6 August 2014 - - Peste 50 de dosare s-au înscris în Competiţia Moldova Eco-Energetica, ediţia 2014, cele mai multe concurând pentru categoriile de Cel mai Bun Proiect în Energia Solară, Geotermală şi Bioenergie. Proiectele inovative în utilizarea şi promovarea energiei regenerabile şi eficienţei energetice au fost depuse de persoane private, instituţii publice, companii private, reprezentanţi ai societăţii civile, mass media în perioada activă concursului: 5 martie – 5 august curent.

Dosarele participanţilor la concurs au fost depuse pentru 9 categorii, inclusiv 12 subcategorii, ce reprezintă toate formele de utilizare a energiei regenerabile şi eficienţă energetică, precum şi categorii de promovare a acestora.

Dosarele urmează a fi evaluate de 16 experţi grupaţi în patru paneluri de evaluare, în baza criteriilor de evaluare specifice pentru fiecare categorie, ce se conţin în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Competiţiei Moldova Eco-Energetica 2014. Fiecare panel este alcătuit din 4 persoane care reprezintă instituţiile statului conexe domeniului energiei regenerabile şi eficienţei energetice, specialiști cu renume din domeniul energeticii, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, jurnaliști, experţi în mass media şi comunicare. Dosarele înscrise în competiţie vor fi examinate în trei etape: (1) evaluarea de către panelurile de evaluare a dosarelor depuse, (2) vizita de verificare în teren pentru primele trei dosare selectate per fiecare categorie şi (3) decizia Consiliului de Coordonare.

Câştigătorii Competiţiei Moldova Eco-Energetica 2014 vor fi cunoscuţi şi premiaţi cu trofee şi alte premii valoroase la Gala Moldova Eco-Energetica ce va avea loc pe 5 decembrie curent în Chişinău.

Competiţia Moldova Eco-Energetica este la cea de-a treia ediţie. Moldova Eco-Energetică este cel mai mare concurs de premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Scopul competiţiei este de a susține cele mai importante inițiative în producerea, transmiterea, distribuţia şi consumul eficient de energie din surse regenerabile, precum şi în dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor moderne, a inovaţiilor în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice.

Moldova Eco Energetică este organizată de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică, la iniţiativa şi în parteneriat cu Proiectul Energie şi Biomasă din Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat, implementat de PNUD Moldova.

Comunicat de presa

Panasonic, producătorul japonez de echipamente electronice, electrocasnice şi IT, a început să planteze ridichii şi spanac pentru locuitorii din Singapore. O unitate a producătorului nipon de electronice produce şi furnizează legume unui lanţ de restaurante din Singapore, plantele fiind cultivate în prima fermă de interior din această ţară, scrie Reuters.

Panasonic intenţionează ca prin acest proiect să se implice mai mult în tehnologia destinată cultivării legumelor în interior şi în acelaşi timp să reducă dependenţa importurilor alimentare din Singapore, a doua ţară la nivel mondial ca densitate a populaţiei, care importă aproape 90% din alimente. Singapore a reprezentat o locaţie ideală pentru o astfel de fermă, datorită cererii mare de legume şi a suprafeţei agricole reduse, potrivit reprezentanţilor Panasonic.

În ferma Panasonic, care are o capacitate anuală de producţie de doar 3,6 tone de legume, sunt cultivate zece soiuri de plante, printre care ridichi, salată verde şi spanac, iar grupul nipon intenţionează ca până în 2017 să ajungă la 30 de specii şi să înglobeze aproape 5% din producţia locală de legume. Ferma este situată în interiorul unei fabrici de la marginea unui oraş din Singapore, iar lumina necesară creşterii plantelor este asigurată de lămpile cu LED-uri. Cultivarea legumelor în ferme de interior este practicată şi de alte companii japoneze din sectorul hi-tech, printre care Fujitsu, care cultivă salată verde în ferma din provincia Fukushima şi Sharp, care testează creşterea în interior a căpşunilor într-o facilitate din Dubai.
Foto: REUTERS/Edgar Su

În scopul dezvoltării turismului și promovării Republicii Moldova ca destinație turistică, Agenția Turismului a Republicii Moldova a decis elaborarea spotului video publicitar. Este prima tentativă de realizare a unui asemenea spot, având drept scop difuzarea sa la canalele naționale și internaționale TV, mediatizarea pe sursele on-line în Europa, precum și difuzarea prin intermediul rețelelor de socializare.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a înregistrat 42 de cereri depuse de producătorii agricoli doritori de a participa la programul de granturi post-
investiționale privind sporirea productivității printr-un management durabil al solului al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă (MAC-P)
realizat în parteneriat cu Ministerul Mediului. Termenul limită de depunere al cererilor a fost 30 iunie 2014. Conform datelor oferite de AIPA, suma granturilor solicitate de către agricultorii este de 7,6 mln. lei.
Programul de granturi nerambursabile prevede paritatea investițiilor, fapt ce permite o prognozare a investițiilor în implementarea politicilor prietenoase mediului în agricultura autohtonă de peste 14 mln. lei, pentru anii 2014-2015.
La program au depus cereri agricultorii din 18 raioane ale țării – Briceni, Glodeni, Râșcani, Cimișlia, Călărași, Cahul, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Taraclia, ș.a. Cele mai multe cereri au fost înregistrare la oficiul teritorial AIPA din Bălți – 15 producători agricoli.
Programul de granturi nerambursabile post-investițional le va permite agricultorilor să - și returneze o jumătate din costurile efectuate pentru implementarea practicilor agricole prietenoase mediului, precum ar fi: plantarea fâșiilor de iarbă, arbori şi arbuşti, care filtrează drenajul de suprafață şi rețin deşeurile, plantarea
barierelor vegetative anti-eoliene, construcția bazinelor pentru captarea apei de ploaie utilizată ulterior pentru irigarea culturilor, ș.a. Eligibile pentru program sunt și procurările de utilaje şi echipamente pentru conservarea solului, de genul: combinatoare care la o trecere efectuează cel puțin 3 operații concomitent, cu condiția că adâncimea lucrărilor agricole să nu fie mai mică de 25 cm, cultivatoare combinate multifuncționale, combinatoare cu subsoliere, semănători combinate no-till, etc.
Reamintim, că programul de granturi post-investiționale "Managementul durabil al terenurilor" are un buget de $ 3 mln. dolari SUA. Grantul va rambursa 50% din valoarea investiției efectuate de către producătorul agricol, cu un plafon de 20 mii dolari SUA. Cererile pentru participare la programul de granturi post-investiționale pot fi depuse de către agricultori de două ori pe an. Programul va fi realizat până în iunie 2017.
Sursa: www.aipa.md, 02.07.2014

Reprezentanți ai mediului de afaceri din sectorul agroalimentar sunt informați despre Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană și regulile de comerț pe piața comunitară. În perioada 4-12 august 2014, în diferite regiuni ale țării, Camera de Comerț și Industrie a Moldovei în parteneriat cu Asociația Businessului European desfășoară un ciclu se seminare practice.

La „Tracom" continuă să fie produs tractorul moldovenesc T-70

Anul trecut, pe străzile capitalei au început să apară puncte mobile și staționare de vânzări, care propun o varietate de băuturi pe bază de cafea naturală măcinată: Ristretto, Corso, Espresso, Lungo, Americano, Latte, Cappuccino etc.

Proiectul de coaching comercial, „Angry Business", a fost înregistrat în vara anului trecut și a început să lucreze activ din luna decembrie.

Valentin Vasile este un antrenor, nutritionist, dar si antreprenor de mai bine de un an. Dupa ce a creat conceptul "LIMITLESS - Total Body Makeover" urmatorul pas a fost intrarea in lumea antreprenoriala cu un proiect ce a ajuns la break-even inca de la inceput.

Economia de sharing, în care oamenii îşi oferă spre folosinţă altora casa sau maşina contra cost, ia amploare, scrie Le Monde.

„Este o prostie să stai cu maşina parcată în faţa casei toată ziua", spune Sylvie, mamă celibatară de 52 de ani, care locuieşte într-un oraş din sudul Franţei. De aceea, ea îşi închiriază maşina pe site-ul Drivy, care pune în legătură persoanele care au nevoie de o maşină cu cele care o oferă spre închiriere. În plus, Sylvie închiriază o cameră pe site-ul similar pentru locuinţe Airbnb.

Unele dintre companiile de sharing, deseori finanţate de fonduri de investiţii, au reuşit să atingă valori extraordinare. Cel mai recent exemplu este al companiei franceze BlaBlaCar prin care şoferii pun la dispoziţie locuri disponibile în maşină contra cost. Compania a strâns recent 100 milioane de dolari pentru a îşi continua dezvoltarea. „Există o tensiune inerentă de a aminti faptul că afacerile de miliarde precum Airbnb (liderul siteurilor de sharing de apartamente –n.red) şi Uber (aplicaţoa prin care se furnizează un serviciu de taxi de către şoferi neprofesionişti – n.red.) se bazează pe principiul împărţirii cu alţii", recunoaşte Rachel Botsman, profesorul universitar care a popularizat expresia „economie colaborativă" în cartea din 2010 „What's Mine Is Yours" (Ce e al meu e şi al tău) apărută la editura Collins.

Motorul principal al acestei economii este nu dorinţa de a împărţi cu alţii, ci nevoia de a strânge ceva bani. „Nu te deranjează ca cineva pe care nu îl cunoşti să îţi folosească baia?", o întreabă o prietenă pe Martine, 62 de ani, care a înscris o cameră a apartamentului său pe site-ul Homestay. „Ba da, evident că da. Dar câştigi şi un ban în acest fel."

Cât despre Sylvie, ea plăteşte întreţinerea maşinii cu ce câştigă prin Drivy, iar cheltuielile cu casa le plăteşte cu ajutorul banilor câştigaţi prin Airbnb.

În multe cazuri „nu împarţi ce e al tău pentru a te rupe de proprietate, ci pentru a o păstra", explică Dioulde Chartier, de la agenţia de cercetare de marketing D'cap Research.

Paulin Dementhon, fondatorul Drivy, spune că nu este altceva decât un business şi că are oroare să i se spună că Drivy foloseşte un sistem artizanal. „N-am spus niciodată că este un sistem anticapitalist rupt de consum. Este mai eficient sistemul de la persoană privată la persoană privată", explică el.

În momentul în care un client foloseşte maşina unei alte persoane fizice, este mult mai atent decât dacă ar închiria-o de la o firmă şi în acelaşi timp, dacă se întâmplă vreun incident minor, nici proprietarul maşinii nu are atâtea pretenţii şi abordează situaţia mai uman decât ar face-o o firmă.

Atunci când aceste companii cresc, problema este să reuşească să „rămână ca un sat", după cum se exprimă Airbnb. Utilizatorii „pionieri" ai acestor sisteme de colaborare sunt cei mai zeloşi în a păstra spiritul „sătesc" şi laudă tot ce este tradiţional şi autentic la acest sistem, precum dulceaţa cu care au fost serviţi la micul dejun.

Odată cu amploarea pe care o iau aceste companii, site-urile atrag persoane care se profesionalizează, iar serviciile încep să semene din ce în ce mai mult cu cele oferite de hoteluri. Airbnb nu a luat avânt decât în momentul când a trimis fotografi profesionişti la oameni acasă pentru a le pune în valoare locuinţele.

Sylvie şi Martine nu îşi declară veniturile pe care le obţin de la Drivy, Airbnb şi Homestay.

„Dar faptul că serviciile sunt ilegale nu împiedică start-up-urile să avanseze", spune Emmanuel Arnaud, de la site-ul de schimburi de case şi apartamente GuestToGuest. Altfel spus, site-urile de sharing nu se comportă ca şi cum ar fi în ilegalitate. Ele se poartă ca şi cum, vizionari fiind, au un avans asupra legilor care nu s-au neadaptat încă. La Airbnb o armată de avocaţi studiază legislaţia de la ţară la ţară şi se adaptează. „Cu cât un site este mai important, cu atât se protejează mai bine de concurenţă şi de reglementări", rezumă situaţia Rachel Botsman.

http://www.zf.ro/