O modalitate inedită de a se plimba cu caiacul. Bloggerul Vladimir Carmanov povestește despre călătoria subterană
Pandemia şi restricţiile de călătorie impuse i-au făcut pe moldoveni să găsească modalităţi de distracţie în ţară. Amatorii de aventuri extreme au găsit o modalitate inedită de a se plimba cu caiacul: prin mina de piatră situată la 50 de metri adâncime în sectorul Râşcani al Capitalei. Bloggerul Vladimir Carmanov ne-a povestit mai multe despre această experienţă şi impresiile sale despre călătoria subterană.
"Tot timpul există riscul să te răstorni, aşa că vesta nu e deloc inutilă. Totuşi, sper că adâncimea nu este prea mare. Şi regula de securitate: fără cască nu poţi merge.", scrie publika.md.
Ideea aventurii prin subterane le-a venit întâmplător. Vladimir spune că tinerii au aflat că mina e pe jumătate inundată şi au căutat o posibilitate de a organiza o cursă de caiace.
titre "Pentru noi s-a făcut o excepţie. Totuşi, noi ne gândim acum la măsurile de securitate și căutăm posibilităţi să organizăm excursii pentru turişti."
Caiaciştii au navigat pe sub străzile Florilor, Studenţilor, bulevardele Moscova şi Matei Basarab. Vladimir povesteşte că apa din mină este atât de clară încât a putut filma până la 7 metri adâncime. Iar timpul trece foarte repede: cele cinci ore petrecute în subteran li s-au părut doar o oră jumătate.
titre "E ca şi cum te-ai afla într-o altă realitate. Dar ne-am descurcat bine. Puţin ne-am enervat când am aşteptat maşina aproximativ o oră, dar în general totul s-a terminat bine."
La numai 4 ani, o fetiță din Marea Britanie are un IQ comparabil cu al lui Einstein
Micuța Dayaal Kaur nu are decât 4 ani, dar impresionează deja prin inteligența și umorul său.
Se spune că savanții Stephen Hawking și Albert Einstein au avut un IQ de 160, dar la numai 4 ani, fetița de origine indiană care trăiește în Marea Britanie a ajuns deja la un scor al inteligenței de 142 și a fost inclusă în clubul exclusivist MENSA, al persoanelor considerate deosebit de inteligente, transmite Digi24.ro.
Raj și Sarbjit Singh locuiesc în Great Barr, un cartier din nordul Birmingham-ului. Nici nu bănuiau potențialul intelectual al fiicei lor atunci când s-a născut, dar acum se pare că trăiesc în casă cu un adevărat geniu, scrie presa britanică.
Știa alfabetul la 14 luni
Părinții au remarcat inteligența fiicei lor la numai câteva luni după naștere. Împlinise un an și o lună, iar tatăl său i-a spus într-o zi cifra „1” . Ea a răspuns imediat „2”, apoi tatăl a spus „3”, fetița a continuat cu „4” și tot așa până la 15, a povestit tatăl.
O lună mai târziu, când avea 14 luni, putea spune alfabetul, iar până la 2 ani știa deja numele tuturor planetelor și punea adesea întrebări al căror răspuns părinții trebuiau să-l caute de Google!
Însă fetița nu era doar un burete care absorbea informațiile din jur, ea a dovedit foarte timpuriu că înțelege lumea înconjurătoare, că poate socializa. Asimila cuvinte cu ușurință și putea să dialogheze cu părinții săi. „Cu Dayaal am vorbit mereu ca adulții, fără a folosi limbaj de bebeluși, indiferent ce i-aș fi zis, ea înțelegea, fie că era vorba de pus ceva la gunoi sau de a merge la culcare”, spune tatăl.
Putea să urmărească filme precum „Marțianul”, îi înțelegea subiectul și momentele comice.
Sociabilă și cu simțul umorului
Odată, erau la supermarket și a Dayaal a început să intre în vorbă cu oamenii, întrebându-i despre copiii lor și câți ani au. „Oamenii se întorceau către mine și mă întrebau câți ani are și eu le spuneam că 2”, a povestit bărbatul.
Când a ajuns la creșă, diferența enormă dintre ea și copiii de vârsta ei a alarmat-o pe directoare, încât aceasta le-a scris părinților spunându-le că fetița este „deasupra tuturor posibilităților pe care creșa i le poate oferi”.
Directoarea a mărturisit că în 15 ani de experiență nu a întâlnit un copil asemănător, iar fetița nu numai că era foarte inteligentă, dar și sociabilă și cu simțul umorului.
O inteligență rară
Raj și Sarbjit, părinții fetiței, au încercat să găsească un cadru potrivit pentru a răspunde nevoilor sale și pentru a-i antrena abilitățile, dar și-au dat seama că întâmpină dificultăți. În aceste condiții, când erau în lockdown, părinții au decis să plătească un test online MENSA, o organizație specializată în evaluarea inteligenței.
Și de data aceasta micuța l-a impresionat pe psihologul de la MENSA.
„Stăteam afară din cameră, lângă scări, și o auzeam pe Lynn Kendall (psihologul de la MENSA) râzând cu Dayaal, iar când ne-am întors înăuntru, psihologul ne-a spus: trebuie să vă așezați ca să auziți ce o să vă spun”, a povestit tatăl.
Rezultatul testului a plasat-o pe Dayaal în „categoria superioară a celor superiori”. IQ-ul ei a fost evaluat la 142. Iar atunci când a făcut testul nici măcar nu împlinise 4 ani, avea 3 ani și 11 luni.
Dayaal face parte din acea proporție de numai 0,01 la sută din populație constituită din persoane cu inteligența mult peste medie.
În ciuda vârstei sale fragede, micuța are capacitatea de a recunoaște cuvinte și a face calcule ca un copil de 5 ani. Iar competențele sale continuă să se îmbunătățească. Astăzi știe deja să rezolve ecuații matematice simple.
Ar putea lua Nobelul sau ar putea lucra într-o cafenea
Un asemenea avans pe care Dayaal l-a luat în fața celorlalți este adesea dificil de administrat la această vârstă. Tatăl, care lucrează într-o școală, și mama, care este avocată, au căutat o instituție de învățământ potrivită pentru copilul lor prodigios. Li s-a propus un loc într-o școală privată, dar costurile acolo ar fi fost peste posibilitățile materiale ale familiei.
În cele din urmă, copilul a fost acceptat la o școală locală, iar părinții vor acum ca fetița să treacă într-o clasă mai mare, pentru a fi stimulată intelectual.
Deplin conștienți de-acum de potențialul intelectual al lui Dayaal, părinții ar vrea ca ea să crească normal, astfel încât să se dezvolte, dar fără a fi presată să-și folosească la maximum capacitățile.
„Dayaal ar putea deveni un viitor lider mondial sau ar putea câștiga un premiu Nobel pentru pace, dar la fel de bine ar putea lucra într-o cafenea sau și-ar putea face meseria pe care o visează, fie că ar fi vorba de a avea grijă de grajduri în spațiu! Este vorba despre ceea ce vrea ea și, atât timp cât are un zâmbet pe față, asta este tot ceea ce contează, nu IQ-ul ei”, spune tatăl.
Dayaal mai are o soră mai mică, Kalyaan, în vârstă de 18 luni, care pare să-i calce deja pe urme. Să fie vorba despre o generație de mici genii?
Hotărârea privind un program economic pentru tineri a fost publicată în Monitorul Oficial
Proiectul de Hotărâre care prevede extinderea cu un an a termenului de implementare a Programului „START pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”, a fost publicat în Monitorul Oficial de vineri, 28 mai, transmite MOLDPRES.
Potrivit documentului, modificările prevăd și extinderea termenului de eligibilitate pentru aplicarea la Program până la doi ani de la înregistrarea sau înființarea întreprinderii, ceea ce va oferi posibilitatea unui număr mai mare de tineri să beneficieze de suport financiar în faza lansării și dezvoltării afacerii.
Conform Guvernului, până în prezent, s-a constatat că multe companii create de tineri nu au putut beneficia de oportunitățile Programului pe motiv de necorespundere a vârstei companiei. Respectiv, termenul de un an pentru întreprinderi limita participarea tinerilor care au inițiat o afacere și se află la stadiul incipient al dezvoltării acesteia.
Scopul Programului este de a crește impactul socio-economic, prin stimularea preluării şi aplicării bunelor practici în economie, crearea locurilor de muncă, sporirea volumului de investiții în economie etc. Sectorul alimentației publice a fost afectat considerabil de criza COVID-19, astfel Programul „Start pentru Tineri” va constitui un suport suplimentar pentru tinerii care au inițiat afacerile în acest domeniu.
Pentru anul 2021, în scopul implementării Programului, din bugetul de stat vor fi alocați 20 000,0 mii de lei.
Hotărârea a intrat în vigoare astăzi, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Un vaccin chinezesc administrat și în Moldova, mai eficient decît Pfizer în reducerea mortalității
Vaccinul chinez CoronaVac împotriva COVID-19 reduce mortalitatea provocată de această boală cu 97%, în timp ce serul Pfizer are o eficacitate de 80%, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu uruguayan publicat joi.
„Reducerea mortalităţii cauzate de COVID-19, la peste 14 zile după administrarea celei de-a doua doze de vaccin, este de 97% pentru CoronaVac şi de 80% pentru Pfizer”, se arată în studiul realizat de Ministerul Sănătăţii din Uruguay în rândul populaţiei locale în 2021, scrie cotidianul.md.
Conform acestui studiu, din numărul total de persoane imunizate cu CoronaVac până la 25 mai (712.716), 5.360 au fost testate pozitiv pentru coronavirus. Dintre acestea, 19 au fost spitalizate la terapie intensivă şi 6 au murit.
Potrivit aceleiaşi surse, din numărul total de persoane vaccinate cu Pfizer până la aceeaşi dată (149.329), 691 au fost infectate cu COVID-19, dintre care doar una a fost internată la terapie intensivă şi opt au murit. Studiul precizează că, în acest caz, toate aceste persoane aveau 80 de ani.
Astfel, reducerea numărului de cazuri după imunizarea cu CoronaVac este de 57%, în timp ce cu Pfizer este de 75%.
În ceea ce priveşte spitalizările la terapie intensivă, studiul a constatat o eficacitate de 95% pentru CoronaVac şi de 99% pentru Pfizer.
Cercetarea precizează că aceste cifre sunt preliminare şi „ar trebui interpretate cu prudenţă, deoarece ele nu iau în considerare vârsta pacienţilor, comorbidităţile lor şi grupurile cu expunere mare” la boală, precum angajaţii în domeniul sănătăţii.
Aceste detalii statistice vor fi comunicate în rapoartele viitoare.
Ţară de 3,5 milioane de locuitori, Uruguay nu a recurs niciodată la izolare şi îşi menţine o mare parte a activităţilor deschise. Guvernul preşedintelui Luis Lacalle Pou mizează pe campania de vaccinare, care a progresat într-un ritm constant de la lansarea sa pe 1 martie.
Până în prezent, 47% din populaţie a primit deja o primă doză de vaccin şi 28% a doua.
100 de mii de doze de CoronaVac au fost achiziționate de Guvernul Republicii Moldova de la compania chineză Sinovac. Până acum, în jur de 15 mii de doze au fost administrate.
R.Moldova: peste 640 de mii de moldoveni au cetățenia română
Numărul cetățenilor moldoveni care au cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și a ajuns astăzi la peste 640 de mii. Datele se regăsesc într-un răspuns al Ministerului Justiției postat pe site-ul Camerei Deputaților, după o interpelare făcută de către deputatul Ștefan-Iulian Lorincz (USR PLUS) săptămâna trecută, informează portalul G4media. Acesta a explicat că a cerut datele pentru că sunt foarte multe restanțe.
Conform Ministerului Justiției, în total au fost depuse aproape 800 de mii de cereri ( 786.546) din care peste 140 de mii așteptau încă să fie soluționate la finele lui 2020, scrie europalibera.org.
Potrivit deputatului USR-PLUS care a cerut datele, restanțele se explică și prin lipsa de personal la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
„Noi am ridicat problema și am înțeles că unele dosare ajung să aibă și 14 luni întârziere, altele 12 și 10 luni. Deci, nu stăm foarte bine din punctul acesta de vedere”, a mai spus parlamentarul USR, citat de G4media.
Conform statisticilor, cel mai mare val de acordare a cetățeniei românești pentru moldovenii de peste Prut s-a produs în ultimii zece ani, este vorba de peste 580.000 de cetățenii române.
Pandemia de coronavirus a încetinit ritmul de depunere a cererilor cu 80%, în mare din cauza restricțiilor de circulație între România și Republica Moldova. Astfel, au fost depuse numai 17.549 de cereri. O pauza care a permis însă procesarea unui număr mare mare de dosare restante: au fost acordate peste 66 de mii de cetățeni române cetățenilor moldoveni.
În ceea ce privește cererile pentru copii minori pentru care se redobândește cetățenia există un salt mare și în 2020 față de 2019 de la 1.257 la 2.005 de cereri aprobate.
Populaţia a depozitat un miliard, dar a scos 10 miliarde de lei din conturile bancare
În luna aprilie a anului curent banii în circulaţie au constituit 31,6 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu sfârşitul anului 2020, relevă datele Băncii Naţionale a Moldovei.
BNM explică majorarea volumului banilor în circulaţie ca urmare a depăşirii în perioada ianuarie-aprilie 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 1 871,5 mil. lei, scrie capital.market.md.
Comerţul aduce cei mai mulţi bani la bănci
În perioada ianuarie-aprilie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 20,2 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a constituit 43,6 miliarde de lei. Creşterea volumului încasărilor de mijloace băneşti a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 22,1 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care deţin cea mai mare pondere (de 56,1 la sută) din volumul total al încasărilor. Astfel, comerţul are şi cea mai mare pondere în aducerea banilor la bănci. În aprilie curent, volumul banilor încasaţi de bănci din comerţ a fost de 24,5 miliarde de lei.
Persoanele fizice au alimentat conturile bancare cu 3,7 miliarde de lei şi au cumpărat valută în sumă de 1,4 miliarde de lei.
Majorarea încasărilor băncilor a fost susţinută de majorarea practic a tuturor surselor de încasări de numerar. Totodată, volumul încasărilor din vânzarea valutei persoanelor fizice s-a micşorat cu 16,4 la sută (ponderea fiind 3,1 la sută) comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Totodată, în luna aprilie 2021, volumul încasărilor a constituit 12 miliarde de lei (+1,5 la sută faţă de luna martie 2021 şi +75,1 la sută faţă de luna aprilie 2020).
Populaţia şi-a scos valuta de la ciorap
Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licenţiate în perioada ianuarie-aprilie 2021 s-a majorat cu 21,5 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent şi a constituit 45,5 miliarde de lei.
Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creşterea eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 3,5 miliarde de lei (38,0 la sută), cifrându-se la 12,9 miliarde de lei (echivalentul a 733,8 mil. USD). Ponderea acestora a crescut cu 3,4 p.p. şi a constituit 28,4 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.
Majorarea cu 38% a vânzărilor de valută de către persoanele fizice se explică prin creşterea volumului remitenţelor moldovenilor. Datele BNM arată că în primele două luni din 2021, transferurile de peste hotare efectuate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor au fost de 219 mil. USD, record absolut pentru R. Moldova. Precedentul record a fost stabilit în 2013, când remitenţele în primele două luni au fost de 203 mil. USD, precedat de anul 2008, când ele au fost de 194 mil. USD. „Prin intermediul băncilor moldovenii transmit acasă maximum 80% din bani, restul fiind transmişi prin rutiere, carduri bancare emise în străinătate sau rude şi prieteni. Altfel spus, volumul de bani trimişi acasă de moldoveni mai creşte cu încă 55 milioane USD”, explică economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Bancomatele, casieria moldovenilor
Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice s-au majorat cu 14,1 la sută, constituind 10,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 22,3 la sută din volumul total al eliberărilor.
O pondere semnificativă de 18,9 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie-aprilie 2021 cu 8,3 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent până la 8,6 miliarde de lei. În 2020, veniturile moldovenilor obţinute pe cardurile bancare au fost mai mari decât cele primite în numerar. Deşi cardurile bancare mai sunt utilizate ca mijloc de a retrage bani din bancomat pentru cheltuieli curente, tendinţa arată că sunt în creştere achitările cu cardul. Dacă piaţa online lipsea în R. Moldova acum zece ani, în prezent a devenit foarte puternică. Dacă ani la rând se făceau achitări cu cardul de 200-300 de milioane de lei anual, în prezent, doar online, se fac achitări de 9 miliarde de lei, iar în 2020 cea mai mare parte a achitărilor a fost efectuată în R. Moldova.
În luna aprilie volumul total al eliberărilor a constituit 13,3 miliarde de lei, depăşind cu 1,2 miliarde de lei volumul încasărilor. Comparativ cu luna martie 2021, eliberările de numerar s-au majorat cu 1,4 miliarde de lei sau cu 12,5 la sută.
Depozitele sunt în creştere, iar economia reînvie
Soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 861,4 milioane lei comparativ cu luna precedentă şi a constituit 46,9 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,7 la sută din soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a majorat cu 721,9 milioane lei, până la nivelul de 31,7 miliarde de lei, având o pondere de 40,3 la sută.
În ceea ce priveşte împrumuturile pentru economie, acestea au însumat 51 miliarde de lei, cu 1,3 miliarde mai mult ca urmare a creşterii cererilor faţă de economie, în monedă naţională cu 995,2 milioane lei (3,1 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 340,3 milioane lei (2,0 la sută).
De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, s-au majorat pe parcursul lunii aprilie cu 30,5 milioane USD (3,2 la sută).
Creşterea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de majorarea soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 720,3 milioane lei (4,0 la sută), a soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 259,8 milioane lei (2,0 la sută), a soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 31,9 milioane lei (5,3 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public s-a micşorat cu 16,8 milioane lei (2,5 la sută).
Guvernul a aprobat o procedură privind munca cetățenilor moldoveni în străinătate
Guvernul interimar a aprobat astăzi Procedura de realizare a controlului de stat asupra activității agențiilor private și a intermediarilor nelicențiați care desfășoară activitatea ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, în baza analizei riscurilor specifice activității acestora, transmite MOLDPRES.
Procedura respectivă este o modificare a unei Hotărâri de Guvern din 2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii.
„Prezenta Procedură stabilește: modalitatea de control asupra activității ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova; criteriile de risc specifice domeniului de activitate; procedura de analiză a criteriilor de risc stabilite în funcție de specificul activității de intermediere a muncii în străinătate”, indică documentul.
În vederea realizării controlului de stat asupra activității ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, Inspectoratul de Stat al Muncii poate realiza controale planificate, în baza criteriilor de risc stabilite, precum şi controale inopinate.
Criteriul de risc în contextul prezentei Proceduri sumează un set de însușiri ale subiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente dintre subiectul supus controlului și Inspectorat, ale căror existență şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune, inclusiv materiale, vieții şi sănătății persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate, precum și a încălcării procedurilor de plasare în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, stabilite prin acte normative.
A fost creată Fundația „Startup Moldova”
Inovațiile digitale și startup-urile tehnologice pot contribui considerabil la creșterea economiei Republicii Moldova. În acest sens, ATIC a creat Fundația „Startup Moldova” – o entitate independentă care va susține dezvoltarea companiilor inovatoare - startup-urile din sectorul TIC, prin acordarea de servicii și consultanță. De asemenea, Fundația va îmbunătăți nivelului de calificare a specialiștilor prin promovarea programelor de creștere a abilităților digitale și impulsionarea colaborării în cadrul comunității de afaceri din industrie, va încuraja investițiile, precum și va colecta fonduri și oferi finanțare pentru proiectele de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC.
De ce a fost creată Fundația „Startup Moldova”?
Necesitatea creării fundației a reieșit din provocările și necesitățile identificate în domeniul TIC: insuficiența angajaților calificați, cunoașterea superficială a mediului de reglementare și a cadrului legal, acces limitat la finanțare și expertiză pentru dezvoltarea ideilor, necesitatea mentoratului și a instruirilor etc. Acestea au fost identificate în baza interviurilor cu companiile tehnologice, părțile interesate din sector, precum și rezultatelor studiului efectuat de compania de consultanță PwC Moldova, la inițiativa Proiectului Tekwill, implementat de ATIC, susținut de USAID și SIDA.
Alex Gozun, senior manager PwC Moldova: „În baza activităților convenite cu ATIC, PwC Moldova a realizat o analiză cu privire la identificarea opțiunilor și a formelor instituționale pentru implementarea Programului Startup Moldova, fie sub umbrela proiectului Tekwill, gestionat de ATIC, fie prin înființarea unei entități separate de către ATIC. Având în vedere scopurile prevăzute pentru Programul Startup Moldova, astfel cum acestea au fost statuate de către ATIC și alte părți interesate (de ex. colectarea de fonduri, asigurarea accesului la educație, accesul la finanțare etc.), alte aspecte analizate și reieșind din opțiunile selectate de ATIC și membrii săi, s-a constatat că este posibilă operarea Startup Moldova printr-o fundație înființată de ATIC.”
Cum va fi gestionată activitatea fundației?
Fundația „Startup Moldova” este condusă de către un Consiliu, care a fost ales de către Adunarea Generală a ATIC în urma unei serii de consultări interne, fiind format din:
- 2 reprezentanți numiți de către fondatorul fundației – ATIC;
- 1 reprezentant delegat de către Administrația Parcului pentru Tehnologia Informației ”Moldova IT Park”;
- 1 reprezentant delegat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM);
- 1 reprezentant delegat de către Instituția Publică Centrul de Instruire și Inovații TIC – ”TEKWILL”.
Statutul Fundației Startup Moldova permite includerea în Consiliul fundației a reprezentanților din partea fondurilor internaționale, ca membri adiționali cu drepturi depline în Consiliu. Totodată, în Consiliul fundației fot fi incluși reprezentanți din partea donatorilor si/sau partenerilor Fundației și din partea companiilor sau startup-urilor TIC, inclusiv experți din partea fondurilor internaționale, care vor avea drept de vot consultativ în Consiliul fundației. ATIC și Consiliul Fundației vor întreprinde acțiunile necesare pentru a identifica organizațiile care își pot delega reprezentați în Consiliul fundației.
Vitalie Tarlev, membru al Consiliului Fundației:„ Având în vedere dorința ATIC de a combina eforturile sale cu cele întreprinse de sectorul public în domeniul dezvoltării și creșterii TIC, deschiderea autorităților spre colaborare cu mediul privat, precum și limitările legale existente cu privire la colaborarea dintre autoritățile publice și mediul privat, ATIC, împreună cu o serie de organizații publice au convenit să participe împreună la administrarea fundației. Respectiv, în urma analizei și a opțiunilor exprimate de ATIC și membrii săi în cadrul ședințelor de lucru și a Adunărilor Generale, a fost înființată Fundația Startup Moldova, care este administrată de ATIC, împreună cu reprezentanți ai mai multor instituții publice, precum Moldova IT Park, ODIMM etc.”
Consiliul Fundației va întreprinde acțiuni pentru a identifica și reprezentanți ai fondurilor internaționale în calitate de membri, precum și pentru dezvoltarea unor consilii reprezentative de susținere și incluziune a comunității, investitori și startupuri.
Ce presupune activitatea Fundației?
Pentru implementarea proiectelor, organizația va numi un director executiv (administrator). Ales prin concurs deschis, primul director al Fundației „Startup Moldova” a devenit Serge Smigaliov, profesionist cu o experiență vastă în dezvoltarea business-ului în IT, ultimii 10 ani activând în compania Microsoft.
Serge Smigaliov, Director al Fundației „Startup Moldova”: „Pentru atingerea scopurilor și obiectivelor sale, Fundația „Startup Moldova” va participa la inițierea, elaborarea și dezvoltarea programelor de dezvoltare și susținere a sectorului TIC și ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și va contribui la elaborarea și implementarea strategiilor naționale de dezvoltare în domeniul TIC. De asemenea, va colabora cu organizații internaționale care au obiective și activități similare, va participa la finanțare programelor TIC, în țară și în străinătate, prin acordarea de granturi, burse, ajutoare materiale și financiare, dar și va organiza evenimente dedicate domeniului TIC, sau concursuri și activități de formare și îmbunătățire a aptitudinilor studenților și tinerilor specialiști în domeniul TIC.”
În următorii ani, treptat, fundația va prelua proiectele aflate în cadrul programului național Startup Moldova, și și-a propus să atingă următoarele obiective:
- să contribuie la dezvoltarea ecosistemului pentru inovare digitală în Republica Moldova și să consolideze sectorul TIC;
- să sporească investițiile în companiile cu valoare adăugată și de risc major din sectorul TIC, bazate pe produse din domeniul tehnologiilor informaționale;
- să contribuie la crearea unor mecanisme de colectare de fonduri și finanțare a inițiativelor și proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor bazate pe TIC;
- să sporească nivelul de cooperare între membrii comunității de afaceri din Republica Moldova, în limitele legale;
- să consolideze ecosistemul IT din Republica Moldova prin conectarea la inițiative și rețele internaționale ce promovează investițiile în startup-uri tehnologice, rețele de „Business Angels” și altele similare;
- promovarea imaginii pozitive a startup-urilor tehnologice pe plan național și internațional;
- facilitarea relațiilor dintre investitori și companii care dezvolta produse tehnologice, sau oricare alte obiective conexe sau care pot rezulta din îndeplinirea scopurilor statutare.
Bugetul Fundației „Startup Moldova” va fi format reieșind din prevederile statutare: donații, granturi, sponsorizări, parteneriate, atrageri de fonduri de la investitori internaționali, și altele.
Piaţa bancară, concentrată moderat
În pofida perturbărilor înregistrate în ultimii ani şi a impactului pandemiei COVID-19 per ansamblu, sectorul bancar autohton înregistrează tendinţe de stabilitate şi accelerează procesul de digitalizare.
Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică constată consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, creşterea activelor şi portofoliului de credite, scăderea ponderii creditelor neperformante în portofoliul de credite şi majorarea volumului depozitelor bancare. Gradul de concentrare şi gradul de lichiditate bancară se menţine în continuare la un nivel înalt, fiind rezultatul politicii monetare promovate de BNM, care, în fond, are ca scop sterilizarea excesului de masă monetară în vederea menţinerii ţintei inflaţioniste, dar afectează capacitatea băncilor de a credita. Totodată, sistemul bancar autohton s-a consolidat ca urmare a strategiei de reducere a costurilor. În anul 2020 a fost închis un număr de 10 sucursale şi 44 de agenţii bancare, iar 93 de salariaţi au fost angajaţi în sistem, scrie capital.market.md.
Patru bănci deţin 80% din piaţa creditelor
Băncile se încadrează în limitele unei pieţe bancare cu un grad moderat de concentrare. După valoarea creditelor, patru bănci comerciale, deţin 79,6% din totalul împrumuturilor.
Sectorul bancar prezintă un nivel de concentrare mai ridicat, raportat la cota de piaţă. Or, acest indicator arată o creştere continuă a gradului de concentrare a sectorului bancar autohton şi o creştere a competiţiei între bănci.
Activele sectorului bancar au totalizat 103,9 miliarde de lei. Cuantumul total al expunerii la risc a constituit 50,1 miliarde de lei. Iar ponderea acestuia în total active a fost de 48,2%. Toate băncile din sistemul bancar înregistrează majorări la valoarea activelor, respectiv, şi activele ponderate la risc au avut o creştere semnificativă.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, patru bănci moldoveneşti împart 78,51% din totalul pieţei bancare a R. Moldova. Este vorba despre Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank şi Mobiasbancă.
Respectivele instituţii financiare sunt în top cu cel mai mare profit şi indicatori de piaţă. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe care le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată şi volumul activelor pe care le deţin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei şi Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul ţării. Totodată, capitalul şi lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru poate genera costuri de oportunitate.
Profitul celor 11 bănci din R. Moldova a însumat 165,8 mil. de lei în prima lună a anului 2021, cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank şi Comerţbank – de 1,2 mil. lei şi, respectiv, un milion de lei, iar Fincombank şi Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei şi, respectiv, 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi – 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei şi diferenţele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei şi asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puţine venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puţin şi de 2,7 ori mai puţine venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, ProCredit Bank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei, urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei şi Eximbank – cu 13,6 mil. de lei.
Băncile, capitalizate până-n dinţi
Nivelul de capitalizare pentru 11 bănci comerciale din sector este net superior minimului impus de cerinţele prudenţiale de 10%, ajungând la nivelul de 27%, ceea ce indică condiţii de funcţionare echitabilă pentru băncile autohtone. Conform informaţiilor privind activitatea economico-financiară a băncilor comerciale, fondurile proprii totale ale sectorului bancar a marcat o creştere de 19,2%, până la 13,5 miliarde de lei. Iar fondurile proprii de nivel 1 s-au majorat până la 13,4 miliarde de lei.
Băncile mici, Eximbank, ProCredit Bank, Energbank, Fincombank, BCR, deţin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investiţională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate şi o eficienţă redusă a activităţii generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depăşeşte 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepţia ProCredit Bank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piaţă restrânse, respectivele bănci au şi un număr mic de clienţi şi contabilizează rezultate financiare modeste.
„Rezervele de lichiditate ale sectorului bancar depăşesc în continuare limitele prudenţiale impuse de BNM. Lichiditatea curentă ca medie pe sistem este de 50,56%. Majoritatea băncilor comerciale înregistrează un coeficient destul de înalt, ceea ce duce la un exces de lichiditate bancară per sistem. Lichiditatea pe termen lung, valoare calculată conform principiului I al lichidităţii (≤1), al întregului sistem bancar a constituit 0,71%. Astfel, observăm că majoritatea băncilor comerciale înregistrează un coeficient destul de înalt, ceea ce duce la un exces de lichiditate bancară”, se mai arată în analiza Institutului Naţional de Cercetări Economice.
Sistemul informațional „Monitorizarea electronică a vânzărilor” este planificat să fie lansat din 1 iunie
Ministerul Finanțelor desfășoară consultări publice cu privire la mai multe proiecte legate de implementarea monitorizării electronice a vânzărilor.
În special, ministerul a elaborat un proiect de regulament privind schimbul de date între echipamentele de casă și control (ECC) și Sistemul informațional ”Monitorizarea electronică a vânzărilor” (MEV); proiectul de Regulament privind certificarea ECC, proiect de Regulament privind funcționarea Centrului de certificare al ECC, precum și o listă de servicii și tarife pentru certificarea ECC. Totodată, a fost propusă modificarea cerințelor tehnice pentru ECC, iar după 1 octombrie va fi imposibilă înregistrarea în Registrul unificat al ECC a echipamentelor de casă care nu îndeplinesc noile cerințe tehnice. În același timp, un ECC deja utilizat care nu îndeplinește noile cerințe poate fi aplicat pentru o perioadă limitată, conform programului aprobat, în funcție de model, anul de înregistrare și domeniul de aplicare, scrie infomarket.md.
De exemplu, un ECC neconform utilizat în domeniul transportului de călători prin servicii de taxi poate fi operat până la sfârșitul anului 2023, în case de schimb valutar - până în 2024, iar vechile modele ECC înregistrate în perioada 1998-2004, utilizate în domeniul comerțului sau serviciilor, pot fi aplicate până la sfârșitul anului 2021. În același timp, proiectul prevede că nu este încă necesară înregistrarea sistemelor de informații cu/fără dispozitive electronice în Registrul unificat al ECC-urilor, destinat pentru înregistrarea tranzacțiilor în numerar fără imprimante fiscale care sunt integrate în sistemul fiscal Gateway sau MEV. Se preconizează ca Centrul pentru Tehnologii Informaționale în Finanțe va asigura activitatea Centrului de certificare ECC și va furniza servicii în conformitate cu tarifele aprobate.
Până la 1 iunie, este planificată lansarea sistemului informațional MEV și asigurarea accesului la acesta pe site-ul SFS - www.mev.gov.md. Din 1 octombrie, schimbul de date între ECC și sistemul de informații MEV va fi asigurat prin intermediul platformei de interoperabilitate MConnect.
Consultările asupra proiectelor vor avea loc până pe 17 mai: https://mf.gov.md/ro/content/proiectele-regulamentului-privind-certificarea-echipamentelor-de-cas%C4%83-%C8%99i-de-control-0
