Un pescar thailandez a văzut un imens bloc gri care plutea la marginea apei, când se întorcea de pe mare, în largul Niyom, provincia Surat Thani.

Narong Phetcharaj, care câștigă de obicei aproximativ 200 de lire sterline pe lună din pescuit, venea spre la țărm când a văzut un obiect ciudat împins de curenți pe plaja Niyom din provincia Surat Thani.

La o inspecție mai atentă, și-a dat seama că masa avea aceeași textură și aspect ceros ca voma de balenă, așa că a tras-o departe de plajă, crezând că descoperirea sa ar putea merita niște bani.

Phetcharaj a dus mai târziu obiectul către experții de la Universitatea Prince of Songkla pentru a-l testa, iar rezultatele au dovedit că era un veritabil chihlimbar, scrie Dailymail.

Cu o greutate de 30 kg, descoperirea pescarului ar putea valora până la 1 milion de lire sterline, pe baza prețurilor anterioare, deoarece voma de balenă s-a vândut cu peste 35.000 de lire sterline pe kilogram înainte.

ziare.com

O româncă și un spaniol au fost arestaţi la Malaga după ce au vrut să incendieze locuinţa unei colege de muncă, dar au greşit casa.

Cei doi au aruncat un dispozitiv incendiar în casa care se învecina cu cea căreia voiau să îi dea foc, pentru a se răzbuna după un conflict de muncă.

Incendiul intenționat a afectat mai mulți locuitori ai clădirii, unul dintre aceștia a suferit răni și doi vecini au inhalat fum, victimele fiind transportate la spital pentru îngrijiri medicale.

Casa a avut numeroase pagube materiale și mai multe echipaje de pompieri au intervenit, scrie ziare.com cu referire la malagahoy.es.

Autoritățile au dispus arestarea celor doi, fiind acuzaţi de distrugere şi vătămare corporală. Potrivit anchetatorilor, cei doi au vrut să se răzbune pe o colegă de muncă a româncei, cu care avusese un conflict, dându-i foc la casă.

România a cumpărat mult mai multe doze de vaccin față de necesarul estimat pentru imunizarea populației. DNA a deschis și o anchetă în acest sens, însă problemele nu se opresc aici. Cu banii aruncați pe vaccinuri și doar 30% din populație vaccinată, România se vede nevoită să scape de dozele de vaccin care deja au expirat. UE a decis însă că termenul de expirare al vaccinurilor poate fi extins. Așa că le donează altor țări, dezvăluie stiripesurse.ro referitor la Antena 3.

"Vineri ,ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat că România va dona Bangladeshului 200.000 de doze de vaccin AstraZeneca. Alte 50.400 de doze de vaccin AstraZeneca au fost donate Republicii Moldova zilele trecute, iar 436.000 de doze de vaccin Pfizer au fost vândute Coreei de Sud. Până acum, România a trimis către alte state 3,3 milioane de doze, dintre care 1,1 milioane au fost vândute către Danemarca, la finalul lunii iunie.

În rest, donațiile au vizat țări precum Vietnam (300.000 de doze de vaccin AstraZeneca), Coreea de Sud, Serbia sau Republica Moldova. Documente de la Ministerul Sănătății și Comitetul Național pentru Vaccinare atestă faptul că acestea au fost semnate cu o zi înainte ca o cantitate mare de doze de vaccin să expire. Mai exact, documentele au fost semnate pe data de 29 septembrie, în timp ce dozele de vaccin expirau pe data de 30 septembrie. Pe ultima sută de metri, CNCAV a trimis regulamentul pentru salvarea acestor doze, după ce Uniunea Europeană a decis că poate fi extinsă valabilitatea dozelor cu trei luni. Potrivit acestui document, aflăm situația pe care trebuie să o salveze Florin Cîțu prin astfel de gesturi, aceea de a scăpa de doze. Numărul dozelor de care Cîțu trebuia să scape a fost dezvăluit de Valeriu Gheorghiță: 130.000 de doze de vaccin", scrie sursa citată.

Prețurile ridicate la gaz în Europa au creat o situație dificilă pe această piață și prezintă riscuri pentru economia regională. Despre aceasta a declarat Elena Burmistrova, vicepreședinte al consiliului de administrație al Gazprom și președinte al Consiliului de Observatori la Moldovagaz, la sesiunea plenară la cel de-al X-lea Forum internațional al gazelor din Sankt Petersburg, transmite stiripesurse.ro referitor la Mold-street.

„Ceea ce se întâmplă astăzi dovedește în esență că piața spot europeană reflectă doar starea momentană a cererii și ofertei, dar nu este inerent un instrument de stabilire a prețurilor care asigură un echilibru pe termen lung al intereselor cumpărătorilor și vânzătorilor.

Acum, piața europeană prezintă o volatilitate ridicată a prețurilor, dezorientează atât cumpărătorii, cât și vânzătorii, prezintă riscuri de a destabiliza economia întregii regiuni”, a spus șefa de la Gazprom și Moldovagaz.

Elena Burmistrova a afirmat că Gazprom își îndeplinește toate obligațiile față de contrapartide pentru aprovizionarea cu gaze.

Potrivit ei, în această situație, avantajele contractelor pe termen lung au crescut semnificativ, iar partenerii sunt pur și simplu „fericiți” să primească gaz la prețurile indicate în contracte.

Ea a reamintit, de asemenea, că, în ultimii ani, experții UE au solicitat în mod repetat participanților de pe piață să renunțe la contractele pe termen lung de gaze.

Cu toate acestea, piața și-a demonstrat cu încredere avantajul.

După ce consumatorii europeni s-au confruntat cu o creștere accentuată a prețurilor și cu o penurie de gaze, Rusia a crescut brusc aprovizionarea cu combustibil albastru, a spus Elena Burmistrova.

Potrivit acesteia, săptămâna trecută volumul comercializării gazelor naturale a crescut cu 40%.

În opinia Elenei Burmistrova, deficitul de gaze pe piețele europene a apărut din mai multe motive.

În special fiind menționat faptul că procesul de umplere a instalațiilor de depozitare cu gaz a fost prelungit, iar un număr de furnizori de combustibil au început lucrările de reparații, care anterior au fost amânate din cauza pandemiei coronavirusului.

Ținând cont de condițiile actuale ale pieței, Gazprom a reușit să crească volumul aprovizionărilor către Germania cu o treime, către Turcia - de 2,5 ori, către România - de 4 ori, a menționat Elena Burmistrova.

Deși este și președinte al Consiliului de Observatori la întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz, Burmistrova nu a menționat dacă Gazprom a majorat s-au are de gând să majoreze livrările de gaze în Republica Moldova, care se confruntă cu un deficit de metan încă din luna septembrie.

Menționăm că la forumul gazier de la Sankt Petersburg s-a aflat atât Vadim Ceban, șeful Moldovagaz, cât și o delegație guvernamentală a Republicii Moldova în frunte cu vicepremierul Andrei Spînu, care urma să negocieze majorarea volumelor de gaze livrate de Gazprom, dar și un nou contract.

Elena Burmistrova ocupă din aprilie 2019, postul de Președinte al Consiliului de Observatori la Moldovagaz și cel de vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Gazprom, iar din 2014 este director general al Gazprom export, care este o subisidiară a Gazprom, speciliazată în exportul de metan.

Guvernarea PAS pregătește o nouă povară financiară pentru cetățenii Republicii Moldova. Toți locuitorii țării vor fi obligați să își asigure bunurile imobile pe care le dețin. Despre o asemenea inițiativă a vorbit, joi, în Parlament, Vitalie Lemne, numit de majoritatea parlamentară în funcția de membru și vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

”Un accent deosebit va fi pus asupra asigurării obligatorii a bunurilor imobile. Suntem într-o perioadă destul de sensibilă din punct de vedere climateric. Am văzut ce s-a întâmplat anul acesta în Europa. Să nu uităm de Cotul Morii, când au fost inundații. De aceea bunurile imobile ca inițiativă o să venim să fie asigurate obligatoriu. La ziua de azi avem două tipuri de asigurare obligatorii, sunt RCA și Cartea Verde și suplimentar vor fi făcute toate calcule pentru a fi prezentate să fie inclusiv și piața bunurilor imobile asigurate”, a spus Lemne, scrie primul.md.

În prezent, cetățenii Republicii Moldova sunt obligați să achite anual impozitul pe bunurile imobile. Mărimea acestuia este calculată în funcție de spațiul bunului declarat.

Jurnalista Natalia Morari a fost surprinsă alături de Veaceslav Platon în capitala Marii Britanii. Mai mulți cetățeni din R.Moldova i-au observat pe cei doi deplasându-se prin cartierul Canary Wharf din Londra, expediind imaginile în adresa redacției noastre, scrie deschide.md.

Amintim că Natalia Morari a anunțat că tatăl copilului său este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon. Ea a decis să recunoască acest fapt, menționând că a fost supusă unui șantaj din partea unor colaboratori ai Serviciului de Informații și Securitate.

Ulterior, postul de televiziune TV8 a anunțat că suspendă emisiunea „Politica cu Natalia Morari”, iar jurnalista a plecat din organele de conducere a televiziunii.

O cantitate de peste 500 de litri de vin provenit din Republica Moldova şi care urma să ajungă în Irlanda, ascunsă sub pungi cu pufuleţi, a fost confiscată de poliţişti şi inspectori vamali în timpul unui control în trafic efectuat pe raza judeţului Alba, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.

"La data de 28 septembrie 2021, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, în timp ce acţionau împreună cu inspectori ai Direcţiei Regionale Vamale Braşov - Biroul Echipe Mobile, pentru prevenirea şi combaterea faptelor de fraudă vamală şi evaziune fiscală, au depistat, pe raza comunei Vinţu de Jos, un autovehicul destinat transportului de marfă, condus de un bărbat de 45 de ani, din Republica Moldova, scrie stiripesurse.ro.

Cu ocazia controlului efectuat asupra mărfii transportate, s-a constat că, în cutii de carton, sub pungi cu pufuleţi, erau ascunse pet-uri cu vin, pentru care conducătorul auto nu a putut prezenta documente de provenienţă", se menţionează în comunicat.

În urma cercetărilor, a rezultat că cei 527 de litri de vin proveneau din Chişinău şi urmau să ajungă în Irlanda.

Faţă de conducătorul auto, inspectorii vamali au luat măsura sancţionării contravenţionale, cu amendă în valoare de 5.000 de lei, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE 952/2013, coroborat cu prevederile art. 653 din Regulamentul Vamal. Întreaga cantitate de băuturi alcoolice a fost confiscată.

Cu subvenții pentru start-up-uri de la AIPA de 629 mii de lei și-a plantat 3 ha de struguri de masă „Moldova” pe sistem de suport pergola ca să-i dea recoltă maximă și să-și poată vinde producția. Este vorba de tânăra antreprenoare Ana Ciobanu, fondatoarea Gospodăriei Țărănești (GȚ) cu același nume.

Cu studii în domeniul horticulturii, tânăra antreprenoare (34 de ani) de la Cantemir, satul Țărăncuța și-a înființat GȚ în anul 2019. Ideea i-a venit după ce a participat la un seminar tematic „Sistemul Pergola Roadă maximă la hectar”, scrie curentul.md.

„Am lansat afacerea după ce am pus la punct planul de afaceri pe care l-am depus la AIPA pentru subvenții în avans în anul 2019. După care am înființat plantația de viță de vie pe o suprafață de trei ha, iar sistemul de suport l-am instalat doar pe o suprafață de un ha în anul 2020. În anul 2021 am accesat un credit de un mil. de lei de la BEI prin Livada Moldovei pentru a putea instala și pe celelalte două hectare sistemul de suport”, a explicat Ana Ciobanu.

Ea susține că de la AIPA a beneficiat de un suport de 629 mii de lei subvenții în avans, are au ajutat-o să își dezvolte afacerea și să-și procurare tehnică agricolă, o stropitoare și un tractor.

În ceea ce privește provocările, Ana Ciobanu susține că acestea țin de comercializarea producției și prețul oferit de comercianți care uneori acoperă doar cheltuielile de întreținere a plantațiilor fără a genera profit.

„Am lansat afacerea după ce am pus la punct planul de afaceri pe care l-am depus la AIPA”, spune ea.

Pe viitor antreprenoarea afirmă că planifică instalarea plasei antigrindină, instalarea sistemului de irigare prin picurare, procurarea unui tocător pentru mărunțirea resturilor vegetale, a unei cositori și darea în exploatare a depozitului frigorific.

„Sunt posibilități mari și bune pentru crearea unui business în domeniul viticulturii, dacă ai inițiativă, încredere în sine, susținere din partea familiei și seriozitate în ceea ce faci. Toate aceste călități oferă oportunități foarte mari pentru reușită în afaceri”, a opinat Ana Ciobanu, care își exprimă ferma încredere că prin proiecte investiționale se pot realiza lucruri frumoase care pot genera profit astfel asigurându-ți un trai decent, aici, ACASĂ.

Președintele de Onoare al Partidului Democrat din Moldova(PDM), Dumitru Diacov a prezentat declarația de avere și interese personale pentru 2021 la plecare din Parlamentul Republicii Moldova, informează tribuna.md.

Dumitru Diacov a declarat venituri din salariul de la Parlamentul RM – 176 930.38 lei. Din partea Parlamentului RM, Diacov a primit și o compensație neimpozabilă pentru cheltuieli de tratament – 10 437.08 lei, compensație neimpozabilă pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare – 101 045 lei. Diacov a indicat din pensie 69 891 lei, dar și o dobândă de la Moldova-Agroindbank – 417.60 lei, o dobândă de la Mobiasbanca-OTP Group – 4050.36 lei.

Soția sa a declarat venituri din chirie apartament – 96 000 lei și o pensie primită din Federația Rusă – 103 000 RUB.

Familia Diacov a declarat un teren intravilan, dobândit în 2005, cu suprafața de 0,038 ha, cu valoare de 382 082 lei, o casă de locuit obținută prin donație, din 2005, cu suprafața totală de 106.1 m.p., cu valoare de 1 288 827 lei, un apartament din 1986, cu suprafața de 69.1 m.p., obținut prin moștenire, un garaj obținut prin donație, din 2005, cu suprafața de 32.4 m.p., cu valoare de 112 511 lei.

Dumitru Diacov a declarat și un ceas de mână primit cadou: „Vacheron Constantin” – primit în data de 10 februarie 2010.

Familia Diacov are mai multe conturi curente la câteva bănci din țară.

De asemenea, Dumitru Diacov a declarat că este președintele Fundației pentru Democrație și Progres și președintele de Onoare al Partidului Democrat din Moldova.

TRIBUNA precizează: Dumitru Diacov a plecat din Parlament, dar nu oarecum, ci cu un record pentru Republica Moldova. El este unicul de la Independență încoace care a fost deputat timp de peste două decenii. Dumitru Diacov a făcut parte din toate legislaturile începând cu anul 1994, cu excepţia perioadei 2001-2005, până în iulie 2021, având în total 23 de ani în Parlamentul Republicii Moldova. A fost președinte al Legislativului în perioada 1998 – 2001.