Gruparea engleză Manchester United duce negocieri cu mai mulţi producători de echipament sportiv, în urma cărora speră să obţină o sumă record, 70 de milioane de lire sterline pe an, principalul favorit fiind Nike, actualul furnizor, informează dailystar.co.uk.

În cazul în care va obţine 70 de milioane de lire sterline pe an, United ar încheia astfel cel mai mare contract de sponsorizare din istoria fotbalului.

Actuala înţelegere dintre United şi Nike, care furnizează echipamentul din 2002, se ridică la 23,5 milioane de lire sterline pe an şi expiră în 2015.

Producătorul american a avut exclusivitate la negocieri timp de şase luni, între februarie şi august 2013, însă nu s-a ajuns la nicio înţelegere.
Surse apropiate familiei Glazer, proprietara clubului, susţin că gruparea engleză este capabilă să încheie un contract în valoare de un miliard de dolari (600 de milioane de lire sterline), în acest sens având loc negocieri cu Adidas, Warrior şi Puma pentru realizarea celei mai mari înţelegeri din istoria fotbalului.

În 2013, directorul executiv al "diavolilor roşii", Ed Woodward, a semnat un contract cu producătorul de automobile Chevrolet, prin care compania americană va avea din vară numele inscripţionat pe tricourile de joc în schimbul a 53 de milioane de lire anual.

În această săptămână, clubul Arsenal Londra a semnat un contract de 150 de milioane de lire sterline valabil pentru cinci sezoane, prin care Puma va înlocui Nike în furnizarea echipamentului.

Cel mai mare contract între un club şi un producător de echipament sportiv este cel dintre Real Madrid şi Adidas, 31 de milioane de lire, însă Nike plăteşte către Federaţia Franceză de Fotbal 40 de milioane de lire anual.

În ultima lună, Nike a prelungit cu opt ani contractul cu Paris Saint-Germain şi cu nouă pe cel cu federaţia de fotbal din SUA.
http://www.zf.ro/

Ministerul Tineretului și Sportului a lansat Programul anual de Granturi dedicat susținerii și dezvoltării sectorului neguvernamental de tineret din Republica Moldova prin care se va oferi, în bază de concurs, suport logistic și financiar inițiativelor, programelor și proiectelor de tineret, consolidând în acest mod cooperarea cu societatea civilă.

La concurs pot participa Organizațiile neguvernamentale de tineret din Republica Moldova care desfășoară proiecte și inițiative de tineret cu impact în politica de tineret la nivel național și regional.

Prioritate se va acorda proiectelor ce vor contribui la elaborarea și implementarea politicilor de tineret (propuneri de politici publice, proiecte de acte normative, strategii, concepții, programe, planuri de acțiune etc.) prevăzute în documentele de politici naționale în acest sector. Totodată, proiectele de tineret ce vizează centrele de tineret, consiliile locale ale tinerilor, organizații de voluntariat alte structuri de tineret și forme de participare a tinerilor reprezintă un obiectiv de bază a Programului Granturi în anul 2014.

A ctivitățile care pot fi susținute în cadrul Programului de Granturi includ dezbateri, consultări , campanii, congrese, conferinţe, schimburi de experienţe bilaterale şi multilaterale, participări la evenimente internaţionale, întîlniri oficiale, seminare, cursuri de instruire, forumuri, concursuri, elaborări de site-uri și crearea rețelelor de comunicare, emisiuni radio şi televizate şi alte acţiuni similare consacrate sectorului de tineret.

La concurs s unt î ncurajate să depună proiecte organizațiile de tineret care dispun de cofinanțare, acorduri de parteneriat din partea diferitor instituții și donatori locali și internaționali și pot justifica o contribuție proprie de cel puțin 20 % din valoarea total ă a proiectului. Solicitările și documentația de finanțare vor fi depuse în plic închis la sediul Ministerului Tineretului ș i Sportului aflat pe adresa: mun. Chișinău, MD-2004, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, nr.162, etaj 8, birou 8 20 . Nu vor fi acceptate dosarele expediate în formă electronică.

Toate proiectele ce au respectat criteriile de solicitare a finanțării vor fi evaluate de către Comisia de examinare și selectare a proiectelor din cadrul Programului de Granturi, iar în urma obținerii unui eventual aviz pozitiv din partea Comisiei, Ministerul Tineretului și Sportului va încheia un contract de finanțare cu aplicantul, în limita alocațiilor financiare aprobate de către Comisie.

Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 25 februarie 2014 , ora 17.00.

Programul de granturi a fost lansat în 2011 de către Ministerul Tineretului şi Sporutlui având la bază Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a concursului pentru finanțarea programelor și/sau proiectelor pentru tineret, elaborată în baza Hotărîrii Guvernului 1213 din 27.12.2010 privind aprobarea unor măsuri de susţinere a activităţilor pentru tineret. În perioada anilor 2011 – 2013 au fost susținute 56 proiecte, cu un buget total de 8 mln lei, după cum urmează:

Numărul proiectelor finanțate de Ministerul Tineretului și Sportului în perioada 2011 – 2013, MDL

2011  5  600 000
2012  34  3 878 446
2013  17  3 218 231
Documentele privind criteriile și condițiile de selectare a proiectelor, formularul de aplicare precum și prezentul anunț le puteți accesa pe site-ul Ministerului Tineretului și Sportului – www.mts.gov.md , la secțiunea Programul de Granturi. Alte detalii pot fi solicitate la nr. de telefon: 022. 820.864 (Direcția Programe de Tineret).

27 ianuarie 2014. Guvernul a discutat cu mediul de business din țară priorităţile de eficientizare a interacțiunii dintre instituțiile guvernamentale și mediul de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale şi instrumentelor de e-guvernare.

Implementarea prevederilor au scopul să îmbunătățească competitivitatea economiei moldovenești, pentru a folosi în plină măsură posibilitățile care sunt oferite de Acordul pentru zona de comerț liber, aprofundat și cuprinzător dintre Moldova și UE (DCFTA) și să facă față provocărilor acestuia. Ministerul Economiei susține că DCFTA este îndreptată spre includerea Moldovei în spațiul economic european unic, precum și la susținerea și stimularea transformărilor structurale profunde, necesare pentru creșterea competitivității economiei naționale. Competitivitatea trebuie să fie dezvoltată atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel de întreprinderi. Competitivitatea este legată strâns cu cheltuielile – directe și indirecte, care sunt decisive pentru competitivitatea firmelor moldovenești pe piețele externe, precum și pe piața internă. Temerile în acest sens sunt descrise în Foaia de parcurs și se conțin în fiecare dintre componentele ei. Un element important al competitivității este mărimea și structura piețelor cu care lucrează întreprinderea, ceea ce determină capacitatea lor de a se specializa și de a exploata economiile de amploare, și astfel influențează costurile și performanțele ei. În cazul Moldovei, datorită DCFTA cu UE, se extinde accesul la piețele externe cu un potențial de cumpărare foarte mare și acest lucru este un stimulent în sine și o modificare a pieței interne de rang mai mic. Este extrem de importantă extinderea pieței și creșterea eficienței ei cu scop de promovare a competitivității. Foaia de parcurs pentru îmbunătățirea competitivității în Moldova se bazează pe o abordare conceptuală a raportului global de competitivitate care a fost făcut public de Forumul economic mondial. În conformitate cu criteriile generale utilizate de RGC, Republica Moldova se deplasează de la o economie bazată pe factori de producţie la una bazată pe eficienţă. Economiile bazate pe factori de producţie concurează în baza dotării lor cu astfel de factori. Aceştia sînt, în primul rînd, resursele naturale şi nivelul scăzut de calificare a forţei de muncă (teren arabil în principal fertil, în cazul Republicii Moldova). Respectivele economii concurează pe baza preţului, comercializînd produse şi materii prime, iar productivitatea scăzută se reflectă în salariile mici. Pentru astfel de economii, competitivitatea poate fi menţinută, în principal, prin buna funcţionare a instituţiilor publice şi private, printr-o infrastructură bine dezvoltată, un mediu macroeconomic stabil şi o forţă de muncă sănătoasă, care a beneficiat de o educaţie elementară. În procesul de tranziţie a economiei spre o nouă etapă de dezvoltare, bazată pe eficienţă şi inovaţie, Republica Moldova trebuie să dezvolte şi să asimileze procese de producţie şi tehnologii moderne, prietenoase mediului, care, în final, vor conduce la îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor (deoarece creşterea salariilor nu poate duce la creşterea preţurilor la produsele de bază, fenomen tipic pentru economiile bazate pe factorii de producţie). Factorii care influenţează competitivitatea pot fi, de asemenea, clasificaţi ulterior în alte trei categorii generale, în funcţie de nivelul pe care îl influenţează: factorii care afectează competitivitatea ţării per ansamblu, factorii care influenţează o anumită industrie şi factorii care afectează întreprinderile la nivel individual. Foaia de parcurs ţine cont de acest lucru şi porneşte de la ipoteza că modul în care Guvernul poate interveni variază între factorii la nivel de ţară, cei la nivel de industrie şi cei la nivel de întreprindere. Pentru fiecare categoria Foaia de parcurs conține măsuri separate. Prioritățile și acțiunile Foii de parcurs sunt împărțite pe componente separate, acțiunile cărora vor fi identificate mai târziu. Componentele Foii de parcurs sunt următoarele: Resursele umane, Accesul la resurse financiare, Infrastructura de transport, Infrastructura energetică, Infrastructura calității, Societatea informațională, Simplificarea comerțului, Administrarea fiscală și impozitarea, Cercetări științifice, tehnologii și inovații, Concurența. Fiecare problemă și-a găsit reflectarea în matricea politicilor în conformitate cu scopurile DCFTA cu recomandarea politicilor concrete, acțiuni necesare și indicatorii competitivității. În unele cazuri indicele reiese din Indexul competitivității globale, Indicele eficienței logistice (LPI), Doing Business și Enabling Trade Report. Majoritatea scopurilor și acțiunilor prevăzute de aceste componente direcționate pe factorii de concurență la nivel orizontal și la nivel economic. Totodată, fiecare componentă include scopuri și acțiuni specifice orientate pe factori la nivel industrial și de firmă.// 27.01.2014 – InfoMarket

Compania de familie a lui Vasilii și a Valentinei Mihailov a apărut în anul 2011, datorită programului de stat de susținere a întreprinderilor mici. Tinerii antreprenori au primit un grant destinat producerii de articole din lână de oaie pe bază de tricotaje. Un adevărat best-sale au devenit papucii de casă „călduți" – o încălțăminte comodă, cu un efect benefic asupra sănătății.

Nu e complicat să faci comandă de o limuzină pentru nuntă. În Chișinău, de exemplu, își desfășoară activitatea în jur de 10 companii, care oferă servicii de transport pentru diverse evenimente – petreceri corporative sau nunți.

E cunoscut faptul că atelierele de cusut moldovenești îndeplinesc multe comenzi pentru companii internaționale și proprietarii unor branduri renumite de haine. Printre acestea se numără și branduri arhicunoscute, ce poartă numele unor designeri vestiți. Și este onoarea și responsabilitatea mare de a coase pentru așa clienți importanți. La fel, acest fapt demonstrează și un nivel înalt de profesionalism al realizatorului comenzii. Pentru o întreprindere ar fi suficient doar să menționeze numele clientăului său pentru a-și schimba campania de publicitate la una cu un buget mai mare, deși, conform condițiilor indicate în contract, dar și conform unor principii etice, PR-ul nu se bazează pe succesele străine. Anume din aceste motive, directorul atelierului de croitorie Sotex (or. Soroca) Tatiana Curtasova în conversație cu MyBusiness.md păstrează tăcerea asupra numelor vestite a clienților ei.

Optimismul legat de ieşirea zonei euro din criză este exagerat, iar băncile ar putea provoca o nouă criză a datoriilor suverane anul acesta, în timp ce economia globală nu va fi în siguranţă până în 2020, sunt avertismentele care au ieşit în evidenţă la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a avertizat, la Davos, asupra optimismului exagerat legat de revenirea din criză a economiei zonei euro, subliniind că există încă riscuri semnificative. „Vedem semnale încurajatoare şi primele semne ale revenirii economiei din zona euro, dar această revenire este încă slabă şi inegal distribuită", a spus Draghi într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene Neue Zuercher Zeitung. El a avertizat că „riscul de a regresa este mare", dar a asigurat că nu este foarte îngrijorat în ceea ce priveşte riscurile deflaţioniste sau inflaţioniste.

Pe un ton mai pesimist vorbesc şi alţi experţi din domeniul financiar-bancar prezenţi la Davos, care spun că în Europa criza nu a luat sfârşit şi avertizează că zona euro este prinsă în capcana datoriilor şi a creşterii economice anemice şi riscă să rămână în urma Statelor Unite şi a Chinei.

Europa ar trebui reconsiderată de acum înainte o ţară emergentă şi nu o economie avansată de acelaşi calibru cu SUA sau Japonia, consideră Christophe de Margerie, CEO al grupului petrolier francez Total, citat de La Tribune.

Axel Weber, fostul şef al Bundesbank: „Europa este ameninţată. Sunt încă foarte îngrijorat"

Axel Weber, fostul şef al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, iar în prezent preşedintele băncii elveţiene UBS, apreciază că zona euro s-ar putea confrunta cu o nouă criză a datoriilor în acest an, potrivit The Telegraph.

„Europa este ameninţată. Sunt încă foarte îngrijorat. Condiţiile de pe pieţe s-au îmbunătăţit, dar nu şi situaţia economică a multor ţări", a spus Weber. El a demisionat în 2011 de la conducerea Bundesbank şi din funcţia de membru al consiliului guvernator al BCE după dispute privind măsurile de soluţionare a crizei datoriilor din zona euro. Weber ocupă în prezent o poziţie în boardul Institutului de Finanţe Internaţionale, cel mai puternic grup de lobby pentru bănci. Potrivit bancherului, testele de stres aplicate de BCE băncilor din zona euro anul acesta riscă să declanşeze o nouă criză a datoriilor suverane, reaprinzând pro­blemele în ţările Europei mediteraneene. „Mă aştept ca unele bănci să nu treacă testele de stres în pofida presiunii politice. Cum acest lucru devine evident, vor fi reacţii financiare în pieţe", a subliniat Weber. Testele de stres „ar putea genera noi temeri legate de bănci" şi pot reapărea riscuri în cazul statelor care vor fi nevoite să recapitalizeze băncile aflate în dificultate, a explicat acesta, citat de Irish Times.

Testele de stres şi alegerile europarla­mentare din acest an sunt printre pricipalele riscuri care ameninţă economia zonei euro, consideră Weber. El le-a transmis liderilor europeni să nu îşi facă iluzii sau să se culce pe o ureche privitor la revenirea eco­nomiei. „Lucrurile par mai bune decât sunt în rea­litate. Revenirea este prea slabă pentru a crea locuri de muncă. Nu vorbim despre îmbunătăţirea situaţiei: creş­terea economică, locurile de muncă şi PIB-ul sunt într-o situaţie cu mult mai proastă decât înainte de criză."

Sir Martin Sorrell, reputat om de afaceri britanic şi CEO la grupului WPP, una dintre cele mai mari companii de servicii de publicitate şi relaţii publice din lume, consideră că, din punctul de vedere al revenirii economice, se desprind „două Europe: Europa de Vest şi Europa de Est". „Sunt foarte optimist în ceea ce priveşte Europa de Est", spune el, evidenţiind Ger­mania, Polonia şi Rusia ca lideri ieşiţi din criza financiară globală.

În ceea ce priveşte economia globală, Martin Senn, CEO al companiei de asigurări elveţiene Zürich Insurance, avertizează că, în pofida optimismului afişat riscuri încă există. Senn a declarat pentru CNBC că „ignoranţa din sectorul public" şi evenimentele politice, cum ar fi alegerile care vor avea loc în 40 de state la nivel global anul acesta, sunt riscurile majore care planează asupra economiei mondiale.

Kennet Rogoff: „Punerea în circulaţie a euro a fost o greşeală imensă"

Economistul Kennet Rogoff, profesor la prestigioasa universitatea americană Harvard, consideră că punerea în circulaţie a euro a fost o „greşeală imensă", o decizie luată prea devreme, iar acum zona euro are nevoie de „o uniune fiscală şi de un fond unic de rezoluţie bancară pentru a putea funcţiona".

Liderii uniunii economice şi monetare refuză însă să facă acest pas, a subliniat el. Referindu-se la şomajul ridicat din zona euro, el a avertizat că Europa risipeşte „puţinele resurse" de tineri, atât de necesari pentru a revigora o populaţie care îmbătrâneşte împingând Europa spre o criză demografică.

Antony Jenkins, CEO al Barclays: Mai sunt lucruri de făcut. atenţia nu trebuie îndreptată doar asupra băncilor

Antony Jenkins, CEO al băncii britanice Barclays, prezent la Davos, atenţionează că economia mondială nu va fi pe deplin la adăpost de o nouă criză financiară înainte de 2020, subliniind că pericolele nu vin doar din sistemul bancar.

În ciuda reglementării tot mai puternice a sistemului bancar, au rămas multe de făcut, iar atenţia nu trebuie îndreptată doar asupra băncilor, a spus el.

„Este foarte greu să susţii că sistemul financiar nu este mai sigur decât era în 2008. Întrebarea este cu cât este mai sigur", a continuat Jenkins, subliniind că „mai este mult de lucru şi că procesul nu se va încheia mai devreme de sfârşitul acestui deceniu", când „vom putea spune că am atins acel punct în care siguranţa şi soliditatea sistemului versus capacitatea lui vor ajunge la echilibru".

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.01.2014

Preţurile la cel mai ieftin magazin de fast-food din oraşul elveţian Davos sunt de peste 10 ori mai mari decât la un fast-food normal din România.

Bloggerii de la Business Insider scriu că un cheeseburger normal la cel mai ieftin restaurant fast-food din Davos costă 12 franci elveţieni, echivalentul a 44 de lei. În România preţul medu pentru un cheeseburger este de 0,95 franci (3,5 lei).

Pentru a mânca un dublu cheeseburger, clienţii din Davos trebuie să scoată din buzunar peste 17 franci elveţieni (60 de lei), un preţ pe care l-ar plăti în mod normal pe mâncare fast-food doar în cartierele de lux din marile oraşe ale lumii.

http://www.zf.ro/

Sursă foto: Business Insider

Gigantul rus Gazprom, criticat pentru proiectele sale in Arctica, si grupul textil american Gap, pus in cauza pentru politica sa din Bangladesh, au primit joi ''Premiul rusinii'' 2014, decernat indeosebi de catre organizatia Greepeace, relateaza Agerpres
Premiul respectiv este atribuit in fiecare an pe marginea Forumului economic mondial de la Davos (Elvetia) unor intreprinderi acuzate ca s-au aratat ''indeosebi de indiferente fata de drepturile omului si fata de mediu''.

Premiul juriului, compus printre altii din Greenpeace si Declaratia de la Berna, a fost atribuit grupului american Gap pentru ca a refuzat sa semneze un acord privind incendiile si securitatea cladirilor din Bangladesh, in pofida prabusirii cladirii Rana Plaza, situata la periferia capitalei Daca, in care peste 1.100 de persoane si-au pierdut viata in aprilie 2013. Cele doua organizatii acuza grupul american Gap ca blocheaza reforme esentiale pentru ameliorarea conditiilor de trai in Bangladesh, promovandu-si propriul program.

Bangladeshul este cel de-al doilea mare exportator de imbracaminte din lume. Pilon al economiei nationale, sectorul, cu cele 4.500 de fabrici ale sale, reprezinta 80% din exporturile anuale, ridicandu-se la 27 de miliarde de dolari.
Premiul publicului a fost atribuit la randul sau gigantului rus Gazprom dupa un vot pe Internet la care au participat peste 250.000 de persoane.

Proiectele grupului rus in Arctica au fost sub tirul criticilor ca urmare a plasarii in detentie a treizeci de membri ai echipajului navei Arctic Sunrise Greenpeace. Ei fusesera arestati dupa o actiune intreprinsa in septembrie 2013 impotriva unei platforme petroliere a Gazprom care a vizat denuntarea riscurilor de exploatare a hidrocarburilor in aceasta zona fata de ecosistemele indeosebi de fragile.
Anul trecut, ''Premiul rusinii'' a fost decernat bancii americane Goldman Sachs, simbolul exceselor finantelor, si companiei petroliere Shell, acuzata ca a contribuit la diminuarea calotei arctice de gheata.