Lumea, aproape de o nouă epidemie! O boală cumplită a înregistrat cea mai mare creștere din lume
Conform informațiilor apărute în presa internațională, medicii avertizează că au descoperit un nou factor care cauzează boala neuro degenerativă Parkinson. Este vorba despre o substanță pe care o putem găsi în multe produse de uz caznic.
Umanitatea se va confrunta cu o nouă epidemie? O boală gravă face ravagii în SUA. Cauza se află în produse pe care toți le folosim, scrie capital.ro
În curând ne vom confrunta cu o epidemie de Parkinson, este opinia neurologului Ray Dorsey, medic la Centrul Medical al Universității din Rochester, New York. Avertizarea medicului vine în contextul în care această tulburare a înregistrat cea mai mare creștere din lume, transmite theguardian.com
De exemplu, subliniază neurologul, numărul persoanelor afectate de Parkinson a crescut cu 35% în ultimii 10 ani în Statele Unite iar medicii consideră că „în următorii 25 de ani se va dubla”.
Care este factorul declanșator?
Potrivit sursei menționate, cercetătorii sunt de părere că un factor declanșator este expunerea la tricloretilenă (TCE), substanță folosită în degresarea industrială, curățarea chimică, dar și în produse de uz casnic, precum cele de lustruit pantofi și produse de curățat covoare.
Legătura dintre această substanță și probleme grave de sănătate a fost dovedită de muncitorii care au fost expuși la TCE la locul de muncă. Aceasta substanță este un factor de risc pentru Parkinson, arată rezultatele unui studiu din 2008 care analizat factorii respectivi.
Rezultate similare au fost înregistrate și în urma unui studiu realizat în 2011. Potrivit acestuia, a fost înregistrată „o creștere de șase ori a riscului de Parkinson la persoanele expuse la locul de muncă la tricloretilenă”.
Este o substanță cancerigenă
Trebuie menționat că tricloretilena este o substanță cancerigenă, cunoscută ca factor de risc pentru mai multe tipuri de cancer. Legătura dintre aceasta și Parkinson poate fi adesea trecută cu vederea deoarece primele semne ale bolii pot apărea și după zeci de ani de la expunerea la substanța respectivă.
În timp ce unele persoane care au intrat în contact cu boala se pot îmbolnăvi rapid, altele pot lucra sau trăi în locuri contaminate o mare parte din viață înainte de a dezvolta simptome de Parkinson.
Chiar dacă TCE este este interzisă în multe țări europene, în SUA nu există restricții pentru aceasta. Astfel, TCE contaminează aerul, solul și apa în zonele industriale iar specialiștii avertizează că este prezentă în peste 30% din apele subterane din SUA.
„Numeroase studii dovedit că apa de la robinet poate provoca boala Parkinson. Iar în acest caz, de vină nu este doar TCE, ci și pesticidele,” transmite neurologul Ray Dorsey, în contextul în care unii cercetători nu cred că TCE din apa potabilă este suficientă pentru a provoca boli.
Unde pot fi schimbați banii rupți, deteriorați sau murdari
Persoanele fizice şi juridice care au bancnote sau monede metalice necorespunzătoare circulației – uzate sau deteriorate, însă autentice şi cu putere circulatorie – le pot schimba. Schimbul poate fi făcut la Banca Națională a Moldovei (persoanele fizice) sau la băncile licențiate din Republica Moldova, inclusiv la subdiviziunile acestora (persoane fizice și juridice), transmite ipn.md.
Sunt schimbate și se plătesc integral, 100 % din valoare, bancnotele sau monedele care sunt murdare, au inscripții sau desene, cele perforate sau rupte. Se schimbă și se plătește bancnota reconstituită prin lipirea părților unei bancnote autentice, cu bandă adezivă, lipici sau cu alte mijloace, care acoperă o suprafață mai mare de 10 mm pe 40 mm. De asemenea, pot fi schimbate și bancnotele decolorate, fără colțuri, cele șifonate
Însă sunt respinse și nu se plătesc bancnotele în cazul în care lipsește mai mult de 45% din suprafață sau care au fost deteriorate în mod intenționat. Potrivit BNM, bancnota în privința căreia sunt motive să se considere că a fost deteriorată în mod intenționat (prin multiplicarea bancnotelor prin decupare etc.), nu se schimbă și se reține pentru a fi predată subdiviziunii teritoriale a Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, specimenul de bancnotă se retrage din circulație şi nu se plătește. La fel, și bancnota fără putere circulatorie, al cărei termen de schimb a expirat, se respinge și nu se plătește.
În cazul monedelor, sunt schimbate și plătite, cele care și-au păstrat imaginea pe avers şi revers, dar care în urma deteriorărilor mecanice sau a acțiunii unor factori de mediu și-a modificat forma inițială prin îndoire, lățire, găurire, topire. Sunt schimbate și cele care și-au schimbat culoarea în urma acţiunii unor factori de mediu agresiv. Însă, se respinge moneda metalică fără putere circulatorie, al cărei termen de schimb a expirat.
Bancnotele sau monedele metalice depuse la bănci de către persoane fizice şi juridice şi care nu sunt clar recunoscute ca fiind autentice se retrag din circulație şi sunt predate subdiviziunii specializate a Ministerului Afacerilor Interne, pentru stabilirea autenticității acestora. Pentru bancnotele reținute, banca eliberează depunătorului un document confirmativ.
În cazul schimbului monedei naționale necorespunzătoare circulației la ghișeul BNM în sumă mai mare de 500 (cinci sute) lei, persoana fizică prezintă buletinul de identitate și completează o cerere cu privire la schimbul monedei naționale.
În cazul schimbului monedei naționale necorespunzătoare circulației în sumă mai mare de 20 de mii de lei, solicitantul asigură completarea Chestionarului pentru client, în conformitate cu cerințele Regulamentului cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în cadrul operațiunilor efectuate de BNM. Prin completarea cererii, solicitantul își exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal furnizate BNM.
Medic triholog din Moldova despre căderea părului din cauza infecţiei cu COVID-19
Circa 26 la sută dintre persoanele din Republica Moldova, care au avut COVID-19 se confruntă cu o consecinţă tardivă a virusului şi anume căderea părului. Medicul triholog, Ecaterina Tcacenco, a explicat în cadrul emisiunii „Reporter pentru sănătate” de la Moldova 1 că COVID-ul aduce nişte schimbări metabolice foarte grave în organismul nostru.
„Persoanele care se îmbolnăvesc de COVID pot avea o varietate de simtome, dar căderea părului a fost întâlnită în cazuri foarte multe la pacienţii care au suportat COVID-ul. Noi am observat că pielea capului devine grasă, structura părului devine foarte subţire. Apariţia acestui simptom apare după 2 –3 luni, la alţii 6 luni. Este un simptom de complicaţie tardivă după COVID”, menţionează medicul.
În ultima perioadă pacienţii care raportează o asemenea problemă se adresează la medici, purtând deja peruci. Şi asta pentru că pacienţii, îndeosebi cei care au fost intubaţi, din lipsă de oxigen, din cauza stresului la care este supus organismul, se confruntă cu această problemă.
„Cade brusc, o cantitate mare de păr când se periază ori când se spală părul. Comparativ cu alte tipuri de viruşi, gripa, citomegalovirusul, hepatitele, COVID-ul aduce nişte schimbări foarte grave în organismul nostru”, accentuează medicul triholog.
Ecaterina Tcacenco a mai spus în cadrul emisiunii „Reporter pentru sănătate” că pacienţii care au suferit de COVID-19 şi se adresează la medic au deficit pronunţat de zinc si de vitamina D3.
SFS recomandă conformarea voluntară a persoanelor fizice care au obținut venituri de la jocurile de noroc și pariuri de peste hotare
Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii care obțin venituri din câștigurile de la jocurile de noroc și/sau pariuri sportive realizate prin intermediul rețelelor de comunicații electronice să se conformeze voluntar la respectarea prevederilor legislației în vigoare.Glass Container Company și Glass Container Prim vor fi fuzionate într-o singură companie
Glass Container Company și Glass Container Prim vor fi fuzionate într-o singură companie de noul proprietar - Vetropack Austria Holding AG, parte a grupului elvețian Vetropack Holding.
Ion Chicu face praf mai multe inițiative economice ale lui Igor Dodon și PSRM
Fostul prim-ministru, Ion Chicu, critică dur inițiativa PSRM de a propune repetat spre aprobare proiectul abrogării legii miliardului, lege declarată anterior neconstituțională de Curtea Constituțională. Drept inacceptabilă este considerată de către Ion Chicu și inițiativa lui Igor Dodon de a împrumuta bani de la BNM pentru a ajuta cetățenii și mediul de afaceri pe perioada stării de urgență. Chicu califică aceste intenții drept populisme, care ar deteriora relația țării noastre cu partenerii financiari externi și ar știrbi din imaginea Republicii Moldova pe plan internațional, notează IPN.
Deși Curtea Constituțională a declarat neconstituțională abrogarea legii miliardului, votată la finalul sesiunii trecute, în lipsa avizului Guvernului, totuși PSRM a anunțat că va veni cu un proiect similar de lege. Fostul premier, Ion Chicu, califică inițiativa PSRM de a scoate de pe umerii cetățenilor povara miliardului furat drept un populism ieftin.
„Politicienii sunt în campanie electorală permanentă, iar populismul nu cedează nici a doua zi după alegeri. Rata dobânzii pe care Guvernul o plătește de 5% nu este justificată, e posibil să fie diminuată. Nu am văzut proiectul socialiștilor ca să spun dacă e bun sau rău, dar dacă se merge pe aceeași abordare ca să fie iertată o datorie, ea nu poate fi acceptată, ea va duce la colapsul statului”, a spus Ion Chicu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Chicu s-a arătat critic și față de intenția lui Igor Dodon de a împrumuta de la Banca Națională cel puțin 10 miliarde de lei pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile să facă față restricțiilor impuse de starea de urgență.
„Practica de a te împrumuta de la o Bancă Centrală este una care a rămas în istorie, asta ar însemna să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă. Este o practică vicioasă, inacceptabilă, care lovește în imaginea Republicii Moldova pe plan extern, asta ar afecta și relația noastră cu instituțiile financiare internaționale. O astfel de abordare nu poate fi justificată în nicio circumstanță”, a mai spus Ion Chicu.
Fostul premier a calificat drept o încercare de a obține capital politic și proiectul PSRM prin care s-a reușit creșterea coeficientului de indexare a pensiilor.
„Zilele astea am mai văzut un precedent inacceptabil, când Parlamentul a votat rectificarea bugetului fără avizul Guvernului, alocând 600 de milioane pentru indexarea pensiilor, și asta este un populism cras, deși înțeleg tendința de a oferi pensionarilor mai mult, cred că mai urmează și alte inițiative populiste de acest gen”, a spus Ion Chicu.
Ion Chicu a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada noiembrie 2019-decembrie 2020, renunțând la mandat cu motivul declarat de a declanșa alegeri parlamentare anticipate.
ipn.md
În spitalele din capitală sunt disponibile în jur de 400 de locuri pentru pacienții cu COVID-19
În Chișinău, sunt în jur de 400 de locuri disponibile pentru pacienții cu COVID-19. La moment, în spitalele din capitală sunt internați 1.263 de pacienți confirmați pozitiv cu noul coronavirus. Datele au fost anunțate de șefa Direcției generale asistență socială și sănătate, Tatiana Bucearschi, în cadrul ședinței săptămânale a serviciilor primăriei Chișinău.
Tatiana Bucearschi a mai declarat susținut că municipiul Chișinău rămâne, în continuare, în alertă epidemiologică privind infecția COVID-19. Se atestă o scădere a cazurilor noi de infecție, în comparație cu săptămâna precedentă, iar numărul persoanelor vindecate este în creștere”.
La capitolul vaccinare, în capitală au fost imunizate 75,8% din angajații sistemului spitalicesc. Totodată, 622 de cadre didactice din școli și grădinițe au primit serul contra COVID-19.
Principalii indicatori ai pieței serviciilor de telefonie fixă au continuat să scadă în anul 2020
În anul 2020, piața serviciilor de telefonie fixă, a continuat să înregistreze scăderi. Numărul total de abonați s-a micșorat, comparativ cu anul 2019, cu 4,1% și a însumat 1,03 mil., volumul total de trafic s-a diminuat cu 0,6% și a alcătuit peste 1,1 mld. minute, iar volumul total al veniturilor pe această piață a scăzut cu 14,4% și a totalizat 379,6 mil. lei.
Potrivit datelor statistice prezentate ANRCETI de către 24 furnizori activi pe piața respectivă, numărul abonaților S.A.”Moldtelecom” a scăzut cu 4,2% și a alcătuit circa 920 mii, iar numărul abonaților furnizorilor alternativi s-a diminuat cu 3,5% și a constituit puțin peste 107,7 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a telefoniei fixe raportată la 100 de locuitori a scăzut, față de anul 2019, cu 1,1 puncte procentuale și a alcătuit 38,9%.
Analiza traficului de voce în reţelele de telefonie fixă arată că: traficul către reţelele internaţionale a scăzut - cu 31,1%, traficul către alte reţele fixe s-a diminuat cu 19,1%, iar traficul către reţelele mobile – cu 6,1%. Totodată, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) a crescut cu 4,1% și a alcătuit 142 minute (două ore şi 22 minute), iar durata medie a unui apel a fost de 2,7 minute, în creștere cu 13,9%.
În perioada de raport, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) s-a redus cu 11,3% și a constituit 30 lei. S.A.”Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 31,5 lei (în scădere cu 11,9%), iar furnizorii alternativi – un ARPU de 17,9 lei (în scădere cu 2,6%).
La 31 decembrie 2020, S.A.”Moldtelecom” deținea, în funcție de volumul de vânzări înregistrat, o cotă de piață de 93,8%.
Pentru ce cheltuie moldovenii banii: cumpără mâncare, îşi alimentează conturile şi-şi achită creditele
În februarie 2021, banii în circulaţie au constituit 30,4 miliarde de lei, majorându-se cu 633,6 mil. lei (2,1 la sută) comparativ cu decembrie 2020, ca rezultat al depăşirii în perioada ianuarie-februarie 2021 a volumului eliberărilor cumulative asupra volumului încasărilor cumulative pe sistemul bancar cu 633,7 mil. lei, arată date Băncii Naţionale a Moldovei.
În perioada ianuarie–februarie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a diminuat cu 3,5 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a constituit 19,7 miliarde de lei. Descreşterea volumului încasărilor de mijloace băneşti a fost determinată, preponderent, de diminuarea cu 1,0 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care deţin cea mai mare pondere (de 54,5 la sută) din volumul total al încasărilor. De menţionat că evoluţia respectivă a fost susţinută de diminuarea practic a tuturor surselor de încasări de numerar.
Totodată, în luna februarie 2021, volumul încasărilor a constituit 10 miliarde de lei (+2,9 la sută faţă de luna ianuarie 2021 şi +1,1 la sută faţă de luna februarie 2020).
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că salariile reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populaţiei cu o pondere de 50,2% în veniturile totale.
Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei.
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale.
În funcţie de mediul de reşedinţă se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,9%, şi prestaţiile sociale – 16,8%.
Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuţia acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile, faţă de 0,8% în mediul urban.
Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,5% din total venituri, comparativ cu 16,8% în mediul urban.
Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie.
Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 2 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.
Băncile au eliberat mai mult cash
Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licenţiate în perioada ianuarie-februarie 2021 s-a majorat cu 0,9 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent şi a constituit 20 355,0 mil. lei.
Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creşterea eliberărilor pentru cumpărarea valutelor de la persoane fizice cu 136,2 mil. lei (2,4 la sută), cifrându-se la 5 769,2 mil. lei (echivalentul a 332,2 mil. USD). Ponderea acestora a crescut cu 0,4 p.p. şi a constituit 28,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.
Totodată, eliberările din conturile persoanelor fizice s-au majorat cu 1,0 la sută, constituind 4,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 23,0 la sută din volumul total al eliberărilor.
De menţionat că o pondere semnificativă de 19,2 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate şi din POS-terminale, care s-au majorat în perioada ianuarie-februarie 2021 cu 3,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.
În luna februarie volumul eliberărilor a constituit 10 589,8 mil. lei, depăşind volumul încasărilor cu 587,0 mil. lei. Comparativ cu luna ianuarie 2021, eliberările de numerar s-au majorat cu 824,6 mil. lei sau cu 8,4 la sută.
Cresc economiile în lei
În luna februarie, soldul depozitelor în monedă naţională s-a majorat cu 350,9 milioane lei comparativ cu luna precedenta şi a constituit 46,1 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,4 la sută din soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu 218,7 milioane lei, până la nivelul de 31,5 miliarde de lei, având o pondere de 40,6 la sută.
Totodată, depozitele noi atrase la termen au constituit 2,2 miliarde de lei, în creştere cu 17,4 la sută faţă de luna februarie 2020. Cea mai mare creştere au avut-o plasamentele în lei moldoveneşti cu peste 25% comparativ cu luna similară a anului precedent şi cu 4,4% mai mult în valută străină recalculate în lei. Persoanele fizice au economist cel mai mult – 79,4% din totalul plasamentelor atrase.
Din perspectiva termenelor de plasare, cele mai atractive au fost depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni cu o pondere de 29 la sută din totalul depozitelor atrase la termen (depozitele persoanelor fizice au constituit 25,9 la sută din totalul depozitelor).
Depozitele în monedă naţională cu termene de la 6 până la 12 luni, deţinând cea mai mare pondere, au fost atrase cu o rată medie de 3,73 la sută (depozitele persoanelor juridice – cu o rată medie de 3,08 la sută, depozitele persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată medie de 3,75 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 3,83 la sută. În cazul depozitelor în valută, cele mai atractive au fost cele cu termene de la 2 până la 5 ani care au fost plasate cu o rată de 0,85 la sută (persoanele juridice au plasat cu o rată de 1,24 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,71 la sută).
În ceea ce priveşte rata dobânzii la depozitele noi atrase la termen în monedă naţională aceasta s-a majorat cu 0,37 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 2,92 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 2,94 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 4,08 la sută;
Rata dobânzii la depozitele noi la termen în valută nu s-a schimbat. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,85 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 0,50 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,55 la sută.
În comparaţie cu februarie 2020, rata medie la depozitele atrase în monedă naţională s-a micşorat la fel ca şi cea a depozitelor în valută.
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în monedă naţională a fost înregistrată la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 1 până la 2 ani (4,01 la sută) urmată de depozitele persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 6 până la 12 luni (3,75 la sută) şi depozitele persoanelor fizice cu termene de peste 5 ani (4,83 la sută).
Cea mai mare rată medie la depozitele atrase în valută a fost înregistrată la plasamentele la depozitele persoanelor juridice cu termene de la 2 până la 5 ani (1,24 la sută), la cele ale persoanelor fizice care practică activitate cu termene de la 1 până la 2 ani (0,50 la sută) şi la depozitele persoanelor fizice cu termenele de peste 5 ani (1,29 la sută).
Premier Energy a semnat un nou contract de achiziție a energiei electrice de la Centrala Cuciurgan pentru perioada 1 aprilie 2021-31 martie 2022
Compania anunță că prevederile contractului au fost coordonate cu operatorul sistemului de transport ÎS ”Moldelectrica” și expediate spre avizare Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
Procesul licitației pentru procurare a energiei electrice, lansat în luna februarie, s-a desfășurat conform Procedurii de procurare a energiei electrice, observatori ai procesului fiind reprezentații Secretariatului Comunității Energetice. Potrivit InfoMarket, Centrala de Cuciurgan, cu denumirea juridică ”Moldavskaia GRES”, a fost declarată câștigătoare a licitației pentru furnizarea de energie electrică către Premier Energy de la 1 aprilie 2021, oferind cel mai bun preț de achiziție, care va fi de 0,0535 dolari pentru kWh.
Potrivit Premier Energy, acest lucru va permite furnizorului să asigure stabilitatea prețului reglementat pentru furnizarea de energie electrică către utilizatorii finali în condițiile actuale ale indicatorilor macroeconomici.
Conform contractului anterior, compania de stat Energocom furniza energie electrică pentru Premier Energy la un preț de 0,04865 dolari pentru 1 kWh (fără TVA). Astfel, în cadrul noului contract, costul energiei electrice produse de Centrala de la Cuciurgan și furnizată către Premier Energy va crește cu aproximativ 10%.
