Daniel Ioniță: Moldovenii cu cetățenie română pot fi vaccinați peste Prut. Vezi cum poți face acest lucru
În cadrul unei emisiuni TV, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, declarat că moldovenii care dețin cetățenie română sunt eligibili să se înscrie pe Platforma Națională de Vaccinare de peste Prut și, dacă se încadrează într-o anumită categorie, pot fi vaccinați.
Astfel, ambasadorul a explicat că acei care vor merge peste Prut să se vaccineze vor trebui fie să stea în autoizolare, fie să prezinte un test negativ la COVID-19, la intrarea în România. „Dacă vrei să te vaccinezi, totuși, poți să faci testul COVID-19. Intri în România cu testul COVID-19, ai făcut vaccinul și revii în Republica Moldova. Acest vaccin de asemenea te va scuti pe viitor, pentru că va reprezenta un pașaport pentru libera circulație”, a declarat Daniel Ioniță.
Pe de altă parte, domnul Ioniță a precizat că studenții basarabeni care învață în România sunt eligibili pentru etapa a treia de vaccinare, care începe în o lună de zile.
Prețul florilor în Chișinău în ajun și în ziua sărbătorii de 8 Martie
Florile au fost la mare căutare ieri, în ajun de 8 Martie, în Capitală.
Pe lângă buticurile cu flori, străzile Capitalei au fost împânzite de vânzători ambulanți care însă nu au cedat din prețuri, transmite Jurnal.md.
Vedetele primăverii – lalelele – se vând cu 20-25 de lei bucata.
Vânzătorii au fost inventivi și propun diverse compoziții cu lalele. De exemplu, această cutie costă 400 de lei.
Deși nu sunt de sezon, au fost la căutare și trandafirii care sunt vânduți cu 50-60 de lei bucata.
Florile în ghiveci, precum sunt brândușele sau zambilele costă în jur de 60 de lei.
Primulele se vând cu 50 de lei.
Crizantemele s-au vândut cu 35 de lei bucata.
România va trimite apă potabilă în Raionul Ungheni din Republica Moldova
Guvernele României și Republicii Moldova urmează să semneze un acord privind construirea unor apeducte care să ducă apă potabilă prin subtraversarea Prutului în localitățile de graniță ale Raionului Ungheni.
Aplicarea acordului ar fi de folos și companiei APAVITAL a Consiliului Județean Iași, care și-ar lărgi baza de clienți pentru sistemele de alimentare de apă din Județul Iași, după investiții cumulate de circa 500 de milioane de euro (inclusiv canalizarile), potrivit unui memorandum trimis Guvernului spre aprobare de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
În urma investițiilor, sistemele de apă potabilă și apă uzată din regiune „dispun de capacități suplimentare care ar putea fi utilizate pentru furnizarea de servicii în localități din zona de graniță a Republicii Moldova. (…) Creșterea numărului de benficiari ai serviciilor pe care acesta le oferă conduce la o mai mare sustenabilitate a acestor servicii din punct de vedere economic și financiar”, spune documentul citat.
Acordul pentru construcția apeductelor a fost negociat începând din noiembrie 2019. Atunci deja operatorul regional din România finalizase „construcția sistemului de alimentare cu apă Iași – Prisăcani – Măcărești, care prevede sub – traversarea râului Prut la Măcărești, r-nul Ungheni, Republica Moldova, însă operatorul regional nu poate traversa cu conductele de apă și de canalizare râul Prut (frontiera), atâta timp cât nu este semnat acest Acord”, spunea un document al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Reprublica Moldova, acum un an.
Ministerul Mediului din România a cerut Guvernului „eliberarea deplinelor puteri în vederea semnării Acordului unui demnitar din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor sau Ambasadorului României la Chișinău”, potrivit memorandumului citat.
Comerţul electronic pe timp de criză
Spre deosebire de vânzările din retail care au înregistrat o creştere relativ moderată de 4,6 la sută, comerţul online a continuat să crească exponenţial în ultimul an, potrivit unor estimări – cu 30,1 la sută în prima jumătate a anului trecut, în pas cu creşterea plăţilor fără numerar. În anii 2015-2019 acestea s-au majorat de cinci ori şi au ajuns la o cifră de peste 10 miliarde de lei, care ar fi fost greu de anticipat acum cinci ani. Chiar dacă specialiştii se aşteptau ca pandemia de coronavirus să contribuie la accelerarea e-comerce, după ce au estimat o creştere de circa 30 la sută în 2019, în anul următor pe fondul reducerii veniturilor, ritmul s-a menţinut.
Totuşi, moldovenii au ţinut cont de sfaturile economiştilor şi autorităţilor şi pe fondul distanţării sociale şi al celorlalte măsuri de siguranţă impuse, aceştia au achiziţionat din ce în ce mai mult online produsele de care aveau nevoie.
Este adevărat că, ca şi în alte domenii, comerţul online s-a făcut, vorba vine, „moldoveneşte”, la noi ca la nimeni. Deseori, faci comanda online, iar achitarea în numerar la livrarea mărfii. Sau, deşi este un domeniu nou pentru mulţi din noi, comerţul electronic, cu angajaţi tineri, unii şcoliţi pe la cursuri ţinute de mentori consacraţi, au „preluat metehnele” comerţului cu amănuntul. Pentru că unii dintre noi au început să practice alergatul, comandă, de exemplu, un ceas pentru sport, dar se trezesc că le este adus altul. Sau se livrează un mecanism care este imposibil de folosit fără instrucţiune, iar pe aceasta nu o regăseşti în pachetul de documente. Şi culmea, faci comanda în ajun de Revelion şi ţi se livrează produsul după Crăciunul pe vechi. Sunt exemple reale, despre care au vorbit cei pătimiţi pe reţelele de socializare.
Şi atunci degeaba ajustezi legislaţia la standardele europene, dezvolţi reţeaua de pos-terminale, deschizi portaluri, dacă nu ridici cultura comerţului.
Oricum, deja în anul 2019 comerţul electronic a atins cifra de aproape 11 miliarde lei, iar în nouă luni 2020 a trecut de 7,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă în trimestrul trei al anului trecut 14,0 la sută din totalul plăţilor fără numerar, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Iar experţii se aşteaptă la o creştere spectaculoasă a vânzărilor pe platformele de comerţ electronic. Şi dacă mai luăm în considerare şi faptul că plăţile cu cardurile emise în Republica Moldova efectuate în străinătate, deşi evoluează pe un trend mai lent decât cele efectuate în ţară, în anii 2015-2019 s-au majorat de la 2,57 miliarde de lei în 2015 până la 6,67 miliarde în anul 2019.
Plăţile fără numerar continuă să crească puternic, în medie cu 49 la sută anual, totuşi valoarea acestor tranzacţii este departe de suma retragerilor de numerar. Comparativ cu media pe Uniunea Europeană (151), R. Moldova a înregistrat 19 plăţi pe cap de locuitor pe an. În R. Moldova fiecare patru persoane deţin trei carduri, în timp ce în UE în 2019, în medie fiecare cetăţean deţinea 1,5 carduri. Şi numărul de POS-terminale este mult mai mic, 8 POS-terminale la 1000 de cetăţeni, faţă de 29,6 media pe Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport, prezentat în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul R. Moldova şi realizat cu sprijinul Programului USAID. Potrivit experţilor, există o serie de impedimente în dezvoltarea comerţului electronic din ţară.
Printre acestea sunt comisioanele bancare prea mari, obiceiul moldovenilor de a cumpăra în numerar, neacceptarea cardurilor la comercianţii mici, precum şi teama de a plăti cu cardul. Potrivit raportului, este nevoie de o serie de măsuri care ar ajuta la dezvoltarea economiei fără numerar.
Reprezentantul Misiunii USAID Moldova, Corneliu Rusnac, a menţionat că în raport s-au acoperit aspecte ce ţin de procesul creării unui magazin electronic, la toate etapele sale, începând cu decizia antreprenorului, costurile, modulele integrate şi până la atragerea clienţilor online, versus plasarea de produs/serviciu pe un marketplace deja existent, dar şi evaluarea costurilor de oportunitate aferente acestei decizii. Şi pentru că este un element important în comerţul electronic, s-au analizat şi unele aspecte financiare şi cele legate de logistică.
În acelaşi timp, experţii recomandă elaborarea unui Ghid pentru comercianţi şi clienţi privind comerţul electronic şi organizarea de cursuri de instruire pentru practicarea comerţului electronic.
Şi cum potenţialul pieţei e mare, iar acesta nu poate să rămână neutilizat, mai ales că pandemia va continua să producă schimbări în comportamentul clientului, dar şi a companiilor ce oferă sau vor oferi servicii de comerţ electronic, autorităţile încearcă să meargă într-un pas cu schimbările.
Primul pachet legislativ pentru digitalizarea unor procese economice deja a trecut etapa de avizări şi urmează să fie prezentat Guvernului spre aprobare, fiind identificate propuneri de modificare a 26 de legi speciale, în sensul simplificării modului de administrare online a afacerilor şi a interacţiunii la distanţă cu autorităţile.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii a elaborat o foaie de parcurs pentru a impulsiona procesul de digitalizare a economiei naţionale şi dezvoltare a comerţului electronic, care vizează principalele constrângeri cu care se confruntă comunitatea de afaceri în procesul de interacţiune G2B, B2B şi B2C. Documentul include subiecte care necesită o abordare rapidă şi o soluţie imediată, care ar ajuta comunitatea de afaceri să depăşească mai uşor consecinţele pandemiei COVID-19. El conţine 37 de probleme prioritare care trebuie abordate.
Care sunt tendinţele în comerţul electronic din Europa?
Shopping-ul online continuă să se extindă la nivelul UE, iar în ultimii cinci ani cea mai mare creştere a cumpărăturilor online în rândul utilizatorilor de internet a fost înregistrată în România (27 puncte procentuale – p.p.), Cehia şi Croaţia (ambele cu 25 p.p.) şi Ungaria (23 p.p.), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În condiţiile în care cumpărăturile clasice sunt afectate de restricţiile impuse pentru stoparea pandemiei de coronavirus (Covid-19), iar preferinţele şi obiceiurile consumatorilor se schimbă, comerţul electronic îşi va continua expansiunea, estimează Eurostat.
La nivelul UE, 89% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2020, din care 72% au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru consum propriu. Achiziţiile online cu crescut cu patru puncte procentuale în 2020 faţă de 2019 (68% din utilizatorii de internet) şi cu zece puncte procentuale faţă de 2015 (62%).
În 2020, campionii achiziţiilor online din UE au fost locuitorii din: Olanda (91%), Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%). La polul opus, cu cel mai redus procent, s-au situat Bulgaria (42%) şi România (45%).
Cele mai frecvente achiziţii online au fost articolele de îmbrăcăminte (inclusiv vestimentaţie sportivă), încălţăminte şi accesorii (comandate de 64% din cumpărătorii online), filme sau seriale prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (32%), livrări de la restaurante, lanţuri de fast-food şi servicii de catering (29%), mobilă, accesorii pentru locuinţă şi produse de grădinărit (28%), cosmetice (27%), cărţi printate, reviste sau ziare (27%), computere, tablete, telefoane mobile sau accesoriile lor (26%) şi muzică prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (26%).
Şi moldovenii prind gustul comerţului electronic şi achitărilor cu cardul, fie pentru servicii sau mărfuri. Iată doar câteva cifre concludente. Dacă în anul 2010 valoarea operaţiunilor cu carduri emise în R. Moldova efectuate în ţară fără numerar era de 431 milioane de lei, în 2019 s-a ajuns la o cifră de neimaginat, 10 miliarde de lei. Şi acest trend în ascensiune se va accelera. Vânzările pe platforme de comerţ electronic au un viitor, cu siguranţă dacă mulţi dintre noi au fost tentaţi măcar o dată să facem o achiziţie online, peste câţiva ani aceasta va deveni o obişnuinţă.
În 2020 Moldova a înregistrat cea mai mare creștere reală a salariilor din ultimii 15 ani
Conform Biroului Național de Statistică în 2020 salariul mediu brut a ajuns la 8.107,5 lei/lunar, în valori nominale. Dacă ținem cont că în 2020 am avut cel mai scăzut nivel al inflației de la independență încoace, atunci salariul în valori reale a crescut anul trecut cu 11,6%, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. O creștere mai mare a fost înregistrată în 2006, când salariul mediu lunar în valori reale a crescut cu 14,2%.
Pentru a înțelege mai bine evoluția salariului în Moldova am transformat salariile plătite în ultimii 100 de ani, în Lei la valoarea leului din 2020. Trebuie să ținem cont că până în anii 1950 numărul salariaților din Moldova era foarte mic, totul se baza pe economia naturală, iar salariile reprezentau o contă nesemnificativă în veniturile totale ale populației.
În perioada sovietică, salariul maxim a fost atins în 1982, apoi el a continuat să crească, însă în valori reale el înregistra deja o scădere ușoară, care s-a accelerat după 1985. Această scădere ascunsă a valorii reale a salariului în ultimii ani a URSS economiștii au mai numit-o ”inflația ascunsă” provocată de deficitul de mărfuri din magazine.
La momentul obținerii independenței salariul mediu în Moldova constituia 1.839 lei/lunar la valoarea leului de azi, puțin peste salariul din 1945. Aici trebuie să facem o remarcă: bunăstarea oamenilor nu este determinată doar de mărimea salariului. Chiar dacă în 1993 salariul a coborât la 1.454 lei/lunar, totuși oamenii aveau case, obiecte de uz casnic, îmbrăcăminte, existau drumuri publice, sistemul de utilități publice funcționa bine. Puterea lor de cumpărarea a scăzut enorm, dar bunăstarea nu, deoarece ei aveau acces la utilități publice și bunuri persoanele incomparabil mai mult decât în perioadele precedente.
Ultimii 20 de ani au fost anii cu cele mai mari creșteri reale ale salariului din istoria Moldovei. Cea mai proastă perioadă a fost fără îndoială 1985-1995, când în doar 10 ani salariul real al moldovenilor a scăzut de 3,3 ori. Tot în 10 ani în perioada 2001-2010 salariu real a crescut tot de 3 ori.
Tescovina, beneficii nebănuite. Savanţii: Ar putea fi folosită la fabricarea produselor cosmetice
Tescovina de struguri şi fructe ar putea fi folosită la fabricarea produselor cosmetice sau la prepararea bomboanelor. Un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova lucrează în prezent la elaborarea unor tehnologii inovative de prelucrare a acestor rămăşiţe. Studiile sunt efectuate în colaborare cu un grup de savanţi de la o universitate din Iaşi, în cadrul unui proiect transfrontalier finanţat de Uniunea Europeană.
Sunt implicaţi în jur de 50 de cercetători din Moldova şi România. Oamenii de ştiinţă sunt convinşi că tescovina are un potenţial industrial enorm.
"Se primeşte că reziduurile din vinificaţie constituie practic 25 la sută din volumul de struguri prelucraţi. Este posibilă valorificarea deşeurilor din vinificaţie, şi în special a acelei tescovine, care ea reprezintă un volum mare.", a spus conferenţiarul universitar UTM, Ecaterina Covaci.
"Aceste produse biologic active pot fi ulterior utilizate în industria alimentară drept conservanţi naturali, drept coloranţi naturali şi drept antioxidanţi naturali. Ceea ce ar conduce la o alimentaţie mai sănătoasă.", a spus coordonatorul de proiect, Rodica Cerneţchi.
Cercetătorii nu exclud faptul că odată cu implementarea noilor tehnologii, fabricile de vinuri şi conserve de la noi ar putea crea noi linii de producere.
"Moldova, având volume mari de prelucrare a strugurilor, poate beneficia foarte mult. Din aceleaşi reziduuri, inclusiv din tescovină, poate fi obţinut aşa, un biogaz. În multe ţări, de la o fabrică de vin, poate să fie utilizat pentru un orăşel, o comună.", a spus profesorul universitar, Anatol Bălănuţă.
Una dintre cele mai mari fabrici de vinuri din ţara noastră s-a aratat deschisă pentru colaborare.
"Pe noi asta ne-ar ajuta să dăm un plus valoare procesului tehnologic. Asta în primul rând. Ceea ce este un beneficiu pentru compania noastră.", a menţionat şeful departamentului marketing în cadrul vinăriei, Livia Sîncu-Manii.
Uniunea Europeană a investit în acest proiect 200 de mii de euro.
Necesitățile și prioritățile relansării economice pentru Republica Moldova, dezbateri
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Expert-Grup și cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat joi, 25 februarie 2021,o nouă ediție a dezbaterilor #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicată necesității unui plan de investiții și relansare economică pentru Republica Moldova.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director Executiv IPRE, au discutat despre starea economiei și situația macro-financiară a Republicii Moldova, având în vedere impactul COVID-19. Participanții au discutat despre care sunt sectoarele cele mai afectate și care necesită sprijin imediat; care sunt prognozele și prioritățile de intervenție pe termen mediu pentru a contribui la dublarea creșterii economice a Republicii Moldova în următoarea decadă, precum și în ce condiții Republica Moldova și care ar putea accesa sprijinul Uniunii Europene, FMI și altor parteneri de dezvoltare pentru a finanța sectorul real al economiei, creșterea ratei de productivitate, susținerea ÎMM-urilor și investițiile publice investițiile publice, scrie mybusiness.md.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Mathieu Bousquet, Șef de unitate, DG NEAR, Comisia Europeană: „Uniunea Europeană este principalul partener al Moldovei. După ce s-a început pandemia UE a fost alături de Republica Moldova și a reacționat foarte rapid prin programele de sprijin cu mai mult de 1,8 milioane de euro pentru nevoile de combatere a COVID-19. Anul trecut am oferit sprijin la 19 mii de Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM) din Moldova în cadrul programului EU4Business.md. Acum trebuie să ne gândim la perioada de recuperare economică de după pandemie. Noi pregătim programul indicativ multianual pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2027. Am avut mai multe consultări pentru a înțelege care sunt nevoile țării, cum putem să alocăm resurse ca să acoperim necesitățile imediate ale țării. Mai mult, ca urmare a întâlnirii Președintei Maia Sandu cu Comisarul European Oliver Varhelyi am decis să pregătim un plan special de susținere a Republicii Moldova care să acopere nevoile specifice imediate pentru a ajuta la recuperarea economică cât mai rapidă a Moldovei. Dar, e nevoie de a face mai multe lucruri pentru a implementa pe deplin acordul DCFTA. UE e gata să susțină reformele care vizează supremația justiției și justiția, lupta cu corupția, promovarea implicării civice. Acestea sunt domenii în care noi cu adevărat vrem să vedem reforme. Este un angajament anunțat de Președinta Maia în cadrul vizitei sale la Bruxelles și noi suntem pregătiți să sprijinim acest efort.”
Siegfried Mureșan, Membru al Parlamentului European (PEE), Co-Președinte al Comitetului de Asociere Parlamentară UE-Moldova: „Domeniile în care Republica Moldova ar trebui să utilizeze cu prioritate fondurile europene pe care le va primi în următorii ani sunt infrastructura rutieră și energetică pentru a fi mai conectată de Europa, pentru a fi mai competitivă și a fi mai atractivă pentru investitori. Toate reformele pe care Uniunea Europeană le-a agreat în ultimii ani cu Republica Moldova rămân valabile și după pandemie mai ales că am văzut cum lipsa acestor reforme a făcut ca Republica Moldova să gestioneze mult mai greu pandemia. Aceste reforme se referă mai ales la administrația publică, infrastructura spitalicească și școlară, investiții în infrastructură, dar și întărirea statului de drept, lupta împotriva corupției și spălarea banilor. Sunt reforme care contribuie direct la creșterea bunăstării oamenilor și sunt reforme care fac ca Republica Moldova să fie mai bine pregătită în fața unor viitoare crize”.
Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European (Grupul Renew Europe), Membru al Comitetului Afaceri Economice și Monetare: „Miezul problemei în Europa în acest moment sunt discuțiile despre o schimbare în ceea ce privește abordarea a ceea ce este criza. Ceea ce vedem acum la nivel european este ideea de solidaritate post-criză. Deci discutăm despre un exercițiu istoric în UE, prin care resurse și eforturi se depun în comun. Partea de solidaritate se referă atunci când discutăm de statele din UE, ci și de cele cu gândire europeană. Interpretarea mea este foarte simplă: nu ne oprim la malul de vest al Prutului, ci discutăm despre un efort european care să includă și R. Moldova. O abordare importantă este că trebuie să înțelegem că împreună suntem mai puternici. Ideea este că suntem acum într-un context geo-politic extrem de sensibil. Există sprijin direct și indirect care vine pentru R. Moldova. Unde cred că este vital ca România și R. Moldova să se unească este la grosul sprijinului indirect, care se referă la modul în care Moldova își structurează modul de dezvoltare a societății în continuare”.
Adrian Lupușor, Director Executiv, Expert-Grup: „Platforma Națională a Parteneriatului Estic din Moldova a lansat un https://www.google.com/url?q=https://ipre.us15.list-manage.com/track/click?u%3D3c8d7037f6cf713ace46cd28b%26id%3Db7312b3a2c%26e%3D2926c1f183&source=gmail&ust=1614431715766000&usg=AFQjCNE_vtpopMzRt32ygQu8uBVy43LO_g">apel public, unde prezintă pe puncte ce măsuri trebuie luate pentru a susține sectorul privat și în special IMM-urile, care s-au dovedit a fi cele mai afectate de criză. Noi vorbim despre o criză de lichidități, deoarece căderea drastică a vânzărilor companiilor s-a transpus imediat într-o criză acută. Drept rezultat, întreprinderile își onorează cu dificultate angajamentele față de salariați. Din fericire încă companiile nu au recurs la concedieri în masă și aceasta trezește anumite semne de optimism. Credem că intervenția statului imediat trebuie să se focuseze pe două aspecte cheie. Prima este crearea unui sistem de garantare de către stat a creditelor de urgență, în special pentru IMM-uri, în special a accesului la credite. A doua prioritate extrem de importantă este crearea unui mecanism de compensare parțială pentru angajați a orelor care au fost reduse, instrument care este implementat în multe țări europene”.
Lilia Palii, Secretar General, Ministerul Economiei și Infrastructurii: „Pandemia a lovit direct și indirect în majoritatea sectoarelor economiei a R. Moldova. Mai mult ca atât, economia a fost afectată și de seceta din 2019-2020, care a scos și o altă vulnerabilitate a țării – expunerea la șocurile climatice. Conform estimărilor Ministerului Economiei, PIB-ul pentru anul 2020 va fi de minus 7,7%. În 2020 cele mai afectate sectoare au fost comerțul interior, industria prelucrătoare și în special industria exportatoare, transportul și depozitarea a fost un alt sector, serviciile, cu un accent pe sectorul HoReCa și nu în ultimul rând agricultura. Unicul sector care a înregistrat o tendință pozitivă a fost cel al construcțiilor. Astfel, proiecțiunea macro-economică pentru 2021, coordonată și cu experții FMI, prevede o creștere economică de 4,7%. Ministerul Economiei a elaborat un plan care prevede limitarea impactului socio-economic COVID-19, recuperarea economică a firmelor și adaptarea economiei la condițiile de pandemie prelungită. Implementarea acțiunilor necesită și suport adițional din partea partenerilor de dezvoltare”.
Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor: „În ciuda continuării pandemiei și situației politice incerte din R. Moldova vreau să vă comunic că agenda Guvernului, împreună cu ministerele, rămâne destul de activă. În acest sens, constatăm cu satisfacție că avem un dialog intens cu UE, în vederea identificării domeniilor de asistență pentru perioada imediat următoare. În primul rând, în ultimele luni am avansat cu discuțiile privind următoarea agendă de asociere, care va stabili prioritățile politice privind punerea în aplicare a efortului de asociere în următorii șapte ani. În al doilea rând, Moldova lucrează la propriul plan național de dezvoltare, care va defini principalele domenii pe care ar trebui să ne concentrăm. În al treilea rând, anul acesta ar trebui să convenim asupra noilor obiective a Parteneriatului Estic și sperăm că vom putea furniza rezultate tangibile în toate domeniile. În contextul pandemiei ar trebuie să avem suficientă flexibilitate în procesul de planificare și să fim pregătiți pentru scenarii neașteptate”,.
Veaceslav Negruță, Consilier al Președintelui Republicii Moldova: „E nevoie de o investiție masivă în interconexiune și infrastructură. E vorba de cadrul legal, dar și de interconexiunea dintre oamenii de afaceri, astfel ca oamenii de afaceri din R. Moldova să devină parte a comunității europene. Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb sunt documentele care trebuie implementate mai departe. În acest an vrem să avem un for al donatorilor pentru a atrage un angajament cuprinzător din partea UE, FMI și altor parteneri de dezvoltare care să sprijine investiții și necesități de relansare economică de lungă durată pentru Republica Moldova. Un angajament mult mai substanțial decât cel din anul 2010 (i.e. Rethink Moldova). Aceasta ar fi o umbrelă puternică, nu doar financiară, dar și de credibilitate oferită Republicii Moldova în perspectiva următorilor ani. Pentru aceasta, e nevoie de reforma justiției, stat de drept, o nouă guvernare care să-și asume și să realizeze un plan de reformare, inclusiv unul economic”.
Dumitru Vicol, Analist Asociat, IPRE: „Faptul că Ministerul Economiei are acel plan de relansare a economiei după COVID-19 este important pentru că el reprezintă baza. Nu trebuie să inventăm ceva nou, ci să dezvoltăm ceea ce este. Pentru ca noi să recuperăm PIB-ul pierdut ar trebuie să creștem timp de cinci ani cu 6%. Astfel, chiar dacă noi o să salvăm niște întreprinderi mici acum, noi nu o să salvăm și viitorul. În acest caz, noi am încercat să promovăm ideea că investițiile publice sunt cele care au cel mai mare multiplicator. Este important să înțelegem că țările din regiune sunt deja mult în fața noastră, iar noi suntem într-o țară cu venituri mici. Aici noi putem dezvolta următoarele sectoare – fructelor și legumelor, materiale de construcție, automotive și industria textilă. Toate aceste sectoare au nevoie de investiții, care ar putea veni din partea partenerilor externi”.
Stas Madan, Economist Superior, Expert-Grup: „Business-ul s-a simțit singur în această criză pandemică și este nevoie de a îmbunătăți comunicarea și o mai mare empatie a statului față de comunitatea de afaceri. În acest sens, doar 2% din întreprinderile active au beneficiat de suport din partea statului în această perioadă. Cu toate acestea, noi prognozăm în acest an o creștere de 5,4%, dar care este o creștere fără investiții. Este evident că trebuie să schimbăm această paradigmă și să sporim apetitul investițional. La nivel de relansare economică ar fi șase dimensiuni, printre care ar fi susținerea mediului de afaceri prin măsuri de reducere birocratice și a controalelor, sporirea nivelului de lichidități pentru IMM-uri sau securizare financiară a populației etc.”.
Investiția totală a companiilor care activează în ZEL ”Bălți” a depășit 217 milioane de dolari
Informația a fost oferită de directorul Zonei Economice Libere ”Bălți”, Marin Ciobanu, pentru postul TVR Moldova.
El a reamintit că există 7 zone economice libere în Moldova, iar ZEL ”Bălți” a fost creată ultima, în 2010, dar în timpul funcționării sale a reușit să realizeze indicatori care depășesc indicatorii generali din celelalte șase zone economice libere. Administratorul șef al ZEL ”Bălți” a subliniat că zonele economice libere ale țării sunt deschise tuturor investitorilor, indiferent de țară lor de origine și industrii, dacă sunt necesare investigații pentru lansarea de noi industrii în Moldova și creearea locurilor de muncă.
Potrivit lui, principalul produs de export din ZEL ”Bălți” este utilajul pentru sectorul auto. Cu toate acestea, o serie de companii românești funcționează în aceeași zonă economică liberă, care furnizează servicii de proiectare și construcție marilor investitori care își deschid noile site-uri de producție în zona economică liberă a Moldovei, precum Draexlmaier, Gebauer & Griller, Sumitomo etc. Marin Ciobanu a menționat că aproape 99% din numărul total al investitorilor mari din ZEL lucrează în ZEL „Bălți”.
El a reamintit, de asemenea, că ZEL „Bălți” este reprezentată în 11 regiuni ale țării în care există subzonele sale, inclusiv siturile sale de producție sunt situate în Strășeni, Fălești, Chișinău, Ștefan Vodă, Cimișlia, Căușeni, Cahul etc.
Actuala creştere a preţului la carburanţi are un specific aparte
Se poate spune că marea neclaritate care planează asupra valului de scumpiri afişate la pompă ţine de prea puţina transparenţă dată contextului în care se produc aceste scumpiri şi factorilor care determină majorarea preţurilor la carburanţi. Caragiale spunea “Trădare să fie, dar să ştim şi noi!”. Îl redactăm pe Caragiale şi spunem: “Scumpire să fie, dar să ştim şi noi!”
Da, ştia aproape toată lumea că preţurile carburanţilor vor creşte odată cu intrarea în vigoare a Legii bugetului pentru anul 2021, an care a venit cu politicile sale bugetar-fiscale, politici care, aşa cum s-a văzut încă la etapa elaborării şi dezbaterii lor, presupun creşterea accizelor la produsele petroliere. E de menţionat că accizul creşte deja de peste zece ani, timp în care ne-am fi putut obişnui cu efectele lui. Poate şi ne-am obişnuit. De împăcat, însă – mai greu.
Atunci când autorităţile sunt luate la întrebări privind insistenţa cu care guvernul creşte accizul, se ia drept argument utilizarea acestui instrument în majoritatea statelor lumii. Bugetul este alcătuit din bani, iar banii se adună inclusiv prin impunerea accizului la carburanţi. Accizul este o parte importantă în structura preţului la carburanţi şi el diferă de la o ţară la alta. În Republica Moldova accizul constituie 27 la sută din preţ, ceea ce înseamnă mult mai puţin decât în alte state europene. În Olanda, bunăoară, accizului îi revine peste 60 la sută din preţ. Experţii susţin că în mod tradiţional, accizul este mai mare în ţările mici.
În principiu, este normal să ne raportăm la lumea din afară şi să corelăm accizele noastre cu cele din comunitatea europeană, însă contextul în care trăim şi în care activăm ne obligă să vedem care este totuşi capacitatea noastră de plată şi prin ce se face ea diferită de capacitatea de plată a cetăţeanului comunitar.
Operatorii de pe piaţa carburanţilor susţin că impunerea accizului este absolut normală, doar că caracterul imprevizibil al cotelor îi ţine într-o stare de derută continuă. Ei şi-ar dori mai multă previzibilitate, aşa cum se procedează, bunăoară, în cazul accizelor pentru produsele de tutun.
Aşa cum spuneam, însă, accizele sunt doar unul din factorii care îi determină pe operatori să afişeze preţuri majorate.
De data aceasta, luarea în calcul a noului acciz s-a suprapus creşterii evidente a preţului la ţiţei pe plan mondial. Creşterea era de aşteptat şi putea fi prognozată odată ce am admis că economia lumii se va descătuşa ca urmare a derulării unui proces activ de vaccinare. Lumea va fi pusă iarăşi în mişcare. Transportul de pasageri va reveni la ritmuri apropiate celor de altă dată, ţările îşi vor deschide hotarele, turismul ne va permite să ne deplasăm. Şi toate astea nu înseamnă decât o cerere mai mare pentru carburanţi şi un preţ la ţiţei care va creşte în mod absolut justificat.
Destul de mulţi s-au grăbit însă să dea vina pe organul de reglementare – Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Da, este absolut corect să i se atribuie Agenţiei un rol bine definit în relaţia dintre operatorii de pe piaţa carburanţilor şi cei de la volan. Acest rol însă nu trebuie nici subestimat, nici hiperbolizat. El trebuie să decurgă strict din instrumentarul şi împuternicirile pe care le are ANRE, cea care activează (sau trebuie să o facă) strict în conformitate cu statutul oferit de legislaţie.
Trebuie să recunoaştem că mulţi dintre cei care bat la uşa ANRE pentru a-i cere să intervină în lanţul de majorări, nu cunosc nici pe departe în ce mod ar putea să intervină aceasta şi că există o anumită metodologie de stabilire a preţurilor. Cu atât mai mult cu cât această metodologie a fost modificată de patru ori în aproximativ cinci ani. Până la 1 iunie 2016 a fost în vigoare metodologia în conformitate cu care operatorii puteau stabili preţul pornind de la o rentabilitate care să nu depăşească 10 la sută din preţul de realizare de facto (inclusiv în situaţiile în care se acordau reduceri). Începând cu 1 iunie 2016 s-a recurs la o altă metodologie: ANRE stabilea preţurile maxime cu amănuntul la fiecare două săptămâni. Urmare a acestei decizii, în perioada de timp 1 iunie 2016 – iulie 2018 ANRE a stabilit preţurile de 56 de ori. De 33 de ori preţurile au crescut, iar de 23 de ori acestea s-au redus.
În vara anului 2018, pe fundalul unor tendinţe insistente de creştere a preţurilor, la intervenţia Guvernului, preţurile au fost “îngheţate”. Era glacială pe piaţa produselor petroliere a durat aproximativ un an. Au reflectat sau nu preţurile afişate la panou costurile reale ale operatorilor, rămâne de văzut. În fond, nici atunci, nici mai târziu nu s-au auzit nemulţumiri. Cert e că o asemenea abordare are mai puţine elemente caracteristice economiei de piaţă şi poate fi înscrisă în şirul unor decizii populiste cu efecte politice uşor de prevăzut.
A patra intervenţie în abordările ANRE s-a produs în primăvara anului 2019, odată cu adoptarea unei noi metodologii. Aceasta le permite operatorilor să stabilească preţul cu o rentabilitate de 10 la sută de la preţul afişat pe panou. Ceea ce trebuie spus e că există o mare diferenţă între 10 la sută de la preţul de vânzare de facto şi 10 la sută de la preţul afişat pe panou.
Aşadar, în această ultimă perioadă de timp agenţia nu mai reglementează preţurile la produsele petroliere, ci doar rata rentabilităţii pentru companii, care nu poate depăşi 10 la sută.
Reprezentanţii ANRE spun că se iau în calcul doar veniturile şi cheltuielile ce ţin nemijlocit de comerţul cu carburanţi. De exemplu, nu se ia în calcul activitatea magazinului sau a cafenelei de pe lângă benzinărie sau reparaţia sediului companiei. Dacă o companie depăşeşte rata rentabilităţii, i se poate aplica amendă în mărime de 5 la sută din cifra de afaceri.
În urma verificărilor efectuate la unele companii care se ocupă de comerţul cu amănuntul, ANRE a depistat diferite încălcări, dar niciodată – depăşirea ratei rentabilităţii. În medie, rentabilitatea companiilor abia depăşeşte 5 la sută. Conducerea ANRE constată că, în ansamblu, nu are pretenţii serioase faţă de activitatea companiilor petroliere. Deşi, anul trecut ANRE a întocmit 39 de protocoale cu sancţiuni pentru raportarea datelor inexacte.
Exponenţii legislativului fac zilnic declaraţii în care subiectul principal este preţul carburanţilor. Vicespeakerul Alexandr Slusari consideră că ANRE este un avocat al importatorilor de produse petroliere, deoarece bugetul agenţiei depinde de veniturile de la companii – 0,3% din preţul de import al carburanţilor. „Pentru ANRE sunt convenabile preţurile mari la benzină, din aceasta creşte bugetul lor”.
Deputatul Alexandr Oleinic propune să se revină la reglementarea preţurilor, dar un pic altfel – companiile petroliere să stabilească preţurile conform unei metodologii noi, iar ANRE să monitorizeze respectarea acestei metodologii. Însă formula preţului ar trebui să se bazeze pe cotaţiile Platts pentru o perioadă de 10 zile. Oleinic a înregistrat un astfel de proiect de lege încă acum un an, după o nouă majorare a preţurilor la produsele petroliere.
Este foarte important să se răspundă cât de cât exact la o întrebare de-a dreptul fundamentală: “Vor avea sau nu ultimele majorări de pe piaţa carburanţilor un impact asupra preţurilor la produse şi servicii?”.
În mod tradiţional, impactul este unul iminent. Dar asta – într-o normalitate previzibilă. În situaţia pe care o trăim însă, comportamentul consumatorului este un pic diferit. A scăzut consumul, cetăţeanul este mult mai prudent, iar marfa, serviciile ar putea rămâne nesolicitate. Din acest motiv, cei care afişează preţul trebuie să fie şi ei mai atenţi. Se va reduce probabil din marja profitului şi efectele creşterii preţului la carburanţi vor fi trăite, cu mici diferenţe, de toată lumea. Pentru că e criză.
Carburanții s-au scumpit din nou
Petroliștii au afișat la panou astăzi, 24 februarie, prețuri mai mari la carburanți. Scumpirile, cuprinse între 50 și 65 de bani, vin la o săptămână după cea mai recentă majorare de preț la benzină, motorină și gazul lichefiat, transmite IPN.
Odată cu afișarea prețurilor noi, benzina cu cifra octanică 95 costă în medie 18,30 lei, în comparație cu 17,70 lei. Un litru de motorină costă 15,60 lei, comparativ cu 14,90-15,00 lei. Prețul mediu al gazului lichefiat constituie aproape 11 lei, în comparație cu 10,35 lei.
Scumpirile la carburanți din ultima perioadă au începutul la mijlocul lunii decembrie. Atunci prețurile au crescut în medie cu 60 de bani. La mijlocul lunii ianuarie au fost anunțate prețuri mai mari în medie cu un leu, iar pe parcursul lunii februarie, aceasta este a treia scumpire.
La începutul lunii, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri cu privire la situația de pe piața carburanților. În cadrul acestora, Consiliul Concurenței preciza că șase companii petroliere, care gestionează împreună 66% din stațiile PECO din țară, adoptă comportament similar la modificarea prețurilor, acestea fiind cu aceeași valoare, într-un termen de 48-72 de ore. Analiza evoluțiilor prețurilor de panou denotă o neconcordanță de reacție a pieței la modificarea cotațiilor internaționale, și anume reacție imediată la creșterea cotațiilor și reacție întârziată la scăderi.
Din martie 2019, petroliștii stabilesc de sine stătător prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, fără să depășească rata de rentabilitate anuală de 10%.
