Politologul Robert Kaplan arată că românii se tem de Putin și cred că acesta vrea să facă un pod terestru până în Republica Moldova. “Și Putin ar trebui să se teamă de români”, spune autorul, mai exact de lecția dictatorului însingurat (Ceaușescu) pe care istoria României i-o predă președintelui rus.

Istoria României o împinge acum, în ciuda titlului de țară membră NATO, să se teamă de Rusia. În același timp și din același motiv, istoria, Vladimir Putin ar trebui să se teamă de România, scrie biziday.ro. 

Analiza, publicată în Bloomberg de autorul de cărți politice Robert David Kaplan, arată că, în ciuda “occidentalizării”, România este o națiune îngrijorată, blocată geografic la doar o țară distanță de Rusia. Iar țara respectivă este acum invadată la ordinul președintelui Vladimir Putin. Experții români, spune Kaplan, cred că Putin va continua să avanseze în estul Ucrainei și, în cele din urmă, va anexa regiunea Donbas la Rusia propriu-zisă, declarând că orice activitate militară ucraineană ulterioară acolo va constitui un atac asupra Rusiei însăși. Ei se așteaptă ca Putin să construiască încet un pod terestru între Crimeea și Republica Moldova. O astfel de desfășurare a evenimentelor, spune el, ar prezenta în ochii românilor un adevărat test, dar pentru Occident – puterea Europei ar slăbi, iar singurii lideri occidentali în care românii au încredere într-o astfel de situație ar fi președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson (care și-a anunțat recent demisia).

Kaplan arată că “Putin nu are momentan capacitatea de a invada Moldova, dar nici nu trebuie. Moldova, o fostă republică sovietică, este un stat slab instituționalizat de doar 2,6 milioane de locuitori, cu o rată a inflației de 29% în luna mai, care este ușor de destabilizat”. Cât despre aliații europeni care vin în ajutor, românii nu au deloc încredere în Franța și Germania – experții români cred că președintele francez Emmanuel Macron va sacrifica orice de dragul de a face Franța un intermediar între Rusia și Ucraina, iar despre germani… e suficient să vină iarna, iar, pe fondul unui deficit de energie, hotărârea europeană împotriva Rusiei se va eroda.

Kaplan face o comparație între căderea lui Ceaușescu și perspectiva lui Vladimir Putin de a fi trădat și executat: “Prin invadarea Ucrainei, Putin a pornit într-o călătorie extremă și riscantă al cărei sfârșit nu poate fi prevăzut. Există încă o lecție pentru Putin în căderea lui Ceaușescu. Ceauşescu nu a zâmbit niciodată. Arăta mereu îngrijorat, preocupat. Printre multe altele, România predă lecția singurătății unui om care are puterea absolută. Într-o zi stăpânea dintr-un palat uriaș [aluzie la Casa Poporului – nr], iar în ziua următoare dormea într-un pat de campanie, într-o cameră mică, fără toaletă sau încălzire, într-o noapte de iarnă în care și-a așteptat procesul și execuția. Pe cât de pesimiști sunt românii față de determinarea occidentală în fața Rusiei, pe atât de înțelepți s-ar putea dovedi dacă ceva asemănător i s-ar întâmpla într-o zi și lui Putin”, își încheie Kaplan analiza din Bloomberg.

Analiza completă pe Bloomberg

Cafenelele Starbucks din Federația Rusă vor fi cumpărate în cursul lunii iulie de o asociere între doi oameni de afaceri pro-Putin și un faimos rapper rus – și el tot pro-Putin. Este vorba de Timati.

Potrivit Meduza.io, Starbucks va vinde toate cafenelele din Rusia către Timati (Timur Iusunov), asociat cu patronul de restaurante Anton Pinski și senatorul Arsen Kakonov (fostul lider al republicii Kabardino-Balkaria, miliardar și susținător al lui Puțin). Discuțiile ar fi început din martie și se vor finaliza în iulie, scrie unica.md.

Rușii nu vor avea voie să folosească brandul, produsele și tehnologiile Starbucks, ci doar spațiile comerciale. La momentul declanșării războiului din Ucraina, în Rusia erau 130 de cafenele Starbucks, care reprezintau mai puțin de 1% din veniturile anuale ale companiei. Toate au fost închise în martie, iar în mai lanțul de cafenele a anunțat că va ieși din Rusia, dar își va plăti cei aproape 2.000 de angajați ruși vreme de șase luni.

Timati, fiul unui prosper om de afaceri rus, s-a lansat în anii 2000 și a avut colaborări cu artiști de talia lui Snoop Dogg sau Busta Rhymes – deși presa tabloidă scrie că a plătit pentru ele. În 2011 a ajuns în topurile internaționale, inclusiv în cele din România, cu hitul „Welcome to St. Tropez”.

Timati are propriul său brand – ”Black Star” – care include o colecție realizată în colaborare cu Armata Rusă, cu toate că nu a fost recrutat, fiind considerat ”instabil psihic” din cauză că are tatuaje. Rapperul este însă cunoscut ca un susținător al lui Vladimir Putin și al politicilor agresive ale acestuia pe plan intern și extern.

De pildă, a cântat în martie 2022 la un concert care aniversa anexarea Crimeei și susținea invazia din Ucraina. Una dintre piesele lui Timati are, de altfel, refrenul ”cel mai bun prieten al meu e președintele Putin”. De asemenea, rapperul s-a filmat împreună cu liderul cecen Ramzan Kadîrov, alt susținător faimos al Kremlinului.

Roskosmos și NASA au semnat un acord privind zborurile comune ale cosmonauților ruși și americani către ISS.

Joi, 14 iulie, Roskosmos și Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu (NASA) “au semnat un acord privind zborurile unor echipaje integrate pe vehicule de transport cu echipaj rusesc și american”, a anunțat vineri corporația de stat rusă, scrie money.ro.

Potrivit Roskosmos, cosmonauta Anna Kikina se va alătura echipajului navei spațiale americane Crew Dragon în misiunea Crew-5, așa cum era prevăzut anterior, dacă acordul va fi semnat. Locul ei în echipajul navei rusești Soyuz MS-22 va fi luat de astronautul NASA Francisco Rubio.

“Acordul urmărește să asigure că, în cazul unei situații de urgență asociate cu anularea sau întârzierea semnificativă a lansării unei nave spațiale rusești sau americane, prezența la bordul ISS a cel puțin unui cosmonaut Roscosmos și a unui astronaut NASA pentru a deservi segmentele rusesc și, respectiv, american”, – a notat în corporația de stat pe canalul oficial de Telegram.

Zboruri încrucișate către ISS

La 14 iulie, Dana Weigl, director adjunct al programului NASA, a declarat că Statele Unite și Rusia sunt aproape de a semna un acord privind zborurile încrucișate către Stația Spațială Internațională (ISS).

La 6 iulie, fostul șef al Roscosmos, Dmitri Rogozin, a declarat că un acord privind zborurile încrucișate către ISS între Federația Rusă și Statele Unite va fi semnat în viitorul apropiat.

În iunie, șeful Centrului de pregătire a cosmonauților, Maxim Kharlamov, a declarat că versiunea finală a acordului este în prezent în curs de negociere în Statele Unite, iar partea rusă se așteaptă să primească o versiune convenită în viitorul apropiat.

Anterior, Kharlamov a informat că atronautul Andrei Fedyaev va deveni dublura Annei Kikina ca parte a echipajului navei spațiale americane Crew Dragon dacă acordul va fi semnat.

La 25 iunie, Roscosmos a raportat că Kikina se pregătea să zboare în Statele Unite pentru un antrenament de o săptămână la SpaceX. Lansarea navei Crew Dragon cu echipajul Crew 5 este programată pentru această toamnă.

La 11 iunie, Rogozin a anunțat că societatea de stat așteaptă candidați astronauți de la NASA pentru a fi incluși în echipajul Soyuz MS-22 în cadrul zborurilor încrucișate; din partea rusă, Kikina va fi inclusă în echipajul american.

La 10 iunie, s-a aflat că guvernul rus a aprobat negocierile pentru semnarea unui acord între Roskosmos și NASA privind zborurile încrucișate cu vehicule de transport cu echipaj rusesc și american către Stația Spațială Internațională. Soarta acordului a rămas neclară din cauza agravării relațiilor ruso-americane pe fondul războiului din Ucraina.

La 27 decembrie 2021, Rogozin, într-un interviu acordat cotidianului The New York Times, a declarat că Federația Rusă și Statele Unite intenționează să efectueze un zbor comun pe an în perioada 2022-2024. în cadrul programului de zboruri încrucișate.

Începând din 2011, livrarea echipajelor către ISS a fost efectuată doar de nave rusești, înainte de aceasta existând un sistem încrucișat, conform căruia astronauții americani primeau locuri pe navele rusești, iar cosmonauții ruși pe cele americane. În 2020, NASA a anunțat că negociază cu Roscosmos pentru a reveni la sistemul încrucișat.

Deseori ni se întâmplă să auzim în jurul nostru oameni care nu folosesc corect anumite expresii din limba română, fie din cauza contaminării cu cele din engleză, fie din cauză că majoritatea vorbește astfel și atunci sintagmele se împământenesc greșit. Ajungem, în concluzie, să nu mai deosebim formele corecte de cele eronate, conform money.ro.

”Face sens”

De câte ori nu auzim în jurul nostru expresia: ”face sens”? Este o traducere mot-a-mot a expresiei din engleză: ”makes sense”, însă forma corectă este: ”are sens”.

”Cele mai bine plătite”

Este o greșeală foarte des întâlnită, iar asta din cauza faptului că majoritatea nu face acordul între ”cel mai” și adverbul ”bine”, așa cum este corect. Forma pe care ar trebui să o auzim este ”cel mai bine plătite”.

”Se merită”

În limba română, verbul a merita nu are formă reflexivă, iar atunci când cineva spune ”nu se merită”, aceasta este o formă greșită. Corect ar fi ”nu merită să…”. Cel mai probabil, această greșeală a apărut ca urmare a contaminării cu alte construcții similare, cum ar fi ”nu se justifică”, ”nu se obișnuiește”.

”Ce-s cu astea aici?”

Forma corectă a expresiei este: ”Ce-i cu astea aici?”. Verbul ”este” nu are legătură cu faptul că subiectul este la plural, deoarece în această formulare este folosit la forma impersonală.

”Până număr la…”

De multe ori auzim expresia ”să fii gata până număr la 3”. Ei bine, de numărat, se numără până la trei, drept urmare corect este ”până număr până la 3”.

”A da sfoară în țară”

Forma corectă este ”a da sfară în țară”. Cuvântul ”sfară” înseamnă ”fum înecăcios”, iar expresia vine de la un vechi obicei de comunicare la distanță, prin care se aprindea focul, iar fumul rezultat reprezenta codul unui mesaj. În prezent, mulți folosesc greșit această expresie, spunând ”a da sfoară în țară”.

Prima platformă de vânzare online a produselor agroalimentare ecologice din țară a fost lansată ieri, de către Asociaţia Patronală „Alianţa Lanţului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova” (MOVCA), transmite MOLDPRES.

Platforma a fost creată cu susţinerea Programului „Farmer-to-Farmer”, finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) și implementat de CNFA (Cultivating New Frontiers in Agriculture) Moldova.

„Platforma Biofood a fost înființată la solicitarea membrilor Asociației MOVCA cu scopul de a facilita legătura directă dintre producătorii și consumatorii de produse ecologice”, a declarat Victoria Ceban, director executiv la Asociația MOVCA.

Pe platformă au fost prezentate pentru comercializare peste o sută de produse - cereale, fructe, legume, miere, semințe, făină, uleiuri terapeutice și alimentare, ceaiuri din ierburi ş.a.

Potrivit Nadejdei Mocanu, director CNFA Moldova, crearea acestei platforme corespunde misiunii Programului „Farmer-to-Farmer” în ceea ce privește promovarea unor îmbunătățiri durabile în securitatea alimentară, precum și în procesarea, producerea și comerțul agricol.

Anul trecut Asociaţia Patronală „Alianţa Lanţului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova” a devenit membră a Federației Internaționale a Mișcărilor pentru Agricultură Ecologică (IFOAM), o comunitate de circa opt sute de afiliaţi din peste o sută de state. MOVCA este prima organizaţie din ţara noastră care a obţinut statutul de membru al IFOAM, astfel Republica Moldova este reprezentată pentru prima dată într-o structură internaţională din acest domeniu.

Care au fost cele mai scumpe concerte ale unui artist român. 

Pentru a rămâne în topul aprecierilor, totodată pentru fixarea unui alt nivel financiar mai generos, soliștii noștri cu priză la public investesc sume imense pentru producții concertistice grandioase pe care le pun în scenă pentru a stabili prețul viitoarelor lor show-uri. Money.ro vi-i prezintă artiștii români care au investit adevarate averi pentru producții concertistice puse în scenă, de regulă, la Sala Palatului, Km. 0 al concertelor pe bilete, scrie money.ro.

Delia în topul celor mai mari investiții în producții concertistice. ”Deliria” costat 150.000 de euro

De departe Delia este artista cu cei mai mulți bani băgați în producții concertistice. Grație unui management profesionist, bugetele sale în spectacole-concept precum ”Welcome to Deliria”, ”Acadelia” ori  ”Rockadelia” sunt de sute de mii de euro pentru un show. Însă investițiile se reflectă în onorariu său, fiind cea mai scumpă solistă din branșa sa. Cea mai scumpă producție a artistei- ”Deliria”- a costat circa 150.000 de euro. Numai chiria Sălii Palatului pe mai multe zile, perioadă necesară repetițiilor, construirii decorurilor și închirierea echipamentului tehnic (comandat din Olanda), a trecut de 40.000 de euro. Chiar dacă sala a fost plină după cele două prezentări ale show-ului, artista a ieșit pe minus dar ecoul spectacolelor grandioase a rămas viu.

Cele mai scumpe concerte ale unui artist român. Au fost spectacole cu buget de peste 100.000 de euro

Delia este urmată de Loredana în clasamentul superproducțiilor concertistice. De fiecare dacă când artista se prezintă la Sala Palatului, o face într-un mare fel: înconjurată de zeci de dansatori și muzicieni și decoruri impresionante. ”Agurida”, ”Ador”, ”Magic” ori ”Sentimente” sunt spectacole puse în scenă cu buget pentru fiecare tematică nouă de circa 100.000 de euro.

Astăzi, 12 iulie, o judecătorie din Moscova a emis sentințe de condamnare pentru grupul de bancheri și oameni de afaceri ruși implicați într-un caz din dosarul de rezonanță „Laundromatul moldovenesc” sau „Spălătoria rusească” prin care au fost „spălați” peste 126 de miliarde de ruble rusești (circa 2 miliarde de dolari la cursul de astăzi a Băncii Naționale ale Moldovei) prin intermediul băncilor din Republica Moldova și care se presupune că erau acoperite în țara noastră de controversații oameni de afaceri și fugarii Veaceslav Platon și Vladimir Plahotniuc, transmite Kommersant.

Astfel, se presupune că prin schemă au trecut cel puțin 500 de miliarde de ruble în perioada anilor 2013-2014 prin intermediul a peste 20 de bănci rusești.

Potrivit sentinței, fostul acționar Victoriabank Alexander Korkin, avocatul Alexei Sobolev și Lev Pahomov, dar și trezorierii Venera Sharipova și Rinat Iusupov au primit sentințe între 15 și 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis cu confiscarea averii și amenzi de până la 2,5 milioane de ruble rusești, transmite Replicamedia.md.

Fostul acționar Victoriabank Alexandr Korkin și doctorul în economie Aleksei Sobolev, considerați drept organizatorii schemei și cei care erau parteneri de afaceri cu Plahotniuc și Platon, au primit câte 19 ani de închisoare și amendă de câte 2,5 milioane de ruble.

Lev Pahomov a fost condamnat la 18 ani de închisoare și amendă de 3 milioane de ruble. Toată averea lui Korkin, Sobolev și Pahomov (mașini, terenuri, case și apartamente) urmează a fi confiscată în folosul statului se arată în sentința citată de RTVI.

Astfel, potrivit Departamentului de Investigații al Ministerului Afacerilor Interne, toți inculpații din gruparea infracțională internațională au fost implicați în retrageri ilegale de fonduri din Rusia pe scară largă. Transferul a miliarde de ruble în străinătate a fost efectuat folosind documente falsificate.

Cea mai mare parte a operațiunilor financiare ilegale s-a desfășurat în perioada 30 iunie 2013 – sfârșitul anului 2014. Anchetatorii consideră că organizatorii schemei criminale sunt fostul proprietar al Moldindconbank Veaceslav Platon, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc, politicianul moldovean Renato Usatîi și bancherul din umbră Alexander Korkin, care se prezintă cu modestie în dosarul analizat în Tribunalul Districtual Tverskoy în calitate de prim-director general adjunct al Nafta-Ufa LLC, mai notează sursa citată.

Schema, conform căreia aproape 500 de miliarde de ruble au părăsit Rusia, după cum au stabilit anchetatorii, a fost foarte originală. Inițial s-a încheiat un contract de împrumut între două companii străine, pe care nimeni nu avea de gând să-l îndeplinească, iar cetăţenii moldoveni şi o serie de firme ruseşti au acţionat în calitate de garanţi pentru acesta. După întârzierea împrumutului, creditorul s-a adresat unei instanțe moldovenești cu o creanță împotriva debitorului și a garanților acestuia. În escrocherie au fost implicați cetățeni ai Moldovei tocmai pentru ca acest caz să poată fi examinat în instanța locală. După ce s-a luat o hotărâre în favoarea reclamantului, titlul executoriu a fost transmis Moldindconbank.

În același timp, în băncile rusești implicate în schemă au fost deschise conturi de decontare ale companiilor care acționează ca garanți pentru împrumuturi, cărora li s-au creditat în mod aparent fonduri pentru conversia în valută străină.

Apoi banii au mers în conturile Moldindconbank deschise în SUA și Germania. Băncile moldovenești și ruse au imitat tranzacțiile valutare până când fondurile companiilor au fost sechestrate în conformitate cu deciziile instanțelor moldovenești. Ulterior, acestea au fost transferate către bănci străine (în principal în țări din UE) în conturile reclamanților – companii străine controlate de membrii grupului infracțional organizat. Astfel, conform calculelor anchetei, prin băncile rusești erau retrase zilnic milioane de dolari și euro, se precizează în articolul Kommersant.

Pe partea rusă, Western Bank, Banca Funciară din Rusia, Kreditbank, European Express și o serie de alte bănci, reprezentate de proprietarii lor actuali sau din umbră, au fost implicate în schema criminală.

În acest moment, mulți dintre ei au fost deja condamnați printr-o ordonanță specială. În special, fostul șef al Băncii Funciare din Rusia, Alexandr Grigoriev (12 ani), Oleg Kuzmin (9 ani), fostul proprietar al băncii European Express, și Elena Platon, sora proprietarului Moldindconbank, Veacheslav Platon (9 ani), își execută pedepsele.

Toți nu numai au pledat vinovați, dar, după ce au încheiat acorduri preliminare cu Procuratura Generală a Rusiei, au cooperat activ la anchetă. De menționat că acuzațiile aduse actualilor inculpați se bazează, printre altele, pe mărturia lor detaliată, mai scrie în articol.

În special, anchetatorii au aflat de la aceștia că inculpații Iusupov, Sharipova, Sobolev și Pahomov, împreună cu sora lui Veaceslav Platon, au creat documente fictive de control valutar și au asigurat transferuri zilnice de sume impunătoare către conturile bancare Moldindconbank.

Avocații inculpaților nu au comentat termenele solicitate de procurorul de stat, spunând că doresc să aștepte decizia instanței.

De asemenea, Kommersant mai scrie că, potrivit unor surse apropiate anchetei, verdictul în dosarul de rezonanță privind spălarea banilor va fi una dintre probele care vor fi folosite împotriva presupușilor lideri ai organizației criminale internaționale Vladimir Plahotniuc, Renato Usatîi și Veaceslav Platon, care au fost arestați în Rusia în lipsă pentru a fi anunțați în căutare. Întrucât este aproape imposibilă extrădarea acestora, se are în vedere varianta condamnării în lipsă a inculpaților în Federația Rusă cu transferarea ulterioară a pedepselor lor spre executare în Republica Moldova.

Vă amintim că anterior, Renato Usatîi a declarat de mai multe ori că nu are nicio legătură cu spălătoria rusească.

„În 2010 am fost primul care am început să strig în gura mare și să spun că schema a fost protejată de BNM, CNA și alte instituții. Găsiți în arhivă declarația de atunci a lui Drăguțanu, CNA, care spuneau că nu cunosc nimic, iar mai apoi spuneau că au pornit dosare pe Gorbunțov, anume în baza acestor declarații”, a punctat Usatîi.

În anul curent, Republica Moldova a exportat pentru prima dată mere în Germania și Finlanda.

În perioada ianuarie-iunie anul curent, în Germania au fost exportate 60 de tone de mere moldovenești, iar în Finlanda – 20 de tone, a precizat pentru IPN Iurie Fală, director executiv al Asociaței Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct.

Responsabilul de la Moldova Fruct a precizat că, în perioada ianuarie-iunie anul curent Republica Moldova a exportat 146 de mii tone de mere, față de 100 de mii de tone, exportate în aceeași perioadă a anului trecut, adică cu 46% mai mult. Această creștere se datorează extinderii piețelor de desfacere. Dacă în anul trecut merele moldovenești erau exportate în special în Federația Rusă, în anul curent cantități mai mari de mere față de anul trecut au ajuns pe piețele din Libia, Malaezia, Armenia, Bulgaria, Ucraina. Și în Orientul Mijlociu s-au exportat mai multe mere, doar în Arabia Saudită de la începutul anului curent au ajuns 1 000 de tone de mere moldovenești, a specificat Iurie Fală.

În același timp, o cantitate impunătoare de mere din Republica Moldova ajunge în România. În perioada ianuarie-iunie anul curent în România au fost exportate peste 7600 de tone de mere moldovenești, de 9 ori mai mult față de perioada similară a anului trecut, a subliniat Iurie Fală.

Responsabilul de la Moldva Fruct a adăugat că, deși exportul merelor per total a crescut, în perioada ianuarie-iunie anul curent, cu 46% față de perioada similară a anului trecut, războiul din Ucraina a influențat negativ activitatea exportatorilor, inclusiv a celor de fructe, întrucât a crescut perioada de tranzit a acestor produse, și, totodată, au crescut și prețurile pentru transportarea mărfii.

Doar zece state din Occident au trimis Ucrainei armamentul promis, România, Portugalia, Croaţia şi Coreea de Sud n-au trimis nimic, arată un studiu german. SUA, Polonia şi Regatul Unit, pe primele trei locuri

Polonia este cel mai mare furnizor militar al Ucrainei şi şi-a îndeplinit 100% promisiunile, în valoare de 1,8 miliarde de euro, potrivit studiului, scrie money.ro.

În cifre absolute, Polonia se situează însă pe locul doi, după Statele Unite, care au livrat Ucrainei armament în valoare de 2.33 miliarde de euro – reprezentând 38,4% din armamentul în valoare de 6,3 miliarde de euro promis.

Şi-au respectat promisiunile şi Letonia (220 milioane de euro), Franţa (160 de milioane), Italia (150 de milioane), Belgia, (80 miloane), Luxemburgul (50 milioane), Finlanda (30 milioane), Slovenia (zece milioane), Bulgaria (3,5 milioane) şi Austria (3,3 milioane de euro).

Ca cifre absolute, pe locul trei, după Statele Unite şi Polonia se află Regatul Unit, care s-a angajat să livreze Ucrainei armament în valoare de 1,12 miliarde de euro.

Londra şi-a onorat angajamentul în proporţie de 90,7%.

Canada a livrat 82.5% din armamentul în valoare de 920 de milioane de euro promis.

Estonia a furnizat 98% din armamentul promis, în valoare de 250 de milioane de euro.

Norvegia s-a angajat să livreze armament în valoare de 450 de milioane de euro, din care a livrat 96%.

Cehia a livrat 88.9% din armamentul promis în valoare de 260 de milioane, Olanda 84.9% (80 de milioane de euro), iar Lituania 82.6% (50 de milioane de euro)

Ele sunt urmate de Slovacia, Spania, Suedia, Danemarca şi Australia.

Germania a furnizat Ucrainei armament în valoare de 269 de milioane de euro, reprezentând 39.9% din ceea ce a promis.

Noua Zeelandă a furnizat 31% din armamentul în valoare de 3,8 milioane de euro promis, iar Grecia a livrat doar 5,8% din armamentul în valoare de 250 de milioane de euro promis.

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, în cadrul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic de la DefenseRomania, a făcut referire la controversatul subiect cu privire la donarea către Ucraina a celor șase avioane de tip MiG-29 de care Republica Moldova dispune. Avioane care oricum nu au zburat din 1998.

„Probabil vor fi tăiate la fier vechi, s-a anunțat. Să nu cumva să ne implicăm și să se supere Rusia”, a precizat ironic Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării la Chișinău, întrebat ce se mai aude despre avioanele MiG-29 ale Republicii Moldova. Discuția a avut loc în timpul emisiunii Obiectiv EuroAtlantic de la DefenseRomania, în ediția de acum două săptămâni.

„Deși ucrainenii mor și pentru noi. Pentru că dacă nu ar fi fost această situație în care Ucraina să facă față conflictului, atunci nu cred că Republica Moldova ar fi primit statutul de candidat (n.r. - candidat la aderarea în Uniunea Europeană). Minimum 50% din obținerea acestui statut se datorează României care a făcut eforturi supraomenești pentru a convinge Franța, Italia, Germania să ne accepte. Iar restul de 50% se datorează Ucrainei. Pentru că dacă Ucraina nu oprea agresiunea rusă nici nu se discuta despre aderare. Europa era înțepenită de frica rusă. Dar ne-am speriat prea tare”, a adăugat fostul înalt diplomat moldovean, care a amintit că în Capitalele occidentale nu era luat în serios sprijinul militar acordat Ucrainei, considerându-se că în cazul unei invazii Kievul va fi ocupat în două zile. Rezistența Ucrainei a schimbat radical lucrurile.

În ceea ce privește politica Chișinăului nu doar de a nu transfera armament Ucrainei, dar și de a nu adera la sancțiuni ori de a interzice tranzitul pentru echipamente militare fie ele și defensive, lucru ce ar scurta liniile de aprovizionare, Anatol Șalaru conchide și precizează că „neutralitatea nu înseamnă lașitate”, criticând Guvernul de la Chișinău. Șalaru a amintit că „neutralitatea” nu a salvat nici Georgia și nici Ucraina de agresiunea rusă.

El a adăugat că cele șase avioane MiG-29, dacă se dorea, puteau fi donate Marii Britanii sau Statelor Unite ale Americii, iar mai apoi acestea din urmă să le fi transferat Ucrainei.

Fostul ministru unionist al Apărării a subliniat că deși avioanele nu au mai zburat din 1998-1999, ar fi putut fi găsite soluții pentru a fi operaționalizate.