Unirea României cu Republica Moldova nu se vede cu ochi buni de la Bruxelles. O astfel de decizie ar putea provoca mari tensiuni între guvernul de la București și cel de la Budapesta, susține un comisar european.

România și Republica Moldova sunt puternic divizate în ceea ce privește subiectul reunirii dintre cele două state, parte a aceluiași teritoriu în perioada 1918 – 1944. Și în Parlamentul României, respectiv în Parlamentul European, opiniile politicienilor prezintă abordări diferite. Dacă în legislativul de la București Partidul AUR susține alipirea țării noastre cu Basarabia, Corina Crețu, europarlamentar, se opune, scrie romaniatv.net.

Europarlamentarul PRO România, fost membru PSD, susține că unirea României cu Republica Moldova ar fi „foarte periculoasă”. Dacă Basarabia s-ar alipi țării noastre ar fi puse în discuție granițele convenite prin tratatele internaționale. Astfel, s-ar crea un precedent de care ar putea profita Ungaria, respectiv guvernul naționalist Fidesz.

Unirea României cu Republica Moldova, scenariu greu de implementat

Administrația Viktor Orban investește masiv în Transilvania, iar în baza acestui aspect, Ungaria ar putea cere anexarea regiunii românești, susține comisarul european.

„Eu susţin regăsirea noastră comună n Uniunea Europeană, eu nu cred că este acum momentul de a se pune în discuţie rediscutarea graniţelor”, a declarat Corina Crețu, pentru Prima TV.

„Este un moment foarte sensibil. Dacă se pun în discuţie graniţele care au fost agreate prin toate tratatele internaţionale, cred că este foarte periculos. Uitaţi-vă nu numai în estul nostru, dar în Balcanii de Vest! Avem aceste provocări în Bosnia Herţegovina, dorinţa Republicii Srpska de a se rupe de restul Bosniei Herţegovina, inclusiv aceste acţiuni, să spun aşa, cumva, ale Ungariei, de a investi masiv în Transilvania, dvs credeţi că dacă ar avea un precedent, nu ar încerca să-l folosească?

Eu cred că trebuie să fim realişti. Ne iubim foarte mult fraţii de dincolo de Prut dar este pentru securitatea şi siguranţa lor ideea de a milita pentru integrarea Republici Moldova în Uniunea Europeană şi reunirea noastră aici”, a mai punctat politicianul, potrivit sursei citate.

Republica Moldova, candidată la aderarea în Uniunea Europeană

În schimb, Corina Crețu susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„Deşi nu există această procedură rapidă până la ora actuală privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană, şi preşedinta Comisiei a spus că nicio aderare a unei ţări nu poate avea loc de pe o zi pe alta, totuşi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia cred că vor primi susţinerea necesară pentru o perspectivă de integrare pe termen lung, atunci când vor îndeplini criteriile prevăzute, sau liderii de stat şi de guvern să decidă dacă vor modifica aceste criterii”, a precizat europarlamentarul.

Potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP, 70% dintre români susțin integrarea Rep. Moldova în UE. Analizele din ultimii ani au arătat că peste 50% dintre români și-ar dori unirea cu Basarabia, în timp ce în moldovenii nu ar fi de acord cu o astfel de decizie.

Peste 160 de mii de amenzi au fost date anul trecut pentru viteză. Au fost cazuri când șoferii treceau de 200 de kilometri la oră. Specialiștii atenționează însă că un minut de adrenalină i-ar putea costa viața, pentru că riscul de accidentare, la o asemenea viteză, este foarte mare. Sancțiunile nu-i mai sperie pe unii conducători auto, de aceea, Poliția vrea să introducă noi pedepse, pentru a-i descuraja pe vitezomani. 

„Cu părere de rău, viteza rămâne a fi cauza principală a accidentelor rutiere. Dacă vorbim procentual peste 40% din accidentele din țară se produc din cauza vitezei. Vorbim nu doar de depășirea limitei de viteze, dar și situații când viteza nu este adaptată condițiilor rutiere sau meteo”, a declarat șef de secție, Direcția Poliția de Patrulare a INSP, Pavel Apostol, scrie tv8.md.

Dacă în 2020, din cauza restricțiilor pandemice s-a redus și numărul de contravenții rutiere, atunci, anul trecut, numărul acestora a crescut simțitor și, practic, s-a dublat. Iar din toate încălcările depistate în trafic, cele mai multe au fost legate de depășirea limitei de viteză. Astfel, poliția a împărțit peste 160 de mii de amenzi celor care n-au respectat legislația și au gonit pe drumurile din țară. În unele cazuri șoferii au condus cu peste 200 de km pe oră. Despre un astfel de caz a scris și TV8, în noiembrie 2021, atunci când, un șofer la volanul unui BMW gonea pe o stradă din capitală cu 211 km/h.

„Toți trebuie să conștientizăm ce risc provoacă anume nerespectarea regimului de viteză. Nu este același timp de reacție, iarăși spațiul de frânare, atunci când observi obstacolul este mai lung și nu poți să eviți acel impact, dar și gravitatea traumatismelor este mult mai mare”, a menționat, Apostol.

Mai exact, specialiștii spun că avem nevoie de 6 secunde pentru a reacționa, atunci când avem în față un obstacol, iar cu cât viteza este mai mare cu atât impactul, în cazul unui accident, este mai grav. Dacă în fața apare un pieton, în timp ce șoferul conduce cu mai mult de 50 de km/oră, riscul ca lovitura să fie fatală este de peste 80%, spun experții. 

„Impactul frontal, dacă la 65 de km/oră riscul de fatalitate este zero deja la o viteză de 90 Km/oră ne apropiem de 100% riscul de mortalitate”, a specificat specialistul în siguranța rutieră, Ilie Bricicaru.

Cinci km/oră pot face o mare diferență în cazul unui accident, explică specialistul care ne-a demonstrat acest lucru printr-o reconstituire grafică. 

„Iată la 65 de km ce se întâmplă cu mașina, deci mașina nu poate evita accidentul și se tamponează la o viteză de 32 de km/oră. Și în al doilea caz când viteza este cu 5 km mai joasă deja accidentul tot are loc, doar că impactul este mult mai mic.” 

În prezent, cei care încalcă legea și depășesc limita de viteză cu cel mult 20 de km/oră sunt sancționați cu o amendă de până la 900 de lei și trei puncte de penalizare. Cei care depășesc viteza cu cel mult 40 de km/oră riscă o amendă de până la 1200 de lei și patru puncte de penalizare, iar cei care se deplasează cu mai mult de 40 de km/oră pot fi sancționați cu 1800 de lei și cinci puncte de penalizare. Legislația s-ar putea schimba, însă, în acest an, pentru a-i descuraja și mai mult pe șoferi să încalce legea.

„Dacă este permisă circulația cu 50 la oră, iar omul conduce cu 101, riscă aceeasi sanctiune ca cel care s-ar deplasa cu 200. O să fie adăugate mai multe aliniate, o să fie divizate aceste încălcări, o să fie divizată limita cu care s-a încălcat, în plus o să fie majorat numărul punctelor de penalizare și suma amenzilor aplicate”, a declarat, șef de secție, Direcția Poliția de Patrulare a INSP. 

În primele luni ale acestui an, peste 40 de mii de șoferi au fost amendați pentru încălcarea limitei de viteză.

Fostul șef al Comandamentului Statelor Unite pentru Operațiuni Speciale din Europa, generalul-maior în retragere Mike Repass, a spus pentru CNN că sprijinul comunității internaționale pentru Ucraina trebuie să fie suplimentat și a dezvăluit obiectivele pe care Occidentul trebuie să le îndeplinească pentru ca țara invadată de Rusia să poată câștiga războiul si să îi alunge pe ruși de pe teritoriul lor.

Repass a fost consilier al armatei ucrainene în ultimii șase ani pe baza unui contract semnat cu guvernul american. Generalul a vizitat luna trecută Polonia și vestul Ucrainei pentru a-și face o idee mai bună asupra felului în care decurge războiul, scrie money.ro.

Repass a spus că lanțul de aprovizionare al Ucrainei cu echipament militar este ineficient și că este nevoie de mai multe trupe pentru a îi înfrânge pe ruși.

Pentru a câștiga războiul din Ucraina, Repass a spus că SUA și aliații săi trebuie să alcătuiească o forță ucraineană strategică formată din cinci brigăzi de până la 40.000 de soldați care să înceapă operațiuni ofensive împotriva rușilor ca să îi dea afară din țară.

Generalul american a spus că în vizita sa în Europa a observat trei lucruri importante: „Ucraina încă are nevoie de mult sprijin”, „NATO se mișcă prea încet” și SUA are destule informații despre „ceea ce se întâmplă cu echipamentul militar care ajunge în Ucraina”.

„Aprovizionarea cu echipament militar este o afacere personalizată în loc să fie profesionalizată”, a explicat Repass. „Conducerea stabilește prioritățile de distribuție și, din ce am putut observa, aceste priorități nu sunt bazate pe cunoștințe legate de rata de consum, viitoare operațiuni sau informații obiective.”

În schimb, armamentul din străinătate este trimis acolo unde comandanții de brigadă spun că au nevoie de ele în momentul în care echipamentul este disponibil, potrivit generalului american.

„Nu așa se gestionează logistica pe timp de război”, a spus Repass. „Ar trebui să existe o înțelegere a ratei de consum a lucrurilor importante precum combustibili, muniție, baterii.”

Generalul american a spus că cele trei scenarii evidente cu privire la terminarea războiului sunt: victoria pentru Rusia, victoria pentru Ucraina sau situația de impas în care niciuna dintre părți nu este victorioasă.

„Două din aceste trei deznodământuri sunt favorabile Rusiei”, a explicat Repass. „În cazul unei egalități, Rusia va spune că a câștigat pe baza situației de la sol și va continua să ocupe un teritoriu extins din Ucraina pe termen nelimitat.”

Asta nu i-ar oferi Rusiei o victorie totală asupra Ucrainei, dar o victorie cu câștiguri teritoriale semnificative care vor rămâne sub controlul Moscovei.

„Toată lumea se gândește la luptele care se întâmplă acum, ceea ce înseamnă că le livrăm ajutoare ucrainenilor”, a remarcat Repass, „dar armata ucraineană are nevoie de capacități adiționale pentru a da Rusia afară din Ucraina”.

Generalul american a spus că Ucraina nu are destulă putere de luptă în acest moment, ceea ce include echipament, muniție și soldați antrenați. „Rusia va avea întotdeauna mai multe forțe decât ei, dar nu neapărat mai bune.”

„După cum a spus Stalin cândva: ‘O cantitate suficientă devine calitate’”, a spus Repass. „Majoritatea realizează că o să fie o bătălie de uzură și că, la un moment dat, va începe să fie în favoarea Rusiei dacă nu sunt generate forțe ucrainene adiționale.”

Cum se calculează și se acordă ajutorul de șomaj? Care instituție actualmente stabilește ajutorul de șomaj? Merită să mă adresez la instituția respectivă sau să-mi caut de muncă de sine stătător?, întreabă Nicolae Căpățână, s. Bardar, raionul Ialoveni

Răspunde la întrebare Ana MOLDOVANU, consultant superior în Departamentul protecție social-economică al CNSM, scrie vocea.md

Ajutorul de șomaj se acordă în conformitate cu prevederile Legii 105/2018 cu privire la promova­rea ocupării forței de munca și asigurarea de șomaj și prevederile Procedurii de examinare și stabili­re a dreptului la ajutor de șomaj, aprobată prin Hotărârea Guver­nului nr.1276/2018 pentru apro­barea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Agenția Națională pentruOcuparea Forței de Muncă (ANOFM), prin intermediul sub­diviziunilor teritoriale pen­tru ocuparea forței de muncă (STOFM), este responsabilă de acordarea statutului de șomer, stabilirea dreptului de acordare a ajutorului de șomaj, suspendarea, restabilirea și încetarea plății aju­torului de șomaj.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), prin intermediul caselor teritoriale de asigurări so­ciale (CTAS), este responsabilă de calculul cuantumului, stabilirea perioadei şi plata ajutorului de șomaj.

Ajutorul de șomaj se stabilește șomerilor care întrunesc cumulativ următoarele condiții:

1. nu realizează venituri din activități de muncă la momentul stabilirii ajutorului de șomaj;
2. au activat şi au realizat un stagiu de cotizare în sistemul pu­blic de asigurări sociale de stat de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării;
3. nu refuză un loc de muncă corespunzător sau să participe la măsurile active de ocupare a forței de muncă oferite de STOFM con­form planului individual de anga­jare a șomerului.

Cuantumul lunar al ajutorului de șomaj se stabilește în funcție de circumstanțele în care persoa­na a încetat activitatea de muncă, după cum urmează:

1. 50% din venitul mediu lu­nar asigurat al persoanei realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare da­tei înregistrării cu statut de șomer – în cazul încetării activității de muncă drept urmare a lichidării sau încetării activității angajato­rului, reducerii numărului sau a statelor de personal ori în cazul decesului, declarării decedat sau dispărut fără urmă, prin hotărârea instanței de judecată, a angajato­rului persoană fizică;
2. 40% din venitul mediu lu­nar asigurat al persoanei realizat în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare da­tei înregistrării cu statut de șomer – în cazul încetării activității de muncă în alte circumstanțe decât cele indicate la lit. a).

Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărțirea la 12 a venitului asigurat realizat la toa­te unitățile în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistră­rii cu statut de șomer, venit din care au fost calculate şi achitate contribuții de asigurări sociale.

Perioada de plată a ajutorului de șomaj se stabilește diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare al șomerului, după cum urmează:

1. cinci luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare cu­prins între cel puțin 12 luni şi 10 ani;
2. șapte luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare cu­prins între 10 şi 15 ani;
3. nouă luni calendaristice, în cazul unui stagiu de cotizare de peste 15 ani.

De exemplu: ați activat trei ani la un agent economic (primul loc de muncă). În ultimul an ați ridicat un salariu de 5000 de lei pe lună și funcția dumneavoastră cade sub incidența reducerii statelor de personal. Vă adresați la subdivizi­unea teritorială pentru ocuparea forței de muncă, unde vi se acordă statutul de șomer și vi se stabilește dreptul de acordare a ajutorului de șomaj. Casa teritorială de asigurări sociale stabilește cuantumul aju­torului de șomaj din venitul asigu­rat din ultimele 12 luni: (5000 lei x 12) : 12 x 50% = 2500 lei. Astfel, dumneavoastră veți beneficia de un ajutor de șomaj, în mărime de 2500 de lei pe o perioadă de până la cinci luni calendaristice, dat fi­ind faptul că aveți un stagiu coti­zant de doar trei ani.

Conform legislației, cuantumul lunar al ajutorului de șomaj nu poate depăși cuantumul salariului mediu lunar pe economie pen­tru anul precedent datei stabilirii dreptului la ajutor de șomaj.

În cazul în care cuantumul lunar al ajutorului de șomaj depășește cuantumul salariului mediu lu­nar pe economie pentru anul precedent, ajutorul de șomaj se stabilește în cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent (9115, 9 lei pentru anul 2021).

Important este faptul că șo-merii beneficiari de ajutor de șomaj sunt asigurați în sistemul public de asigurări sociale și în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Perioada în care șomerul primește ajutor de șomaj se include în stagiul de cotizare. Din aceste considerente, vă îndemnăm să vă înregistrați la subdiviziunea teritorială de ocu­pare a forței de muncă.

Victor Ponta a dezvăluit, sâmbătă seară, la România tv, planul secret de unire a Moldovei cu România. Acesta a declarat că, pe vremea când era premier, ţara noastră era principalul partener economic al Moldovei.

Fostul premier spune că mai mult de jumatate dintre cetatenii moldoveni au pasaport romanesc.

Ponta a dezvăluit, că în 2014 a avut multe discuţii Iurie Leanca, fostul premier al Republicii Moldova, privind unirea dintre cele două ţări.

„Am pornit o multime de proiecte. Vorbisem cu Iurie Leanca despre ce s-ar putea face daca Moldova ar fi victima unei agresiuni din partea Transnistriei. Altii, care au aflat, au avut grija sa ne zboare pe amandoi. Acum, Republica Moldova este intr-un pericol mult mai mare decat noi.

O luasem invers, România era principalul partener economic al Moldovei, era principalul sustinator financiar si pe programe. Pentru prima data dupa multi ani opinia publică din Moldova era pro-Romania. Am dat bani pentru spitale, pentru foarte multe asezaminte culturale. Eu cred ca numai asa se poate vorbi de o unire, numai daca populatia este de acord. Altfel nu se poate.

Peste 341 de mii de locuitori din regiunea transnistreană dețin cetățenia Republicii Moldova, peste 316 de mii posedă pașapoarte naționale biometrice și aproape 25 de mii au obținut în ultimii 5 ani permise de conducere moldovenești

Conform informațiilor extrase din bazele de date ale Agenției Servicii Publice se constată că 350 859 de locuitori domiciliați în stânga Nistrului și mun. Bender figurează în Registrul de stat al populației, dintre care 341 682 dețin cetățenia Republicii Moldova, inclusiv 316 548 posedă pașapoarte ale cetățeanului Republicii Moldova și 284 664 buletine de identitate.

În noiembrie 2021, în autoproclamata Transnistria erau înregistrați 347.251 de rezidenți.

Totodată, potrivit datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali și în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.815/2005 se atestă că 2268 de agenți economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați în Republica Moldova.

La fel, se observă o dinamică ascendentă de preschimbare a permiselor de conducere de model național în baza mecanismului de preschimbare oferit persoanelor cu domiciliu în regiunea transnistreană, posesoare de înscrise confirmative regionale și de acte de identitate aprobate prin Legea nr. 273/1994, pentru perioada anilor ianuarie 2017-martie 2022 au fost obținute 24 977 de permise emise de autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Aceste tendințe denotă interesul sporit al locuitorilor și al companiilor din raioanele de est ale țării de a poseda acte de model național și de a desfășura activitate antreprenorială în conformitate cu rigorile cadrului normativ în vigoare al Republicii Moldova.

mybusiness.md

Guvernul României demontează o dezinformare din Pravda: România nu are militari în Republica Moldova. Presa rusă susținea că România vrea să atace Transnistria

România nu are militari în Republica Moldova pentru a participa la exerciții sau alte forme de instruire în comun cu militari din Republica Moldova, precizează Guvernul României. Executivul demontează astfel o dezinformare publicată în Pravda. Publicația rusă a susținut că „România intenționează să atace Transnistria, apoi să anexeze R. Moldova”, scrie stiri.tvr.ro.

„În perioada curentă, Armata României nu are militari în Republica Moldova pentru a participa la exerciții sau alte forme de instruire în comun cu militari din Republica Moldova. Ministerul Apărării Naționale face aceste precizări în contextul în care o publicație de limba rusă a publicat informații false potrivit cărora ”România intenționează să atace Transnistria cu sprijinul NATO, urmând apoi să anexeze Republica Moldova, menționând că deja pe teritoriul Republicii Moldova au fost dislocați militari români.”

Nu există nici o decizie și nu este analizată ipoteza constituirii în România a unor tabere de instrucție pentru militarii ucraineni”, precizează Guvernul, într-un comunicat de presă.

În ceea ce privește proiectul de lege care ar permite donarea, din resursele armatei, de echipamente militare către Ucraina, acesta se află în analiză. Guvernul va lua o decizie după finalizarea acestei analize, a precizat premierul Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă vor exista și în România tabere de instrucție, premierul a răspuns: „Nu există acest lucru. Nu am luat în analiză acest subiect”.

Referitor la o posibilă legătură între consemnarea la sol a avioanelor MiG ale Armatei Române și informația potrivit căreia Forțele Aeriene Ucrainene au în prezent mai multe aparate de zbor decât aveau la începutul războiului, prim-ministrul a declarat: „Nu! Absolut deloc. Am primit informarea de la Ministerul Apărării Naționale pe marginea acestei decizii, este vorba de continuarea elementelor de analiză tehnică a aeronavelor MiG-21. Ele nu au fost scoase din uz, se dorește să se finalizeze și să existe o decizie pe baze tehnice foarte bine fundamentate, astfel încât să asigurăm pe deplin siguranța zborului”.

Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe, dar, pentru că în acest an praznicul acestuia, 23 aprilie, coincide cu Sâmbăta Mare, ei se pot sărbători în a doua zi a Sfintelor Paşti.

Sărbătorirea sfinţilor mari ale căror praznice cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare este transferată a doua zi de Paşti, conform normelor canonice ale Ortodoxiei, potrivit basilica.ro, citată de Agerpres.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 695.513 bărbaţi şi 375.883 femei, în total 1.071.396 de persoane.

Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe – 435.548 de persoane şi George – 158.263.

Sunt sărbătoriţi şi cei care poartă prenumele Georgean – 78 de persoane, Georgel – 12.577, Georgian – 28.812, Georgică/Georgica – 5.327, Gheo – 2, Gheorge – 45, Gheorghiţă/Gheorghita – 21.897, Ghiorghe – 3.578, Ghiorghi – 1.138, Ghiorghiţă/Ghiorghita – 1.687, Ghiţă/Ghita – 4.284, Gicuţă/Gicuta – 75, Gică/Gica – 4.989, Gigel – 6.019, Gigi – 8.858, Giorgian – 1.802 şi Giorgică/Giorgica – 534.

Dintre femei, cele mai multe poartă numele Georgiana – 153.971 şi Georgeta – 119.838.

Mai sunt întâlnite următoarele prenume feminine: Georgeana – 775 de persoane, Georgica – 1.527, Geta – 14.679, Getuţa/Getuta – 482, Gheorgeta – 40, Gheorgheta – 113, Gheorghiţa/Gheorghita – 26.134, Gherghina – 16.149, Ghiorghina – 178, Ghiorghiţa/Ghiorghita – 1.687, Ghiţa/Ghita – 393, Gica – 6.078, Gicuţa/Gicuta – 869, Gigi – 369, Gina – 21.345, Giorgeta – 780, Giorgiana – 10.312, Giorgica – 164.