Peste 600 de conducători, penalizați pentru încălcarea limitei de viteză și șofat în stare de ebrietate, în ultimele 24 de ore
În ultimele 24 de ore, pe traseele din țară, circa 600 de conducători auto au depășit limitat de viteză, iar alții 14 se aflau în stare de ebrietate avansată la volan.
Unii conducători auto nu conștientizează că viteza și alcoolul la volan duc la cele mai grave consecințe.
Inspectoratul Național de Securitate Publică a mărit numărul de ofițeri care vor monitoriza traficul rutier în acest sfârșit de weekend pe toate traseele din țară.
Toți cei care vor fi depistați încălcând regulile de circulație, vor fi sancționați conform legii.
Nu uitați, important este viața fiecărui cetățean.
Haos în România: Județele din nord-vestul țării au rămas fără curent electric
O problemă de sistem a provocat mari probleme de alimentare cu energie în județele din nord-vestul țării. Reprezentanții Transelectrica au spus pentru HotNews.ro că au fost probleme pe interconexiunea cu sistemul european. În acest moment se lucrează la sincronizarea sistemelor. Sunt afectate cel puțin cinci județe, fiind o problemă de alimentare cu energie fără precedent în ultimii 30 de ani.
În Bistrița, oamenii spun că parcă ar fi un joc de lumini.Becurile se stingeau și aprindeau. Electronicele si electrocasnicele se opreau și reporneau. Speriați, bistrițenii au deconectat aparatele din prize, scrie ziarul Bistrițeanul.
Petiție online pentru retragerea din vânzare a artificiilor
A fost lansată o petiție online prin care se cere retragerea din vânzare a artificiilor în Republica Moldova. Autoarea petiției, Ana Constantinova, motivează solicitarea prin efectele negative asupra climei, traumatizarea psihică și fizică a animalelor, dar și din motive de siguranţă, transmite IPN.
În petiție se menționează că artificiile sunt și surse de poluare. „Particulele fine de praf eliberate în atmosferă sunt considerate nocive pentru sănătatea umană şi animală”, menționează autoarea.
Petiția a fost lansată pe portalul petitieonline.com și a fost semnată, până acum, de peste 100 de persoane.
Legislația nu interzice comercializarea și utilizarea articolelor pirotehnice, dar se interzice procurarea petardelor şi artificiilor prin rețeaua de comerţ ambulant sau pieţe.
Se interzice utilizarea articolelor pirotehnice în localități, în timpul nopţii, între orele 22.00 – 07.00, cu excepția cazurilor lansării focurilor de artificii la evenimente de interes naţional sau internațional. De asemenea, se interzice utilizarea focurilor de artificii de către copii sau lăsarea artificiilor fără supraveghere sau la o distanţă mai mică de 20 m de construcțiile de locuinţe, instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi. Este interzisă utilizarea articolelor pirotehnice pe drumurile publice deschise circulației rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane și la o distanța mai mică de 50 de metri de păduri.
Precizările poliției privind utilizarea și comercializarea pungilor și veselei de plastic
Începând cu 1 ianuarie, este interzisă utilizarea și comercializarea pungilor și a veselei, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. Cei care nu vor respecta aceste cerințe riscă sancțiuni: persoanele fizice – până la 4 500 de lei, iar cele juridice – până la 12 mii de lei. Cu aceste precizări vine Inspectoratul General al Poliției în contextul intrării în vigoare a noilor prevederi, transmite IPN.
IGP amintește că din 1 ianuarie 2019 a fost interzisă utilizarea și comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri. Din 1 ianuarie 2020, a fost interzisă utilizarea și comercializarea pungilor din plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj. Din 1 ianuarie 2021, s-a interzis și utilizarea și comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj. De asemenea, este interzisă utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.
Respectarea normelor și regulilor de desfășurare a activităților de comerț, inclusiv prin constatarea contravențiilor și încheierea proceselor verbale, este în competența agenților constatatori din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței și Ministerului Afacerilor Interne.
ipn.md
TVR Moldova nu mai e disponibil pentru cetăţenii din Rep. Moldova pentru că SRTV nu şi-a plătit datoriile
Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media din Senat, Viorel Badea, a atenţionat luni că TVR Moldova nu mai poate fi recepţionat de către cetăţenii de peste Prut, întrucât SRTv nu şi-ar fi achitat obligaţiile contractuale faţă de „Întreprinderea de Stat Radiocomunicaţii” din Republica Moldova.
„Începând de astăzi, 4 ianuarie 2021, semnalul analog al TVR Moldova a fost suspendat pentru că actuala conducere a SRTv a omis să-şi plătească obligaţiile contractuale. Pe bună dreptate, opinia publică din România este preocupată în aceste zile de programul de Revelion al TVR-ului, care a fost o bătaie de joc la adresa eforturilor Guvernului României de a informa corect populaţia asupra pandemiei şi a vaccinării. Însă, atrag atenţia asupra faptului că pe teritoriul Republicii Moldova, postul TVR Moldova, finanţat de la bugetul de Stat, nu mai poate fi recepţionat pentru că nu s-au achitat obligaţiile către Î.S. Radiocomunicaţii. Este o situaţie extrem de gravă, care nu face altceva decât să încurajeze jocurile Moscovei de limitare a prezenţei mediatice a României în Republica Moldova. Dacă tot vorbim de sumele de bani cheltuite cu programul de Revelion, poate actuala conducere a SRTv se gândea să nu-i lase pe fraţii noştri de peste Prut fără programele informative, sociale şi culturale ale TVR Moldova, repet - post TV finanţat de la Bugetul de Stat” a declarat senatorul Viorel Badea.
Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media cere public conducerii SRTv să depună toate eforturile pentru ca această situaţia ingrată să fie remediată. „Cu siguranţă trebuie ca actuala conducere a SRTv să ofere în comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru acestă situaţie. TVR Moldova nu este doar un simplu post de televiziune ci reprezintă până la urmă mijlocul prin care Statul Român înţelege să-i informeze şi să-i ţină aproape pe cetăţenii din Republica Moldova, mulţi dintre ei deţinând şi cetăţenie română” a mai adăugat senatorul.
adev.ro
Piața muncii, la sfârșit de an
Anul 2020 s-a încheiat cu 5933 locuri de muncă vacante disponibile la 28 decembrie, comunică Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 2060, iar cele mai puține în Drochia – 10. În UTAG sunt declarate 128 locuri vacante.
Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1429 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă circa 24% din numărul total de locuri vacante.
Cei mai solicitați sunt specialiștii în domeniul sănătății, pentru care se propun 394 locuri vacante, majoritatea fiind destinate asistenților medicali – 149 și medicilor specialiști – 125. Pentru ofițeri și inspectori sunt disponibile 304 locuri vacante, pentru specialiștii în învățământ – 136, pentru ingineri și tehnicieni – 109.
De asemenea, pe piața muncii sunt solicitați și specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială, fiind disponibile 73 locuri vacante pentru contabil /contabil-șef – 54, economist – 7, specialist bancar, broker și auditor intern – câte 4.
Pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați ANOFM oferă 4504 locuri de muncă, ce constituie 76% din numărul total de locuri de muncă vacante.
Tradițional, cei mai solicitați la această categorie sunt lucrătorii în industria textilă și confecții – 1794. Totodată, pe piața muncii sunt așteptați lucrătorii în transport și telecomunicații – 507, lucrătorii calificați în întreprinderile industriale – 434, operatorii, aparatiștii și mașiniștii – 221, specialiștii în domeniul vânzărilor – 205 etc.
Pentru muncitorii auxiliari se propun 310 locuri de muncă.
În 2021, guvernele se vor perinda unul după altul – astrolog
În 2021, pandemia va pierde din amploare, dar ecourile ei vor fi prezente încă mult timp. Rata mortalităţii din cauza COVID-19 se va reduce semnificativ, punctul culminant a fost depăşit în 2020, după ce Saturn şi Pluto au ieşit din aspectul conjuncţie, în care s-au aflat în ultimii doi ani. Datorită acestui fapt, relaţiile dintre oameni sunt mai democratice, libere, lipsite de tensiuni, susține Zinaida Vișnevscaia, astrolog la Centrul de Cercetări Astrologice „Astrouranias”, solicitată de IPN.
Energiile anului 2021 vor fortifica perioada de tranziţie la era Vărsătorului. Drept moment semnificativ pentru această perioadă serveşte intrarea lui Saturn și a lui Jupiter în Vărsător, şi conjuncția lor în Vărsător, care are loc o dată la 20 de ani. Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra diverselor domenii ale vieții, nu numai în 2021, ci și pentru deceniile următoare.
Saturn a intrat în Vărsător pe 17 decembrie 2020 și se va afla aici doi ani și jumătate. Vărsătorul este semnul libertății, iar Saturn este planeta restricțiilor. Saturn, în Vărsător, se manifestă atât ca un cenzor al libertății, cât și ca un distrugător de relaţii și structuri rigide, administrative. Saturn, fie consolidează oamenii în jurul unei idei, fie creează haos. Și tot ce mobiliza oamenii se prăbușește. Acest lucru se va exprima în diverse forme de greve, revolte, preluarea unor teritorii mari cu implicarea a unui număr mare de oameni.
Poziţionarea lui Saturn în Vărsător, ca și în Capricorn, poate aduce posibile crize politice cu schimbare de putere, dar, spre deosebire de poziţionarea în Capricorn, în care schimbările sunt, într-un fel sau altul, previzibile, în Vărsător schimbările deseori sfidează logica. Oamenii riscă să fie atraşi sub influența partidelor aflate în conflicte politice.
Un alt moment semnificativ pentru anul 2021 este intrarea lui Jupiter în Vărsător, pe 19 decembrie 2020, care se va afla aici un an, cu excepția perioadei 14 mai - 28 iulie 2021, când se va afla în semnul Pești. Tranziția lui Jupiter prin Vărsător este însoțită, la fel, de criză de putere pe plan economico-social. Energiile Vărsătorului iniţiază proteste împotriva oricărei opresiuni asupra libertăţilor, noilor tehnologii. Guvernele se vor perinda unul după altul, vor fi demisionate sau se vor forma altele noi .La putere adesea vor ajunge partide cu doctrina liberală.
Protestând, oamenii vor milita pentru independență, încercând să găsească limbaj comun între ei, să găsească ideea care să-i unească. Într-o versiune negativă, sunt posibile conflicte pe motive etnice, manifestări ale separatismului și anarhismului.
La toate aceasta se adăugă aspectul tensionat emergent dintre Saturn și Uranus, care va fi activ pe tot parcursul anului 2021, cu excepția perioadei 14 august-3 noiembrie 2021. Saturn va căuta să controleze și să mențină rezultatele existente sau obținute în viața politică, iar Uranus va influența și va opune rezistenţă regulilor lui Saturn. Prin urmare, nu se poate conta pe o situație calmă și stabilă în politică.
Totuși, comparativ cu 2020, când grupul planetar format din Saturn, Jupiter și Pluto se afla în Zodia Capricornului, iar în 2021 doi dintre ei (Saturn și Jupiter) s-au mutat în Vărsător, noul an 2021 va fi mai ușor.
Guvernul a prezentat unele rezultate înregistrate în anul curent
31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministrerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Sperăm cu toții că, începând cu anul nou, Republica Moldova va avea o nouă șansă de dezvoltare și restructurare. Țara noastră a reușit să parcurgă cu demnitate și într-o manieră acceptabilă acest an plin de provocări, a menționat Ion Chicu.
Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța s-a referit la principalii indicatori bugetari pentru anul 2020, reiterând că veniturile bugetului public național au înregistrat o supra executare cu circa 1,4 mld. lei, cheltuielile fiind inferioare celor planificate cu 4,2 mld. lei. Soldul mijloacelor bănești în conturile BPN scontate la situația din 31 decembrie 2020 constituie 6759,2 mil.lei, la începutul perioadei de gestiune a anului 2020 fiind de 4595,5 mil. lei.
Se estimează că, la situația din 31 decembrie 2020, soldul datoriei de stat va constitui 66,9 mld. lei la valoarea nominală, ceea ce este cu 8,3 mld. lei mai puțin decât volumul planificat în Legea bugetului de stat pentru anul 2020. Ponderea datoriei de stat în PIB, la data din 31 decembrie curent, constituie circa 33,2%, înregistrând o diminuare în raport cu indicatorul planificar pentru anul 2020 cu 3,4 p.p.
De asemenea, ministrul Finanțelor s-a referit și la dezvoltarea și lansarea a mai multor module noi ale sistemelor informaționale de management al finanțelor publice în scopul îmbunătățirii serviciilor electronice prestate cetățenilor și antreprenorilor, cum ar fi SIA Registrul electronic al angajaților (pus în aplicare la 1 ianuarie 2021 pentru unele autorități), SIA Monitorizarea electronică a vânzărilor (etapa I), SIA e-Factura în domeniul achiziției publice, Subsistemul „e-Commerce-VAT”, SIA Stingerea obligației fiscale de către perceptorii fiscali în cadrul SCITL – versiunea 2.0.
Viorica Dumbrăveanu a trecut în revistă cele mai mai importante realizări în domeniul protecției sociale și ocrotirii sănătății, printre care majorarea cuantumului alocației lunare de stat pentru veteranii de război de la 100 până la 500 lei, indexarea nivelului venitului lunar minim garantat de 4,8%, dubla indexare a pensiilor pentru circa 682 mii de beneficiari, acordarea suplimentelor la salariu pentru lucrătorii medicali, majorarea indemnizației unice pentru tinerii specialiști, extinderea listei medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv cele administrate pentru tratamentul la domiciliu a persoanelor infectate cu COVID-19.
După cum a anunțat ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, conform prognozei coordonate cu Fondul Monetar Internațional, începând cu anul viitor PIB va fi recuperat în proporție de 4,6%. Totodată, pe parcursul anului 2020 peste 15 mii de agenți economici sau potențiali antreprenori au beneficiat de suport. În sectorul IMM pe parcursul anului curent prin intermediul programelor naționale au fost susținute 3373 persoane, suma granturilor constituind 133,3 mil. lei, iar volumul investițiilor – 256,4 mil. lei. O altă realizare importantă menționată de ministru este Acordul de parteneriat, de comerț și cooperare dintre Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii (semnat la 24 decembrie 2020) și inițierea negocierilor pentru semnarea Acordului de comerț liber dintre RM și statele membre EFTA.
Ion Chicu a mulțumit miniștrilor pentru activitate și a anunțat că, pe parcursul lunii ianuarie 2021, urmează a fi prezentat un raport amplu de activitate al Executivului, în conformitate cu Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.
Comerţul, ruinat de criză. Cererea pentru credite se duce la vale
Soldul cererilor faţă de economie a constituit 47,2 miliarde lei şi a crescut în luna octombrie cu 410,2 milioane lei (0,9 la sută), ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 189,9 milioane lei (0,6 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 220,3 milioane lei (1,3 la sută), arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.
Cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 8,3 milioane USD (0,8 la sută).
Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 197,3 milioane lei (1,2 la sută) şi a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 110,9 milioane lei (0,9 la sută). În acelaşi timp, cea mai mare reducere a împrumuturilor a fost pentru mediul financiar nebancar (este reprezentat de comerţ) cu 90,4 milioane lei (17,9 la sută) şi a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 27,9 milioane lei (3,6 la sută).
De altfel, şi estimările Ministerului Economiei scot în evidenţă o prăbuşire a comerţului în anul 2020. Conform estimărilor, în anul 2020 se va diminua nu numai exporturile autohtone (exporturile din partea companiilor care livrează direct consumatorilor şi nu sunt în mod obligatoriu rezidenţi ai ZEL-urilor), dar şi reexporturile de materie primă după prelucrare (adică, a serviciilor de prelucrare externă exportate de rezidenţii ZEL-urilor). Astfel, pentru anul 2020 se prognozează un volum al exporturilor cu 13% mai mic decât în anul 2019.
În acelaşi timp, diminuarea consumului, din contul reducerii veniturilor populaţiei, urmare staţionării unor activităţi economice, micşorarea necesarului de materie primă în sectoarele productive ale economiei vor influenţa negativ cererea pentru bunurile de import.
Totodată, deficitul de producţie agricolă ca rezultat al condiţiilor meteorologice nefavorabile va determina creşteri ale importului de produse ale regnului vegetal, în special cereale, seminţe şi fructe oleaginoase, seminţe şi fructe diverse, precum şi produse ale regnului animal, inclusiv lapte şi produse lactate, ouă de păsări, produse comestibile de origine animală etc. În acest context, estimăm pentru anul 2020 un volum al importurilor în scădere cu circa 9%.
Ministerul Economiei spune că relansarea economiei după criza pandemică din anul 2020 se va transpune în majorarea cererii pentru importuri de materie primă necesară activităţilor de producere, în special în Zonele Economice Libere, majorarea cererii private din contul majorărilor salariale şi a remiterilor, creşterea investiţiilor, care presupun importul de utilaje şi echipamente într-un volum mai mare. În direcţie inversă (negativ), importurile vor fi influenţate de deprecierea monedei naţionale, care descurajează importurile şi favorizează exporturile. Respectiv, pentru anul 2021 anticipăm o creştere a importurilor cu 14,3%, după care ritmul de creştere se va tempera în anii 2022- 2023, constituind în medie 6,5%.
În ceea ce priveşte majorarea soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL), ea a fost determinată de majorarea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 244,3 milioane lei milioane lei (1,6 la sută) şi a soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 2,0 milioane lei (0,4 la sută). Totodată, micşorarea soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 24,3 milioane lei (2,9 la sută) şi cererilor faţă de societăţile comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 1,8 milioane lei (2,0 la sută) a avut un impact negativ asupra indicatorului.
Creditele noi s-au comprimat cu 5,4%
Datele BNM relevă că în luna octombrie creditele noi acordate au constituit 3,1 miliarde de lei, cu 5,4 mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent. Creditele în monedă naţională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate persoanelor juridice (56,5 la sută), inclusiv creditele acordate societăţilor comerciale nefinanciare care deţin o pondere de 55,0 la sută (dintre care 47,8 la sută revenind comerţului). Creditele în valută au fost solicitate, preponderent, de către societăţile comerciale nefinanciare (97,5 la sută), ponderea majoră (55,9 la sută) revenind comerţului.
Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,09 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,41 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 8,31 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 9,14 la sută.
Rata medie la creditele acordate în valută s-a majorat cu 0,16 p.p. comparativ cu luna septembrie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 6,83 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 4,21 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 5,58 la sută.
Rata medie la creditele ataşate la cursul valutei s-a majorat cu 0,03 p.p. comparativ cu luna septembrie 2020. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 5,76 la sută, persoanelor juridice – cu o rată de 3,85 la sută, iar persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 4,61 la sută.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie la creditele acordate în monedă naţională a scăzut cu 0,66 p.p., la cele în valută – cu 0,25 p.p., iar la cele ataşate la cursul valutei – cu 0,09 p.p.
Scade şi apetitul populaţiei pentru credite
Volumul creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, în luna octombrie 2020, s-a micşorat comparativ cu luna precedentă cu 4,7 la sută şi a constituit 828,7 milioane lei. Rata medie a creditelor în monedă naţională acordate persoanelor fizice, pentru aceeaşi perioadă, a crescut cu 0,30 p.p. şi a constituit 7,41 la sută. Din perspectiva scopului creditelor acordate, cea mai mare pondere le-a revenit creditelor de consum (60,2 la sută). Comparativ cu luna precedentă, rata creditelor de consum s-a majorat cu 0,44 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 0,20 p.p. Faţă de anul trecut, rata creditelor de consum s-a micşorat cu 1,06 p.p., iar a creditelor imobiliare – cu 0,16 p.p.
Ponderea creditelor imobiliare în monedă naţională în totalul creditelor imobiliare a constituit 98,7 la sută (1,3 la sută au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei), iar cea a creditelor de consum în monedă naţională în totalul creditelor de consum – 98,6 la sută (1,3 la sută au reprezentat creditele ataşate la cursul valutei). Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 7,96 la sută (persoanelor juridice – cu 8,23 la sută, persoanelor fizice – cu 7,47 la sută, iar persoanelor care practică activitate – cu 9,47 la sută).
De menţionat că cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de până la o lună, constituind 9,20 la sută, rata creditelor acordate persoanelor juridice a constituit 9,28 la sută, a creditelor acordate persoanelor fizice – 7,66 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au solicitat credite în monedă naţională cu termenul de rambursare de până la o lună.
SFS lansează platforma experimentală a SIA „Registrul electronic al angajaților”
Serviciul Fiscal de Stat anunță că 30 decembrie 2020, va fi lansată platforma experimentală a Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA).
Totodată, utilizarea sistemului va deveni obligatorie începând cu 1 ianuarie 2021 pentru Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate sau în care are calitatea de fondator, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.
SIA „Registrul electronic al angajaților” vine să automatizeze procesele de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, asigurarea păstrării istoricului aferent raporturilor de muncă și facilitarea accesului la date în timp real. Inițial, sistemul va fi implementat pentru sectorul bugetar, ulterior se va analiza, descrie și aproba procesul de ajustare și integrare a acestuia pentru sectorul real.
Principalele obiecte informaționale ale sistemului sunt crearea, semnarea și aprobarea statelor de personal, a schemelor de încadrare și a dosarelor angajaților.
Dezvoltarea sistemului va continua în perioada anului 2021 pentru sectorul bugetar, cu includerea tuturor componentelor prevăzute în conceptul sistemului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2020.
