Există un moment anume în viaţă, o situaţie mai bine-zis, când, strâns în ungher de probleme mai mari sau mai mici şi apăsat de lipsa banilor şi în portmoneu, şi pe cardul de serviciu, îţi aminteşti de nişte bani ţinuţi undeva, pentru zile negre. Şi zici “Da, la urma-urmei, banii aceia pe care îi tot visez noapte de noapte, de ce-i ţin? Petru ce am muncit şi i-am adunat? Şi eşti tentat să mergi şi să-i scoţi la lumină, iar apoi să-i duci undeva într-un magazin din care să ieşi fără probleme.
Este absolut clar că povestea pe care am aşternut-o în acest prim alineat nu se poate suprapune exact pe subiectul pe care urmează să-l dezbatem, dar, oricum, nişte asemănări oricum, există. Despre rezervele Băncii Naţionale a Moldovei este vorba şi despre ideea de a le utiliza „acum când nu prea avem bani în portmoneu sau pe cardul de serviciu”, scrie capital.market.md.
Contextul în care a fost vociferată propunerea privind folosirea banilor din rezerva Băncii Naţionale a Moldovei este unul care poate oferi partea sa de argumente în favoarea unei eventuale decizii de acest gen. Pandemia, care durează deja mai mult de un an, afaceri care s-au blocat şi care au irosit aproape toate şansele de a fi relansate, oameni de afaceri fără niciun suport care ar decurge din programe de susţinere derulate la nivel naţional. Există, deci, o categorie numeroasă de cetăţeni, care ar putea face abstracţie de lege, reguli, practici şi eventuale pericole pe dimensiunea monetară, dar care ar accepta nişte bani veniţi de la stat.
De cealaltă parte, oameni care pot citi efectele unei intervenţii în rezervele BNM, cer prudenţă, reţinere şi aplicarea fără abatere a legislaţiei. Propunerea îl are ca promotor pe Igor Dodon, ex-preşedinte al R. Moldova. Acesta propune ca din rezervele Băncii Naţionale să fie retrasă o sumă în valoare de cel puţin un miliard de dolari pentru investiţii.
„Noi avem trei miliarde de dolari în rezerva valutară a statului. Acestea trei miliarde ştiţi unde se află, pe cont la Washington. Tot la americani stau. Hai să luăm o parte din banii aceştia şi să-i vârâm în economie. Să facem drumuri, să facem ceva să lucreze economia”, a declarat Igor Dodon.
Fostul şef al statului a spus că rezerva valutară depăşeşte cu mult suma minimă critică, echivalentă cu totalul a trei luni de import.
„Să lăsăm acolo un miliard jumătate sau două. Să nu căutăm banii noştri cine ştie pe unde… Noi avem banii noştri”, a declarat Igor Dodon.
În principiu, puţină lume ştie ce reprezintă rezervele BNM, majoritatea considerând că este vorba de lăzi cu dolari păstrate în ferecatele depozite ale Băncii Centrale. Structura rezervelor BNM este una aflată permanent într-o uşoară modificare, dar care este constituită în cea mai mare parte din dolari şi euro. Altfel zis, dolarului îi revine circa 65 la sută din totalul rezervelor, urmat de lira sterlină – 20 la sută şi moneda unică europeană – 10 la sută. Cât priveşte locaţia, aceasta nu prea are treabă cu depozitele BNM, chiar dacă în Moldova se regăsesc circa 21 la sută din ceea ce reprezintă rezerva noastră. În Statele Unite ale Americii se păstrează aproape 26 la sută din rezerve, în Olanda – 11,8 la sută, în Germania – 9,66, Canada – 1,54, Singapore – 4,7 la sută. Conform definiţiei, ca să spunem aşa, rezervele BNM trebuie să asigure cel puţin trei luni din importurile ţării, într-adevăr fiind vorba de zilele negre ale unei ţări, care, după ce şi-a epuizat în totalitate mijloacele de existenţă, sparge lacătul şi pune banul în serviciul cetăţeanului.
E simplu de spus, însă acest lucru aproape că nu se întâmplă niciodată, dacă desigur, ezităm să ne amintim de anul 2014, când aceleaşi rezerve au fost reduse cu circa 640 milioane dolari, an în care am trecut printr-un lung coridor al turbulenţelor cu efecte grave asupra monedei naţionale, asupra economiei, condiţiei financiare a cetăţeanului, credibilităţii noastre în faţa partenerilor de dezvoltare etc.
Ideea recurgerii la o parte din rezerva BNM a scos în lumina rampei figuri mai vechi şi mai noi, oameni din domeniu şi nu prea, poziţii pro şi poziţii contra.
O primă referinţă la propunerea ex-preşedintelui a venit chiar de la BNM. Guvernatorul Octavian Armaşu a declarat că „o astfel de acţiune este puţin probabilă, dar dacă s-ar retrage 1,5 miliarde de dolari din rezervele valutare, atunci leul moldovenesc ar fi afectat grav, urmând să se deprecieze până la 25-28 de unităţi pentru un euro. În opinia sa, mai probabilă este „o emisie de lei neacoperiţi, care ar duce la inflaţie bruscă şi devalorizarea monedei naţionale”.
„În prezent, nivelul de rezerve este unul adecvat pentru sustenabilitatea viitoare a rezervelor internaţionale. Astfel, utilizarea unei părţi din rezervele internaţionale, cu o ulterioară conversie a acesteia în monedă naţională şi majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Ca urmare, Republica Moldova s-ar confrunta cu o inflaţie cu impact negativ asupra economiei. Totodată, asemenea operaţiuni contravin legislaţiei în vigoare, potrivit căreia Banca Naţională nu poate acorda asistenţă financiară statului”, a spus Armaşu.
Potrivit lui Octavian Armaşu, nivelul actual al activelor oficiale de rezervă este de 3,053 mlrd. dolari SUA şi corespunde tuturor criteriilor de suficienţă şi asigură circa 4,7 luni de importuri prognozate de mărfuri şi servicii (nivelul minim recomandat este 3 luni). Acesta acoperă integral datoria publică externă pe termen scurt şi, în acest fel, susţine credibilitatea Republicii Moldova pe plan internaţional.
Activele oficiale de rezervă ale BNM reprezintă resursele financiare pe care le poate utiliza şi controla în orice moment pentru a susţine balanţa de plăţi, pentru a gestiona cursul de schimb prin intervenţie în piaţă, pentru a menţine încrederea în moneda naţională şi în economia naţională în general. Totodată, să nu uităm că nivelul rezervelor internaţionale influenţează capacitatea unei economii de a atrage împrumuturi externe. Scăderea rezervelor se răsfrânge negativ asupra economiei, afectează ratingul de ţară al Republicii Moldova şi încrederea investitorilor străini.
Există, desigur şi un cadru legislativ care reglementează strict acţiunile instituţiilor statului în raport cu rezervele valutare. Potrivit Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, rezervele internaţionale sunt menţinute de Banca Naţională la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului. În acest sens, BNM, în concordanţă cu practicile internaţionale, apreciază suficienţa rezervelor internaţionale prin prisma mai multor indicatori: acoperirea unei perioade adecvate de import, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, a masei monetare etc.
Scriam la începutul acestui text despre un context anume în care este abordat acest subiect. Ei bine, pe lângă criza sanitară care rămâne ca fundal principal al discuţiilor în care ne găsim antrenaţi, există şi un eventual maraton electoral care are multe şanse să înceapă. Din acest motiv, abordarea prin prisma politicului nu poate fi exclusă în niciun fel. Iar acesta este încă un argument în favoarea scoaterii din agenda dezbaterii a subiectului legat de rezervele BNM.
