Ioana Constantin propune 2 soluții ce vizează ameliorarea crizei forței de muncă
În contextul în care Ministerul Muncii a dublat necesarul de muncitori străini pentru 2022, în comparație cu anul acesta, românii preferând să își găsească un job în străinătate, vicepreședinta PMP (Partidul Mișcarea Populară) Ioana Constantin, fost secretar de stat în ministerul de resort, a propus 2 soluții, care constau în sprijinirea continuă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, respectiv ușurarea accesului pe piața forței de muncă pentru lucrătorii din R. Moldova care nu au cetățenie română, scrie podul.ro.
"100.000 de muncitori din state non-UE - aceasta este propunerea Ministerului Muncii pentru anul 2022. Anul acesta, contingentul a fost dublat. Vorbim, în principal, despre domenii precum construcții, panificație, transporturi, dar și domeniul hotelier. În realitate, piața forței de muncă din România arată un paradox: angajatorii nu găsesc forță de muncă, dar mulți români se plâng că nu își găsesc locuri de muncă sau că sunt prea mici salariile. În vreme ce România trimite forță de muncă în toată Europa, aducem lucrători din Vietnam, Nepal, Filipine etc.
. România trebuie să acorde sprijin continuu mediului de afaceri, în principal IMM-urilor care și la nivelul UE generează peste 65% din locurile de muncă, iar creșterea salariilor și creșterea calității vieții trebuie să fie continuu prioritate.
2. România trebuie să își concentreze eforturile spre a ușura accesul pe piața forței de muncă pentru lucrătorii din R. Moldova care nu au cetățenie română, înainte de lucrătorii din zone precum Vietnam, Filipine, Sri Lanka etc. Am lăsat un astfel de proiect în Ministerul Muncii, un Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova pentru reglementarea și organizarea circulației forței de muncă între România și Republica Moldova, acord care trebuie dus la capăt", a scris Ioana Constantin pe Facebook.
Ministerul Muncii a propus, pentru anul 2022, un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţă, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcţiilor de clădiri, de drumuri, în restaurante, transporturi rutiere, hoteluri şi panificaţie.
