În 2021, avem cea mai mare creștere a consumului din partea populației din ultimii 15 ani. Moldovenii vor consuma, estimativ, cu circa 35-40 de miliarde de lei mai mult decât au consumat, în medie, în anii din urmă. Ultima dată a fost înregistrată o astfel de creștere în 2005-2006, când moldovenii, fiind goniți de sărăcie, au plecat peste hotare, au trimis bani acasă și astfel a pornit euforia consumului.

După, a fost o perioadă liniștită, iar în anul acesta avem din nou o creștere. Des­pre consumul populației vorbește Veaces­lav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, scrie vocea.md.

Expertul susține că cea mai mare parte a consumului moldovenilor este acoperit din importuri. „Atunci când se majorează salariile, pensiile, când se pompează bani în economie sau cresc volumele credite­lor, cel mai des moldovenii merg și procu­ră produse din import. În 2021, legat de comerțul extern, vom bate câteva recorduri, iar primul record va fi legat de creșterea importurilor, care în acest an presupunem că va depăși 7 miliarde de dolari. O creștere de 1,5 miliarde de dolari față de consumul anilor precedenți”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creșterea consumului moldovenilor este determi­nat de câțiva factori, iar primul ar fi trece­rea de la consumul informal la cel formal, adică „contabilizat”. Populația tot mai mult procură din magazine decât din piețe. Alt factor, care a dus la creșterea consu­mului, este „cererea amânată”. Dacă o parte a populației a dorit, anul trecut, să procure mașină, apartament, frigider sau alte bunuri, din cauza restricțiilor pan­demice și a crizei, populația nu a putut face achiziții, a cheltuit mai puțin, iar bani planificați să fie cheltuiți anul trecut sunt cheltuiți în acest an.

Din păcate, consumul mare nu duce la creșterea economiei

Următorul factor, menționează expertul, este ieșirea din criză și restabilirea consu­mului de dinainte. Oamenii s-au obișnuit cu starea de pandemie și s-au reîntors la con­sumul tradițional. Un ultim factor, spune Veaceslav Ioniță, este creșterea prețurilor. Este de remarcat faptul că populația nu că ar consuma mai mult, dar plătește mai mult. Spre exemplu, creșterea volumului de consum al produselor petroliere este determinat nu atât de creșterea fizică a consumului, cât de majorarea prețurilor. După același exemplu putem vorbi și de prețurile la produsele alimentare, care în acest an înregistrează creșteri de prețuri pe întregul mapamond, precum și la alte bunuri și servicii.

Vorbind despre sursele de finanțare a consumului, economistul a afirmat că este vorba de creșterea salariilor, de împrumu­turi, remitențe și de utilizarea economi­ilor. Anul trecut și în acest an, în R. Mol­dova are loc o creștere a salariului mediu pe economie, cu circa 1000 de lei, astfel încât cetățenii au mai mulți bani. Toto­dată, în ultimii cinci ani asistăm la o epo­pee a împrumuturilor. Cetățenii, care în mod tradițional, nu prea se împrumutau de la bănci, în ultimii cinci ani au creat o dependență de împrumuturi, care în pri­mele nouă luni ale acestui an, atât în sec­torul bancar, cât și în cel nebancar, au cres­cut cu 6,2 miliarde de lei. Până la sfârșitul anului acestea, estimativ, vor crește până la 8 miliarde de lei.

Datoriile moldovenilor, 15% din PIB

„Datoriile moldovenilor au ajuns la 32,3 miliarde de lei sau 15% din PIB. Cel mai mult oamenii se împrumută pentru consu­mul curent și pentru ipotecă”, a spus eco­nomistul.

Despre remitențe, analistul economic a menționat că în acest an cel mai probabil volumul acestora va atinge maxima istori­că. În ultimele 12 luni, au ajuns la 1,6 mili­arde de dolari și, cel mai probabil, până la sfârșitul anului vor fi cel puțin 1,7 miliar­de de dolari. „Bani ajung tot mai mulți în țară și ei merg în mare parte la consum”, a spus analistul economic.

Expertul a mai declarat că, din păca­te, pentru moldoveni, consumul mare nu duce la creșterea economiei, a producției sau la satisfacerea necesităților de consum din partea agenților economici, dar duce la creșterea importurilor, iar economia noas­tră devine tot mai fragilă, iar drept rezultat cresc și prețurile.