituții mass-media

Cum a fost anul 2021 pentru sectorul bancar moldovenesc și care sunt prioritățile pentru anul 2022?

Am lăsat în urmă un an al provocărilor, plin de incertitudini, care însă nu au împiedicat BNM să continue agenda de reforme și să își consolideze independența pentru asigurarea stabilității financiare a Republicii Moldova.  Desigur că  pandemia și-a lăsat amprenta în toate domeniile. Totuși echipa băncii centrale a reușit prin acțiunile întreprinse să contribuie la menținerea unui sector bancar sănătos și puternic.

Voi reconfirma că reformele realizate în ultimii ani în sectorul bancar au dat rezultate pozitive. Astăzi avem un sector armonizat cu standardele internaționale și europene (Basel III), cu o arhitectură financiară corespunzătoare, cu servicii și produse bancare calitative. Datorită acestor rezultate, dar și a măsurilor de politică monetară întreprinse de BNM, a fost posibilă susținerea populației și a economiei naționale pe timp de pandemie.

În ultimele luni ne-am pomenit cu importul inflației și creșterea prețurilor la petrol și gazele naturale. Acestea, neavând origine locală, au adus foarte multă incertitudine – ce impact vor avea, cum vor evolua, cât timp se vor menține. De aceea, în toată această perioadă,  BNM a luat decizii bine calculate, pentru că noi vrem ca ele să producă efecte pozitive și să le evităm pe cele de bumerang.

În același timp, pe parcursul anului trecut, Banca Națională a continuat actualizarea și fortificarea cadrului său de reglementare și a îmbunătățit supravegherea bancară. Comitetul executiv al BNM a devenit funcțional pe deplin, fiind suplinit cu trei viceguvernatori noi, iar aprobarea unui nou program cu FMI a încununat lista realizărilor.

Este cert că și în 2022, BNM va continua să facă reforme, să dezvolte sectorul bancar, să modernizeze sistemele de plăți etc. La fel, pentru că am intrat într-un an cu multe incertitudini, inclusiv cu mari presiuni inflaționiste, banca centrală va monitoriza cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă,  iar la momentul oportun BNM va veni cu măsurile necesare pentru a crea condiții monetare apte să atingă obiectivul său fundamental.

În ceea ce privește supravegherea sectorului bancar, au fost stabilite prioritățile pentru anul 2022. Acestea au fost comunicate publicului și se referă la riscul de credit, guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP), procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP), riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC), combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți.

Voi menționa că BNM va continua procesele de consolidare a sectorului bancar, astfel încât să avem bănci de încredere și bine capitalizate. Mă bucur că acestea, pe lângă creditarea inițiativelor mediului de afaceri și a solicitărilor persoanelor fizice de a-și îmbunătăți nivelul de trai, și-au manifestat interesul de a susține proiecte de educație, cultură și sport. Sperăm că băncile vor dezvolta produse și servicii care să răspundă necesităților fiecărui cetățean al țării noastre.

În ultima parte a anului 2021 cetățenii au început să se confrunte cu o creștere rapidă a prețurilor. Ce întreprinde BNM în acest sens și la ce să se aștepte ei în noul an?

Prețurile au crescut peste tot, este un fenomen la nivel global. Iar ca acestea să nu o ia razna, BNM a fost foarte atentă la evoluțiile locale și externe și de fiecare dată a luat decizii chibzuite și calculate. Banca Națională a venit cu măsuri de politică monetară care au atenuat riscurile și presiunile proinflaționiste.

A fost nevoie de măsuri restrictive atunci când, în a doua jumătate a anului trecut, a apărut o incertitudine asociată crizei energetice - creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol pe piața internațională care au încetinit activitatea economică globală cu repercusiuni asupra cererii și activității economice interne.

De menționat că accelerarea pronunțată a ratei anuale a inflației în anul trecut, dar și menținerea unui nivel înalt în anul curent sunt determinate, în principal, de conjunctura macroeconomică externă care generează presiuni inflaționiste pronunțate pe fundalul crizei energetice la nivel regional, creșterea pronunțată a prețurilor la materiile prime, dar și majorarea semnificativă a cheltuielilor aferente transportului internațional de mărfuri.

Datele disponibile și analizele arată că rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid în prima jumătate a anului 2022, după care se vor tempera. În luna februarie, BNM urmează să publice primul Raport asupra inflației din anul 2022 și informația va fi actualizată conform datelor la zi.

Banca Națională va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare a stabilității prețurilor. În acest sens, va fi aplicat arsenalul instrumentelor de politică monetară, așa încât presiunile inflaționiste să fie atenuate pe cât e posibil.

Voi sublinia că rezultatele la nivel de țară, indiferent de tipul fenomenelor sau evoluțiilor ce au loc, nu depind doar de o instituție, fiind necesare eforturi conjugate din partea tuturor autorităților, în limita competențelor de activitate ale acestora.

La ce să se aștepte piața în anul 2022 de la politica monetară a BNM?

Evoluția ascendentă pronunțată a inflației din a doua parte a anului curent, depășirea limitei superioare a intervalului țintei inflației, dar și prognozele recente ale BNM care conturează presiuni inflaționiste încă pronunțate pe parcursul anului 2022 și o rată anuală a inflației în afara țintei dictează necesitatea de creare a condițiilor monetare care să tempereze aceste presiuni.

Prognoza implică un caracter restrictiv al politicii monetare. Totodată, în complexitatea situației curente, marcată de o incertitudine sporită, BNM monitorizează atent evoluțiile mediului intern și celui internațional și va ajusta politica monetară în vederea temperării ritmului de creștere a prețurilor de consum și ancorării inflației pe termen mediu în proximitatea țintei de 5 %.

Totodată, deciziile viitoare de politică monetară ar putea fi influențate de materializarea unor informații care acum nu au o claritate. Momentan, persistă o incertitudine mare cu privire la piața energetică internațională, prețurile alimentare internaționale, nu există o claritate totală cu privire la ajustarea prețurilor reglementate interne (atât magnitudinea, cât și momentul ajustării acestora). Un alt factor care va determina comportamentul politicii monetare pe parcursul anului 2022 va fi viteza de temperare a activității economice interne. Pe această dimensiune, de asemenea, există riscuri mari, care ar putea influența semnificativ comportamentul de politică monetară.

Intenționează BNM să majoreze ținta inflației?

BNM a întreprins și va întreprinde toate măsurile necesare pentru a readuce inflația (măsurată prin indicele prețurilor de consum)  în proximitatea țintei de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale . 

Acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu și este prevăzut ca țintă în Strategia politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei, pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.

Voi preciza că dacă BNM ar reacționa agresiv pentru a readuce inflația mult mai repede în proximitatea țintei, atunci efectele directe asupra economiei reale ar aduce mai mult rău decât bine (costurile economice ar fi foarte mari).

Previziunile pentru anul 2022 legate de cursul de schimb al leului nu sunt dintre cele mai optimiste. La ce ar trebui să se aștepte cetățenii R. Moldova în anul 2022? 

Evoluțiile recente pe piața resurselor energetice s-au resimțit și pe piața valutară și au influențat, respectiv, și evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Astfel, creșterea plăților pentru importul de resurse energetice a creat periodic decalaje temporare între cererea și oferta de valută în ultima perioadă, iar BNM a intervenit prompt pe piața valutară pentru a preveni fluctuațiile excesive ale cursului de schimb.

În ce privește evoluțiile ulterioare ale cursului, BNM nu țintește un nivel anumit al acestuia. În perioadele ce urmează, evoluția cursului de schimb va fi determinată, în primul rând, de  cererea și oferta de pe piața valutară. Pe partea de ieșiri de valută, cel puțin în perioada rece a anului, vor continua să se evidențieze plățile pentru resurse energetice, în timp ce intrările de valută vor fi susținute de finanțarea externă care se așteaptă de la principalii parteneri de dezvoltare.

BNM monitorizează permanent evoluțiile de pe piața valutară și dispune de rezerve valutare suficiente ca să intervină la necesitate pentru a nu admite o volatilitate excesivă a cursului de schimb, atât timp cât aceste intervenții nu sunt în conflict cu obiectivul fundamental al BNM – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

În 2021 s-a vorbit mult despre pregătirea băncii moldovenești pentru intrarea în  IPO la bursa internațională. În acest caz, cum BNM va controla respectarea prevederilor legislației Republicii Moldova: vor fi cumpărători pentru acțiunile expuse la  IPO la bursa internațională, vor primi permisiunea BNM la cumpărarea unui volum de acțiuni mai mare de  1% din capitalul băncii, în ce mod trebuie să primească această permisiune cumpărătorii din Moldova? Dacă BNM nu va avea un astfel de mecanism, cum în acest caz va fi asigurată aceeași aplicare a prevederilor legislației Republicii Moldova tuturor acționarilor băncilor, inclusiv celor care, în cazul ieșirii  bănci la IPO în străinătate, vor achiziționa acțiunile ei?  În Republica Moldova există și legea cu privire la societățile pe acțiuni care prevede că la vânzarea acțiunilor societăților pe acțiuni (SA), dreptul dobândit pentru cumpărarea lor îl au acționarii existenți. Cum în acest caz această lege va fi combinată cu  IPO băncii în străinătate în contextul respectării legii cu privire la SA?

Pentru început aș vrea să menționez că restricționarea de 1% a dreptului de a cumpăra acțiuni la bănci fără permisiunea BNM a fost introdusă pentru a reduce riscurile de pătrundere a investitorilor „nepotriviți”. Acum nu aș afirma categoric că în Moldova nu mai pot exista încercări ale unor astfel de investitori de a intra în sistemul bancar. Însă vreau să afirm cu toată responsabilitatea că aceste riscuri au scăzut în mare măsură.

Probabil că acestea vor fi reduse la minimum atunci când sistemul de justiție va trece printr-o serie amplă de reforme. Pe de altă parte, înțeleg că nu trebuie să stăm deoparte în această chestiune și trebuie să ne dezvoltăm. Or de câte ori este posibil, ar trebui să atragem noi investitori în sectorul bancar. Acest lucru este bun pentru țară, economie și sistemul bancar. Noi, la BNM, vom căuta soluții pentru a face posibilă o astfel de dezvoltare în sectorul bancar. Dar, în același timp, nu vom reduce vigilența autorității de reglementare, protejând investitorii nedoriți să nu pătrundă în capitalul băncilor autohtone. Nu pot vorbi încă despre o soluție tehnică specifică a BNM în acest sens. Pot spune că ne gândim la asta, o astfel de sarcină este în fața noastră, iar în prezent lucrăm la ea.

Momentan, cadrul normativ național privind activitatea băncilor este ajustat la cel european, astfel asigurând potențialilor investitori o previzibilitate a regulilor de investire în capitalul băncilor din Moldova. Cerințele aferente accesului pe piața bancară prevăd un tratament echitabil atât pentru investirii autohtoni, cât și pentru cei străini, fără discriminare sau tratament preferențial. În același timp, legea oferă Băncii Naționale a Moldovei mecanismele necesare unei autorități de supraveghere ce pot fi aplicate persoanelor care au efectuat achiziția deținerilor calificate  în capitalul băncilor cu încălcarea prevederilor cadrului normativ.

Băncile moldovenești sunt deținute în mare parte de investitori străini. Mai așteptați investitori străini? Cei locali își manifestă interesul pentru sectorul bancar? Cum sunt tratați de BNM acționarii moldoveni în raport cu cei străini?

Urmare  reformelor implementate de Banca Națională, inclusiv exercițiul de transparentizare a sectorului bancar, au fost obținute rezultatele pe care le avem acum. Sectorul bancar arată mult mai diferit, în sensul bun al cuvântului, față de ceea ce exista până în 2016 - anul când a fost lansat un proces ambițios de reforme pentru sectorul bancar, în cadrul programului cu FMI. Astăzi noi avem în bănci o calitate mult mai înaltă a managementului - acționari din Uniunea Europeană care au adus bunele practici din Occident. De fapt, transparentizarea acționariatului a fost una dintre cele mai mari reușite în cadrul agendei de reforme a BNM. Voi explica de ce. Atunci când există acționari transparenți, bine intenționați, riscurile pentru sector și pentru țară scad semnificativ, pentru că aceștia au interesul de a desemna în consiliile băncii persoane integre, care au scopul de a gestiona responsabil o afacere, dar nu să se ocupe de fraude. Corespunzător, acei membri ai consiliilor băncii vor numi, la rândul lor, membri în organul executiv, la fel, persoane integre și profesioniste cu intenții nobile, care vor lucra zi de zi pentru a dezvolta banca și a câștiga încrederea deponenților.

Totodată, voi sublinia că în baza angajamentelor Acordului de Asociere UE-RM, BNM a implementat cerințele Basel III prin transpunerea etapizată a cadrului prudențial al UE pentru sectorul bancar (pachetul CRD IV/CRR). Astfel, cadrul național stabilește reguli compatibile celor din UE. Acest fapt asigură potențialilor investitori o previzibilitate a regulilor de licențiere și de activitate a sistemului bancar autohton. Având un cadru normativ național ce reglementează activitatea băncilor ajustat la cel european, este de menționat - cadrul normativ național nu presupune un tratament preferențial față de potențialii investitori. Accesul pe piață și alte cerințe prudențiale sunt unice și prevăd un tratament echitabil atât pentru investirii autohtoni, cât și pentru cei străini.

Contează calitatea investitorilor. BNM își dorește ca băncile să fie gestionate de investitori cu o reputație impecabilă indiferent că sunt locali sau externi.

În ceea ce privește interesul din partea investitorilor, voi sublinia că datorită reformelor realizate de BNM, sectorul bancar a devenit foarte atractiv pentru investitori. Dar e nevoie ca toate sectoarele-cheie ale statului să corespundă așteptărilor investiționale. Mă refer la o imagine de ansamblu a țării, fără îndoială o justiție de calitate, stabilitate și eficiență  legislativă ș.a.m.d.

Rezervele valutare ale BNM constituie peste 4 miliarde de dolari, ceea ce este de trei ori mai mult decât norma stabilită de FMI. Aceste fonduri ar putea fi folosite pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru a ajuta afacerile din Moldova și pentru a rezolva proiecte sociale, ceea ce este deosebit de important în contextul pandemiei și al crizei economice. Cu toate acestea, ele stau fără niciun rost. Ce împiedică utilizarea lor în beneficiul țării, în afara de legea BNM, pregătită de specialiștii BNM?

Trebuie să reiterăm rolul principal al activelor oficiale de rezervă, cel de prevenire a dezechilibrelor balanței de plăți a unei țări, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general. În luna decembrie 2021, activele oficiale de rezervă au ajuns la cifra de 3 756,14 mil. USD.

Suficiența rezervelor valutare este apreciată de instituțiile de resort, prin prisma mai multor indicatori, nu doar prin acoperirea în luni de import, dacă la acest indicator se face referință prin „norma stabilită de FMI”. Potrivit acestor indicatori, pe ansamblu, dispunem de un nivel al rezervelor valutare, care permite băncii centrale să reacționeze prompt la șocurile la care se expune economia națională și care pot avea implicații negative asupra pieței valutare, dar și care asigură sustenabilitatea rezervelor pe viitor.

Anul 2021 a fost caracterizat prin relansarea cererii interne, inclusiv pentru produse de import, precum și prin seria de scumpiri pe piețele externe ale produselor alimentare, materiilor prime și ale resurselor energetice, care au afectat nivelul prețurilor în Moldova și percepția participanților pieței referitor la puterea de cumpărare a leului. Nivelul sustenabil al rezervelor internaționale de care dispune BNM a permis instituției să valorifice rolul acestora în anul trecut, prin acoperirea necesităților pieței, în consecvență cu politica monetară promovată. Respectiv, BNM a reușit să gestioneze volatilitatea cursului de schimb al leului.

Utilizarea rezervelor valutare pentru finanțarea proiectelor sociale sau orice alte proiecte pe plan intern ar implica pompare de lichidități în piață și ar amplifica inflația, respectiv ar compromite eforturile BNM de atingere a obiectivul său fundamental și ar declanșa o spirală de șocuri ce ar eroda rezervele valutare.

Mai mult, nivelul rezervelor valutare și modul în care sunt gestionate sunt un indicator de credibilitate a unei țări, care poate fi puternic subminată de o utilizare nepotrivită a rezervelor valutare. Rezolvarea unor probleme de ordin intern cu ajutorul lor poate duce la o creștere a riscului de refinanțare a economiei prin credite externe și cu refluxuri de investiții. Această situație nu este deloc binevenită când o economie mică și deschisă are nevoie de rezerve valutare solide pentru a asigura stabilitatea macroeconomică.

La audierile în Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului, înainte să primească votul deputaților pentru mandatul de viceguvernator al BNM, Arcadie Albul, a spus că va avea bun-simț în raport cu băncile din regiunea transnistreană. Declarația a fost interpretată destul de critic or se știe că băncile din regiunea separatistă pretind de mai demult de la BNM să primească licență de activitate fără a renunța însă la operațiunile cu rublele transnistrene. Deși ulterior, a fost făcută lumină în acest caz, fiind vorba despre o exprimare ambiguă, care a provocat interpretări, pretențiile băncile transnistrene rămân a fi reale. Care este atitudinea BNM față de aceste pretenții și în ce condiții Banca Națională ar oferi licențe unor instituții bancare din stânga Nistrului?

Această întrebare trebuie privită prin prisma reformelor ample prin care au trecut băncile licențiate din Republica Moldova. Au fost ani de cotitură pentru sectorul bancar, care s-a adaptat noilor rigori impuse la nivel internațional. Voi menționa doar câteva dintre acestea: îmbunătățirea guvernanței corporative, transparentizarea acționariatului, prevenirea riscurilor de spălare a banilor etc.

Pe teritoriul Republicii Moldova, singura autoritate de supraveghere bancară, recunoscută la nivel mondial, este Banca Națională a Moldovei. Aceasta activează în strictă conformitate cu legislația în domeniul bancar, armonizată cu standardele internaționale și cele ale Uniunii Europene.

Astfel, pentru a desfășura activități în Republica Moldova, fiecare bancă trebuie să dispună de o licență eliberată de BNM, care exercită atribuțiile de licențiere, reglementare și supraveghere prudențială a băncilor. Aceste și alte prevederi legale privind activitatea băncilor sunt valabile pentru întreg teritoriul Republicii Moldova.

Urmează lansarea proiectului Twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanța corporativă și managementul riscului în sectorul financiar”, implementat în consorțiu cu mai multe autorități internaționale. Care sunt așteptările și cum vedeți evoluția pieței financiare nebancare ca urmare a implementării acestui proiect?

Acest proiect major finanțat de Uniunea Europeană, care va fi implementat pe parcursul mai multor luni, urmează să fortifice capacitățile BNM și ale CNPF și să alinieze funcțiile și operațiunile acestora la reglementările Uniunii Europene și la standardele internaționale aferente sectorului financiar. Astfel, proiectul va reprezenta  un suport substanțial oferit de partenerii din Uniunea Europeană  pentru implementarea eficientă a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Implementarea proiectului Twinning se înscrie în demersul BNM și cel al CNPF de a continua dezvoltarea și reformarea sectorului financiar din Republica Moldova. Totodată, dacă proiectul de Twinning precedent, de care BNM a beneficiat în perioada 2015-2017, s-a axat pe reglementarea și supravegherea sectorului bancar, actualul proiect va viza fortificarea cadrului de reglementare și supraveghere ale activității companiilor de asigurări și organizațiilor de creditare nebancară, cu privire la infrastructura pieței financiare și  serviciile de plată, de asemenea, va contribui la îmbunătățirea cadrului macroprudențial.

Voi preciza că în timpul cel mai apropiat va fi organizat un eveniment oficial de lansare a proiectului Twinning, în cadrul căruia vor fi comunicate mai multe detalii.

În 2022 urmează noul program cu FMI. Ce aduce nou acest acord și care sunt așteptările?

Este un program nou, complex, care este însoțit și de un suport financiar considerabil. Dacă precedentul program era mai mult axat pe sectorul bancar, acum agenda este mult mai largă.

Scopul general al programului este de a sprijini recuperarea economiei afectate de pandemia COVID-19, de a lansa o agendă ambițioasă de reforme instituționale și de guvernanță și de a răspunde necesităților urgente de dezvoltare. Printre domeniile majore vizate de program putem evidenția consolidarea statului de drept și combaterea corupției, perfecționarea politicii bugetar-fiscale, guvernanța întreprinderilor de stat. În partea ce vizează sectorul financiar, programul prevede, în mod primordial, protejarea independenței BNM și consolidarea guvernanței acesteia; protejarea recentelor reforme din sectorul bancar și fortificarea în continuare a supravegherii sectorului financiar; gestionarea crizelor financiare și cadrele macroprudențiale; fortificarea cadrului de reglementare și supraveghere a sectorului financiar nebancar, inclusiv prin transferul, în iulie 2023, a unor competențe de la Comisa Națională a Pieței Financiare către BNM; consolidarea regimului de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului; realizarea de progrese pentru recuperarea activelor.

Astfel, noul program cu FMI vine să sprijine dezvoltarea economiei Republicii Moldova, consolidarea statului de drept, fortificarea stabilității financiare, iar cel mai important este că realizarea acestor angajamente va contribui la bunăstarea populației din țara noastră.

Oamenii legii de la Iaşi au descoperit, în urma unui control în traficul rutier, o „fabrică” de permise auto false. Falsificatorul, care este din Tg. Frumos, Iaşi, cerea câte 1.000 de euro pentru fiecare permis falsificat, dar furniza şi acte suplimentare, care să nu trezească eventuale bănuieli ale poliţiştilor

Potrivit oamenilor legii, în octombrie 2020, un șofer a fost oprit pe raza satului Brăeşti de un echipaj de poliţie aflat în patrulare. A prezentat pentru control un permis de conducere moldovenesc, eliberat chipurile pe numele lui în aprilie 2018, dar şi un permis de şedere provizorie pentru cetăţeni străini. În urma verificărilor, poliţiştii au descoperit că permisul era fals. Mai mult decât atât, Vasile Radu nu fusese niciodată în Republica Moldova, scrie ziarulevenimentul.ro.

Audiat ulterior de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani în calitate de suspect şi de inculpat, bărbatul a prezentat în cele din urmă adevărul.

Auzise de la nişte cunoştinţe că un cetăţean din Târgu Frumos, jud. Iaşi, se ocupa cu fabricarea de permise de conducere false. S-a întâlnit cu acesta în cursul lunii martie 2018. I s-a făcut o fotografie cu un aparat foto, a semnat pe o tabletă, s-a făcut o copie după cartea sa de identitate, iar o lună mai târziu avea permisul de conducere şi cel de şedere, contra sumei de 1.000 de euro.

Chiar dacă e criză, şi în sănătate şi în economie, basarabenii nu se lasă şi investesc în maşini. Ba chiar au stabilit şi un record în 2021. Potrivit Serviciului Vamal, au fost importate peste 45 de mii de automobile, cu peste 12 mii mai mult decât în 2020. Experţii auto cred că basarabenii cumpără mai multe masini de frică că se vor scumpi.

45586 de autoturisme importate in 2021, este un record pentru ultimii 5 ani. Doar in 2017 a mai fost o crestere substantială, şi s-au importat peste 40 de mii de maşini, scrie tvrmoldova.md.

IMPORTUL DE AUTOTURISME ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2016 – 17 992 de autoturisme 2019 – 35 902 de autoturisme
2017 – 43 282 de autoturisme 2020 – 32 953 de autoturisme
2018 – 29 124 de autoturisme 2021 - 45 586 de autoturisme

Statistica arată că, în primele 10 luni din 2021, cele mai multe masini importate în Republica Moldova sunt la mâna a doua. Aproape 50% dintre ele sunt mai vechi de 8 ani.

MAŞINI IMPORTATE ÎN IANUARIE - OCTOMBRIE 2021
Vechime 2 - 4 ani – 14,3 %
Vechime 5 - 7 ani – 28,6 %
Vechime 8 -10 ani – 33,3 %
mai vechi de 10 ani – 11,6 %

Experţii auto au câteva explicaţii.

CONSTANTIN MIHALACHI, expert auto: „Ăsta fiind al doilea an pandemic, lumea a înţeles tot mai mult necesitatea de a avea un automobil propriu. O necesitate, care are la bază dorinţa de a evita alţi oameni în transportul în comun. În al doilea rând, vedem o creştere a automobilelor cu o vârstă mai mare de 10 ani. Ele aduc un aport destul de mare la întreaga statistică, pentru că anii trecuţi nu era permis importul lor.”

Şi maşinile noi s-au vândut bine anul trecut. În 2021, saloanele auto din Republica Moldova au vândut peste 6 mii de maşini noi, faţă de 4500 în 2020.

PETRU VETRICI, manager marketing, companie de vânzări auto: „Unul din factori este cererea rămasă din anii precedenţi. Plus, iarăşi îi anul post pandemic, când oamenii banii adunaţi au încercat să-i cheltuie, şi cred că încă un factor ar fi MUSCA creşterea preţurilor pentru anii viitori. În anul 2021, pentru maşinile noi am avut probleme cu livrările, inclusiv livrările către clienţi, din cauza crizei mondiale de semiconductoare.”

CONSTANTIN MIHALACHI, expert auto: „S-a creat un mic ajotaj pe piaţă. Pentru că noi în paralel cu pandemia avem şi o problemă la nivel de industrie auto, tot mai multe componente nu sunt în fabrică, se produc mai puţine maşini. Oamenii vorbesc între ei, există şi aşa o impresie că n-o să ajungă la toată lumea maşini şi iarăşi toţi cei care şi-au dorit să-şi procure un automobil s-au dus în showroom-uri.”

Pe primul loc in clasamentul vinzărilor pe primele 11 luni ale anului 2021 se află Toyota, care a devanasat, în premieră, Dacia, marcă care a dominat în ultimii ani. La mare căutare au fost şi mărcile Kia, Skoda şi Hyundai.

TOP VÂNZĂRI MAŞINI NOI ÎN 2021 ( 11 LUNI )
TOYOTA – 1001 maşini
DACIA – 853 maşini
KIA – 623 maşini
SKODA – 598 maşini
HYUNDAI – 388 maşini