Huffington Post si Berggruen Institute on Governance au anuntat ca vor lansa impreuna o noua publicatie online, The World Post, care "aspira sa devina singura publicatie in care lumea intreaga isi da intalnire" si care va avea o serie de colaboratori de prestigiu.

Publicatia The Guardian afirma ca printre colaboratorii noului site se vor afla fondatorul grupului Microsoft, Bill Gates, fostul premier britanic Tony Blair si directorul executiv al grupului Google, Eric Schmidt. Site-ul The World Post va fi lansat cu ocazia World Economic Forum, ce va avea loc in a doua jumatate a lunii ianuarie in orasul elvetian Davos, informeaza blog.wan-ifra.org.

Potrivit unui comunicat de presa, The World Post "va furniza breaking news-uri din cele mai bune surse, reportaje originale de pe teren si continuturi generate de utilizatori; va aduce impreuna, totodata, cele mai bune minti si vocile cu cea mai mare autoritate pentru a prezenta diverse evenimente, dintr-o perspectiva mai degraba globala decat nationala".

Pe langa acoperirea din punct de vedere mediatic a crizelor guvernamentale, ce reprezinta subiectul pe care se concentreaza Berggruen Institute on Governance, site-ul The World Post "va aborda si subiecte legate de viitorul pietei muncii, lifestyle, familie, tehnologie, afaceri, sanatate, media si mediu. Aditional, site-ul va acoperi subiecte asociate cu alte domenii, precum arta, literatura si religie - pe scurt, va reflecta lumea in care traim".

Nathan Gardels, senior advisor la Berggruen Institute on Governance, va fi editor-sef fondator al site-ului The World Post, iar Peter Goodman, executive business editor al site-ului Huffington Post, va detine functia de editor executiv al noii publicatii.

Printre cei 11 membri ai consiliului editorial de la The World Post se numara directorul executiv al grupului Google, Eric Schmidt, fondatorul si presedintele site-ului eBay, Pierre Omidyar, dar si Walter Isaacson, presedintele si CEO-ul Institutului Aspen (si biograf al lui Steve Jobs).

Atat reprezentantii publicatiei Huffington Post, cat si cei ai Berggruen Institute on Governance, au declarat ca noul site a fost conceput pentru a realiza profit.
http://www.business24.ro

Masinile viitorului ar putea fi foarte diferite fata de cele din prezent. Automobilele care se conduc singure vor castiga tot mai mult teren si ar putea elimina nevoia de a avea un sofer care sa fie la volan.

Conform unei analize facute de compania IHS Automotive, primele masini care nu vor avea deloc nevoie de sofer vor fi disponibile pe piata in jurul anului 2030, scrie Fox News. Aceeasi companie estimeaza ca pana in 2050 masinile autonome vor domina vanzarile la nivel global.

Multe masini care circula pe sosele in prezent au numeroase optiuni care le confera o oarecare autonomie. Modele precum Mercedes-Benz S-Class, Jeep Cherokee si Ford Focus ofera optiunea de parcare fara asistenta soferului, franare de urgenta, asistenta a volanului si alte optiuni avansate din punct de vedere tehnologic.

Modelul Infiniti Q50, din 2014, este prima masina care nu necesita o conexiune mecanica intre volan si axul din fata al masinii, ci se bazeaza doar pe o legatura facuta de un cablu. Teoretic, ea poate fi controlata integral de un calculator, dar are si un sistem de rezerva, in cazul in care partea electronica cedeaza.

Este posibil ca incepand cu anul 2020 pe sosele sa circule primele masini care se conduc singure. Astfel, vanzarile ar putea creste anual de la 230.000 de astfel de masini (in 2025) la 11,8 milioane, in anul 2035, conform aceluiasi raport.

Rezultatul ar fi existenta a 54 de milioane de masini care se conduc singure, pana in anul 2035. Ele vor fi cele mai numeroase in America De Nord (29%), urmand apoi China si Europa cu 24%, respectiv 20%. Un sistem avansat de control al masinii ar putea ajunge si la pretul de 3.000 de dolari.

Coreea de Nord este cunoscuta pentru izolarea ei la nivel international si pentru lipsa oricaror facilitati ale populatiei. Totusi, tara comunista are un prim mall in Pyongyang.

Acest loc sparge toate tabuurile din tara comunista privitoare la civilizatia occidentala. Inainte de deschiderea primului mall nord-coreean, in aprilie 2013, liderul tarii, Kim Jong Un, si sotia sa, Ri Sol-ju, l-au vizitat, scrie AFP.

Numele mallului este Haedanghwa, aici fiind vandute cosmetice produse in Coreea de Sud, precum si produse apartinand unor producatori celebri, Chanel, Lancome, L'Oreal. In mallul nord-coreean se vand si bijiuterii scumpe produse de Cartier si Swarowski, precum si ceasuri de lux Rolex sau Omega.

In plus, cei cu dare de mana pot cumpara haine produse de designeri italieni. Un costum de import costa intre 500 si 700 de dolari. In mall se mai gasesc sali de karaoke, de masaj, sauna, cafenele, sali de biliard, de sport si un coafor.

Pana de curand, astfel de produse occidentale erau interzise in Coreea de Nord. Acum, ele sunt destinate in principal celor bogati. Totusi, cei care doresc sa bea Coca-Cola o pot cumpara din magazinele care vand exclusiv pe valuta.

In Coreea de Nord apare o clasa noua, a celor bogati. Ei cumpara chiar si aur de pe piata neagra, chiar daca aceste activitati sunt ilegale. Cei care sunt prinsi sunt executati de regimul comunist de la Phenian.

http://www.ziare.com
Foto: AP

Agenlia Turismului regretă apariția informației privind introducerea din 1 ianuarie 2014 a impozitului pentru vacanță în unele surse mass-media ale
Republicii Moldova și declară oficial că este una ERONATĂ și NEFONDATĂ.
Totodată, Agenția Turismului comunică că pe parcursul anului 2013 a fost examinată posibilitatea de a introduce taxa de promovare pentru turismul emițător organizat. Ulterior, urmare a discuțiilor purtate cu agenții pieței turistice și societatea civilă, Agenția Turismului a decis ca introducerea taxei respective să fie
suspendată pentru o perioadă nedeterminată.
În momentul de față pentru promovarea imaginii turistice a Republicii Moldova, Agenția Turismului în comun cu partenerii interni și externi identifică
surse pentru finanțarea programelor de promovare turistică.

Director general Nicolae PLATON

Press release

De la început ar f bine să analizăm noțiunea de "Consulting": este un ajutor de consultare a întrebărilor diferite din domeniul juridic, financiar și de producție. Aici se include și cel de construcții, ceea ce reprezintă orientarea de bază a activității companiei Gofma Consulting

Timp de câțiva ani, Constantin Stratan face parte din cercul micilor producători de vin, până când unul destul de restrâns la noi în țară. În perioada în care lucra la întreprinderile mari de vin, deseori se gândea că: „Dacă aș fi proprietarul fabricii, aș face altfel aceasta sau aceea". Ca urmare a meditațiilor despre greșelile altora, s-a născut ideea de a deschide o afacere vinicolă proprie, mică, dar corectă.

Firmele de turism moldovenești fac cunoștința în prezent cu turismul îndepărtat

O inovaţie în IT care ar trebui să uşureze viaţa posesorilor de carduri bancare a fost aleasă de jurnaliştii americani de la CNN drept unul dintre cele mai importante gadgeturi ale anului 2013.

Coin este o cartelă neagră de plastic, de dimensiunea unui card normal, cu un ecran digital, care combină toate cardurile din portofelul unei persoane.

Utilizatorul primeşte alături de cartela de plastic şi un dispozitiv de transfer care permite copierea informaţiilor de pe cardurile personale în telefon prin procedeul de glisare ("swipe"). Transferul datelor către cardul Coin se va face prin intermediul unei aplicaţii instalate în prealabil pe smartphone. Pentru a putea diferenţia cardurile între ele, aplicaţia cere ca utilizatorul să le fotografieze pe fiecare în parte, astfel putând fi atribuită o imagine fiecărui cont. Odată aceste etape parcurse, posesorul unui card Coin poate plăti oricând şi oriunde este acceptată plata cu cardul. În momentul plăţii, utilizatorul alege prin apăsarea unui buton de pe cartela Coin ce cont vrea să folosească, iar procedeul de plată este acelaşi ca în cazul unui card normal.

"Nu ai nevoie de opt carduri în fiecare zi, aşadar telefonul tău este ca un sertar, iar Coin-ul este ca un portofel", spune Kanishk Parashar, fondatorul şi CEO-ul companiei Coin.

Parashar a pus la punct şi un sistem de securitate, astfel că aplicaţia emite o alertă pe telefonul utilizatorului, dacă acesta s-a îndepărtat de cardul său. În cazul pierderii, cardul se dezactivează automat, păstrând siguranţa datelor posesorului.

Ideea unui dispozitiv care să combine toate cardurile unei persoane a fost prezentată în 2013, însă produsul va fi disponibil pentru comercializare în vara anului 2014, la un preţ care va porni de la 100 de dolari.

Deşi atractivă, ideea americanului implică un cost de producţie foarte mare: pentru fabricarea prototipului a fost nevoie de aproape 1.000 de dolari.

Înainte să pună bazele propriei afaceri, Parashar a lucrat la PayPal, cea mai mare companie de procesare a plăţilor online la nivel global, deţinută de gigantul online eBay. În 2010, Parashar a fondat compania SmartMarket, care se ocupa cu dezvoltarea unor aplicaţii pentru efectuarea plăţilor online. Deşi erau descărcate de mii de utilizatori, aplicaţiile sale nu erau folosite pentru tranzacţii.

Un tânăr de 20 de ani din Statele Unite a plătit 55.000 de dolari pentru o operaţie de apendicită, scrie Business Insider.

Mare parte din costul operaţiei a fost acoperit însă de asigurarea sa socială, însă cu toate acestea tânărul a fost nevoit să scoată din buzunar 11.119 de dolari. Bărbatul a postat fotografia facturii operaţiei pe reţeaua de socializare reddit.

"Nu am ştiut niciodată cu adevărat cât costă serviciile medicale în Statele Unite până ce m-am operat de apendicită", a spus tânărul cu userul "zcypher" pe reddit, care se identifică drept "un tip de 20 de ani".

Costurile operaţiei de apendicită s-au împărţit astfel: 16.000 de dolari pentru operaţia propriu-zisă, 7.501 de dolari pentru două ore în sala de terapie intensivă, 4.878 de dolari pentru o noapte de internare şi 4.562 de dolari pentru anestezie.

Reţeaua de socializare Facebook se confruntă cu un nou proces în instanţă, în urma unei plângeri colective privind acuzaţii de monitorizare a mesajelor private ale utilizatorilor, informează bbc.co.uk.

Reclamanţii susţin că, în momentul în care un utilizator distribuie un link către un alt site printr-un mesaj privat, Facebook scanează profilul online al userului. Astfel, susţin reclamanţii, Facebook monitorizează în mod sistematic mesajele utilizatorilor şi profită de aceste informaţii împărtăşindu-le cu agregatorii de date, cu agenţii de publicitate şi de marketing.

Reprezentanţii companiei Facebook au declarat însă că acuzaţiile sunt "fără valoare".

"Ne vom apăra viguros", au adăugat reprezentanţii celui mai mare site de socializare din lume.

Reclamanţii cer fie plata unei sume zilnice de 100 de dolari pentru fiecare zi de presupuse încălcări ale măsurilor privind protecţia datelor private, fie câte 10.000 de dolari pentru fiecare utilizator ale cărui mesaje au fost monitorizate ilegal.

Procesul, intentat la începutul acestei săptămâni, citează informaţii obţinute prin cercetări independente, care arată că Facebook analizează conţinutul mesajelor private ale utilizatorilor "pentru scopuri care nu au legătură cu facilitarea transmiterii mesajului".

Aceasta nu este prima dată când reţeaua de socializare este acuzată că încalcă politicile de confidenţialitate.

În septembrie anul trecut, Facebook s-a confruntat cu critici privind o propunere care viza schimbarea politicii de confidenţialitate, ce ar fi permis crearea unor anunţuri publicitare folosind numele şi fotografiile de profil ale utilizatorilor reţelei.

Compania a susţinut atunci că această propunere a vrut să clarifice mai degrabă limbajul politicii sale de confidenţialitate, decât să facă schimbări semnificative legate de aceasta.

În august, anul trecut, un judecător american a aprobat un acord potrivit căruia Facebook trebuia să plătească 20 de milioane de dolari pentru că a utilizat menţiunea "Îmi place", nume şi profiluri ale utilizatorilor cu scopuri publicitare. Suma urma să fie repartizată unor grupuri care luptă pentru protejarea vieţii private pe internet, avocaţi şi utilizatorii Facebook care au depus o plângere colectivă.

Acordul prevedea şi ca Facebook să-şi modifice regulamentul de funcţionare şi să ofere mai mult control utilizatorilor în ceea ce priveşte exploatarea potenţială a datelor personale în ceea ce priveşte publicitatea.

Plângerea fusese depusă la începutul anului 2011, după ce Facebook a lansat programul de publicitate "Sponsored Stories".