Deși ICS Sotex a fost creat în anul 2002, în Moldova puțini au auzit de compania dată. Însă anul trecut, după o pauză îndelungată, aceasta a apărut pe piața internă. Până atunci, produsele ei (haine pentru femei și bărbați) se furnizau în SUA, Italia, Rusia, Suedia, România, Belgia, Olanda și Marea Britanie.
- Din cauza că majoritatea consumatorilor din Moldova nu știu nimic de întreprinderea Dvs., vă rog să povestiți despre ea.
- În timp ce lucram la fabrica de țesut Dana din Soroca din anul 1990, deseori contactam cu antreprenori internaționali. În 2002 am decis împreună cu unul din investitori să lansăm o nouă producție – o întreprindere cu un capital străin de 100%. La o licitație am reușit să achiziționăm clădirea administrativă a unei întreprinderi ruinate, am amenajat-o pentru producție, am cumpărat utilajele Pfaff, JUKY și, pe data de 25 noiembrie a anului respectiv, am lansat primele seturi de produse.
De la început, marfa era realizată manual, iar investițiile suplimentare se câștigau din vânzări. Trei ani mai târziu am reușit să achiziționăm mai multe utilaje și să deschidem al doilea atelier. La fel, am echipat noul atelier cu un sistem automatizat Lectra, care ne-a ajutat să organizăm mai eficient lucrările constructorilor, să mărim calitatea și productivitatea , să diminuăm numărul de eșecuri, iar în cadrul sectorului de croitorie – să evităm un volum mare de muncă manuală de rutină. Numărul de muncitori a crescut de la 70 la 270 de persoane.
- Inițial au fost puse scopurile de a lucra în baza materiei prime furnizate de client sau de a crea modelele proprii?
- Lansând întreprinderea, noi știam că datorită partenerului nostru vom avea piața de desfacere în SUA. Primul export al Sotex-ului s-a realizat acolo. Inițial, am croit în baza materiei prime furnizate și foarte puțin rămânea pentru piața internă. În perioada crizei am fost nevoiți să renunțăm la furnizarea produselor pentru consumatorii din Moldova, însă le-am reînnoit deja mai bine de un an. De asemenea, noi am început să lucrăm cu anumiți clienți din străinătate și să-i propunem, pe lângă serviciile de cusut, marfa noastră. În prezent noi coasem o colecție personală sub sigla unui client din Rusia și, paralel cu asta, ne ocupăm de căutarea și achiziționarea materiei prime, a accesoriilor și a componentelor necesare. Aceasta presupune apariția unor venituri mai sesizabile în comparație cu cele de la C&M.
- Cât de greu este să găsiți clienți pentru coaserea îmbrăcămintei pentru un brand cunoscut?
- Nu e ușor. În primul rând, trebuie să-ți formezi reputația pe piață. Aceasta reprezintă 90% din succes. Trebuie să faci parte din sistemul de informare (baza de date a întreprinderilor statului). De asemenea, e important menținut relații bune cu clientul, deoarece reprezentanții firmelor comunică uneori între ei și împart informații despre realizatorii de calitate.
Astfel propunerile vin și de la clienți. De exemplu, am fost contactați de un client din Suedia. Reprezentanții lui au venit, ne-au apreciat munca și după a urmat și comanda. Partenerului din Anglia am propus serviciile noastre de sine stătător. Drept rezultat, după câteva runde de negocieri, noi am ajuns la etapa de emitere a unui lot de probă. Compania respectivă a realizat un control prealabil a fabricii noastre în vederea culturii producerii, dotărilor tehnice și a securității. Numai după aceasta ni s-a propus să realizăm producția de probă. În favoarea nostră a jucat faptul că, la momentul în care compania engleză a decis să mute producția din țările africane în Moldova, ea deja avusese o experiență bună cu o altă fabrică de cusut.
Pentru moment, noi avem 5-6 parteneri care realizează comenzi pentru branduri de îmbrăcăminte (colecții pentru bărbați și femei) cu un nivel înalt de calitate. Pe toate produsele lor scrie "Made in Moldova".
- Care sunt particularitățile de lucru pentru o comandă de la un brand renumit?
Clienții respectivi nu lucrează întotdeauna direct cu compania-realizator. Câteodată, ei predau căutarea pentru fabricile de cusut companiilor care se ocupă de logistică deoarece este vorba de cantități mari de lucru. Cei de la logistică au creat déjà un sistem de control al calității, de organizare a transportului, a achiziționărilor speciale ș.a. Producția brandurilor renumite diferă prin materie primă de calitate superioară – a pânzelor, firelor, componentelor și, desigur, calitatea superioară de coasere a produselor date. Aceste companii au modele complexe cu multe elemente și au nevoie de o muncă minuțioasă, ceea ce duce la apariția multor operațiuni tehnologice. Astfel, efortul depus e plătit mai bine decât restul comenzilor.
- Alcătuiți într-un mod individual modelele pentru piața moldovenească?
- Nu avem voie să copiem ideile clienților. Dar timp de mai mult de 10 ani de muncă în acest domeniu, am reusit să formăm o bază de cunoștințe pe care o folosim în calitate de suport pentru a schimba vizual unele modele. Noi urmărim tendințele de modă pe Internet, apreciem reacțiile consumatorilor pentru mostrele la expozițiile și, în dependență de părerile lor, corectăm produsele înainte de lansarea lor pe piață. Lucrările executate pentru clienții eminenți vorbesc doar despre calitatea excelentă de producție a hainelor pentru conceățenii noștri.
- Conducătorii întreprinderilor de croitorie duc lipsa forței de muncă calificate. Dvs. vă confruntați cu problema respectivă?
- Da, deficitul există. O mare parte din salariații noștri sunt din or. Soroca, iar o parte din croitorese sunt aduse din sate, cee ce nu este ieftin. Pot doar să menționez că fluxul de cadre din industria ușoară se caracterizează printr-o specificitate aparte. Oamenii pleacă din lipsa salariilor decente pentru munca depusă. Însă, spre deosebire de cei calificați în alte domenii (atunci când peste hotare ei au parte doar de munca grea), croitoresele și specialiștii în croitorie migrează și nu-și schimbă profesia. În cadrul atelierelor de cusut din Rusia, munca lor este cerută și plătită de câteva ori mai bine decât în Moldova.
Pentru a opri diminuarea continuă a numărului de lucrători calificați pe piața moldovenească, aceștia ar trebui să primească minim 400-500$. Însă, situația actuală din domeniul nostru arată că așa ceva e imposibil, luând în considerare plata impozitelor și respectarea legislației. Doar o mare parte din suma datorată salariaților pentru o incapacitate temporară de muncă e plătită de întreprindere, la fel și o continuă creștere a asigurării medicale în favoarea muncitorilor (poate ar fi bine să trecem la contabilizarea personalizată a contribuțiilor de asigurare?) și alte particularități ale sistemului de impozitare formează pentru întreprindere o situație în care mărim salariile în cantități infime.
- Ați putea să descrieți mai detaliat alte caracteristici ale afacerii?
- Întreprinderile de croitorie, doritoare să lucreze pentru piața moldovenească, confruntă problema de achitare a TVA-ului în momentul trecerii materiei prime prin vamă (cu toate acestea, în Republică nu se produce materia primă pentru sectorul respectiv de producție). Oare nu ar fi mai bine ca TVA-ul să fie achitat în dependență de rezultatele vânzărilor a producției finale?
În afară de aceasta, noi plătim destul de des TVA pentru materia primă importată la un coeficient indicativ, dar nu static, care e calculat de serviciul vamal. Pentru a lansa o nouă producție la prețuri mai accesibile pentru populația locală, negociem prețul pentru materia primă cu furnizorii, care, uneori, poate fi mai jos de cele indicativ. Calculul (și plata) TVA-ului de la prețul indicativ al materiei prime se răsfrânge asupra prețului produsului final, pe care o plătesc concetățenii noștri.
- Cum activează Sotex pe piața internă?
- Am început să ne atârnăm serios de vânzări pe planul național atunci când ne-am încadrat în proiectul Din inina – branduri din Moldova. În prezent, produsele noastre pot fi cumpărate în trei magazine Linella, care lucează pentru acest proiect. Suntem foarte mulțumiți de colaborarea dată, astfel încât în septembrie-decembrie a anului 2013 noi am vândut pentru o sumă mai mare de 500 de mii de lei. Este un exemplu unic când o organizație comercială a luat decizia, în ciuda riscului asumat, de a propulsa pe piață producătorii locali. Ar fi bine să se organizeze vânzarea produselor locale și în Bălți sau în alte orașe, luând astfel un exemplu bun de la Linella.
Producătorii și sediile comerciale au nevoie de o colaborare strânsă pentru a propulsa mai bine produsele pe piață, doar în așa mod noi contribuim la dezvoltarea economică a Moldovei (din partea statului ar trebui să persiste o stimulare economică continuă). În toată lumea, în acesta scopuri se organizează iarmarocuri angro, unde comerțul își prezintă cerințele, iar producția arată propunerile sale. IEC Moldexpo ar putea juca aici un rol important.
Articol pregătit de MyBusiness.md
